6,339 matches
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? Autor: Radu Olinescu Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Ați mai văzut vreun tânăr citind o carte în metrou ? Dacă răspunsul este afirmativ, acela era un mutant ! Câte odată, mai puteți vedea o doamnă mai în vârstă citind o carte religioasă, un bărbat mai tomnatic frunzărind un ziar sau o tânără parcurgând cu interes un roman de dragoste. Dar
CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382887_a_384216]
-
aflu slujind și propovăduind cuvântul Domnului pe toate căile de comunicare. Rolul preotului nu este de a propovădui numai în biserică, el trebuie să se găsească în mijlocul crediciosilor, să bată la uși, să facă misiune, să propovăduiască pe stradă, în metrou, în spitale, în pușcării, în cartiere rău famate, pe facebook, peste tot, așa cum și Apostolii Domnului au mers ei la neamuri, nu au așteptat să vină neamurile la ei” Părintele Matei Vulcănescu are 37 de ani este căsătorit și este
Mitropolitul Pireului Serafim în mijlocul românilor duminică, 8 martie a.c. [Corola-blog/BlogPost/92483_a_93775]
-
la adresa de mail rezervare.tnb@gmail.com sau la telefonul 021 313 83 59. Locurile rezervate vor putea fi ridicate în ziua spectacolului, de la intrarea în Sala PICTURA, începând cu ora 10.00. Începând cu ora 23.00 până la... primul metrou, spectacolul se mută în foaierul Sălii STUDIO pentru „o noapte albă a teatrului”, în premieră! Momente inedite vor fi susținute de Ion Caramitru, Monica Davidescu, Ilinca Goia, Medeea Marinescu, Marius Manole, Marius Bodochi, Eugen Cristea, Dorin Andone, Tania Popa și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92523_a_93815]
-
FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII ADRESA Șoseaua Berceni nr. 24, BUCUREȘTI sector 4 Tel./ Fax 021/3340102 E - mail: ushfj@spiruharet.ro MIJLOACE DE TRANSPORT Metrou - Stația Apărătorii Patriei R.A.T.B. liniile 202, 232 PROGRAME DE STUDII CICLUL I - STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ În cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării funcționează următoarele programe de studii: NIVEL I - LICENȚĂ - forma de învățământ CU FRECVENȚĂ JURNALISM - 60 de locuri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93268_a_94560]
-
vroiam să văd măcar odată în viață Uniunea Sovietica care ne fusese atât de impusă cât am fost în liceu). Am fost în patru orașe. La Moscova m-a impresionat lărgimea bulevardelor, adâncimea și eleganța „de palat” a stațiilor de metrou, și am rămas cu toții, cei din grupul meu ½ de oră să căscam gura la un televizor color - prima dată când vedeam imagini color la TV - în marele lor magazin universal, Gum. Am vizitat mausoleul lui Lenin din Piața Roșie. În
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
Emil Cioran (soțul meu și cu mine, ne-am petrecut cu el și alți câțiva prieteni de ai lui o după-masă în parcul Saint Cloud, lângă Paris, în 1972); regizorul Barbă Neagră, la Paris în apartamentul din Montmartre, stația de metrou Abesses, a lui Mircea și Cristinel Eliade, în 1972: Mircea Eliade, în apartamentul căruia am fost de mai multe ori pe campusul de la University of Chicago și pe care Nic, soțul meu și cu mine, l-am găzduit, pe el
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
Topindu-mă repede în orgasmul implacabil de dulce-amărui al morții, am țipat ca să nu cumva să încerce careva a ma scoată de acolo. Căci - imi ziceam - ce rost mai aveau serile, si diminețile cafeau cu sau fără lapte, stațiile de metrou sau vizitele la frizer? Un maidanez se oprise, proptindu-și capul pieziș și privindu-mă plin de o compasiune confuză, câinescă, drăgălașa. L-am izgonit simulând o aruncătura cu piatră. N-a fugit prea departe, părea obișnuit cu trucuri de
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
ba chiar le pipăie măgărește, și am fost scârbit ca om și umilit ca bărbat. Decât așa, mai bine o ședință de lucru manual singur sub duș, e mai demn. O să vedeți de ce fac această precizare privind conduita mea În metrou, În tramvaie și autobuze. La Unirii, au coborât mai mulți călători decât au urcat; normal ar fi fost să ne mai rărim oarece. Mai răsfirați, băieți, mai răsfirați, cum zicea un banc cu securiști de pe vremea lui Ceaușescu. Da’ de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
vrea să fie liberă să mai petreacă și ea cît Îi tînără că — Parcă spuneați că ați fost la Sfînta Vineri, am crezut că — Păi da, c-am luat tramvaiul să mergem pîn aproape de piață, că nu mă sui În metrou nici moartă de cînd cu inundația și cînd ajungem la Sfînta Vineri puhoi dă lume se Înghesuia ca la hram și biserica nicăieri. Numa moloz, cărămizi, lemne și fiare. Am coborît că nu să mai putea circula. Doi pereți rupți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o crimă. Și tot libidoul acesta, un reflex vechi și fără obiect, acum crescînd pînă la un punct și retragîndu-se ca o foame amăgită În stomacul gol. Așa trăiesc ei toți oamenii zăriți prin piețe, pe străzi, În birouri, În metrou, mai ales În metrou, unde singurătatea crește Într-un spațiu prielnic, cum moartea e Împlîntată cît mai afund În adîncuri și Întuneric. Oamenii călătoresc cu ochii Închiși pentru că ochii trădează viața, se ascund asemenea condamnatului neatins de glonte după ce plutonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
libidoul acesta, un reflex vechi și fără obiect, acum crescînd pînă la un punct și retragîndu-se ca o foame amăgită În stomacul gol. Așa trăiesc ei toți oamenii zăriți prin piețe, pe străzi, În birouri, În metrou, mai ales În metrou, unde singurătatea crește Într-un spațiu prielnic, cum moartea e Împlîntată cît mai afund În adîncuri și Întuneric. Oamenii călătoresc cu ochii Închiși pentru că ochii trădează viața, se ascund asemenea condamnatului neatins de glonte după ce plutonul de execuție se Îndepărtează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
zgomot, anticipând fericit. Am stors lămâia peste ciuperci, am aruncat în farfurie atâta sos tartar cât să nu dea peste margini și m-am pus pe treabă. * * * După o oră, cu stomacul plin până la refuz, conduceam încet pe lângă stația de metrou Warwick Avenue înspre străzile largi ale Micii Veneții, cu case albe, pătrate și cu geamuri înalte. Bărci pe canale, pictate în culori primare luminoase ca jucăriile de plastic cu care se joacă copiii în cadă, erau ancorate pe ambele părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și alte ierburi și lumea nu prea mai avea nimic de spus. Sperasem să vorbesc cu Paul, dar plecase de dimineață, iar Claire nu știa unde s-a dus sau când se întoarce. Tom m-a condus până la stația de metrou. Se întâlnea cu Julia să vadă un film și era extrem de emoționat. Acasă am găsit butonul roșu de la robotul telefonic aprins, ceea ce m-a făcut să mă simt dorită. Dar cum primii doi au închis înainte să spună ceva, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
sale soarta lumii, ce dispune de resurse tainice, declanșează războaie și revolte, revoluții și tiranii; ea era „sursa tuturor relelor“. Revoluția Franceză, Canalul Panamez, Liga Națiunilor, Tratatul de la Versailles, Republica de la Weimar, metroul parizian - erau operele ei. (À propos: acest metrou nu era nimic altceva decît o lagună sub zidurile orașului prin intermediul căreia se vor arunca În aer capitalele Europei). Această „ocultă și iresponsabilă organizație“ plătea din fonduri obscure pe detractorii religiei și ai legii, pe lista de plată figurînd Voltaire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
-i plăti o Îngropăciune cumsecade. CÎnd sosi momentul plății, cadavrul fusese deja Înmormîntat Într-o groapă comună, lîngă trupurile unor cerșetori și ale unor oameni fără nume care apăreau plutind În port sau care mureau de frig pe treptele de la metrou. Fie și numai ca să nu se dea bătut, Monsieur Roquefort nu-l uită pe Carax. Unsprezece ani după ce descoperise Casa roșie, hotărî să le Împrumute romanul celor două eleve ale sale, cu speranța ca, poate, acea stranie carte să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
funicular și să urc versantul pînă la vechiul parc de distracții din vîrf, ca să mă pierd printre carusele și prin sălile de jocuri mecanice, Însă promisesem să mă Întorc la timp la librărie. Pe cînd mă Îndreptam spre stația de metrou, mi l-am imaginat pe Julián Carax mergînd pe același trotuar și contemplînd aceleași fațade solemne care, de atunci, abia dacă se schimbaseră, cu scările și cu grădinile lor pline de statui, așteptînd poate același tramvai albastru care se cocoța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Foile și mapele erau ordonate și dispuse pe trei rînduri simetrice. CÎnd m-am Întors, mi-am dat seama că Nuria Monfort mă privea din pragul holului. Mă observa În tăcere, așa cum te uiți la străinii de pe stradă sau din metrou. Își aprinse o țigară și rămase acolo unde se afla, cu chipul estompat În volutele de fum albastru. M-am gîndit că Nuria Monfort avea, fără să vrea, Înfățișarea unei femei fatale, din acelea care Îl ațîțau pe Fermín atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
din 1880, la treisprezece ani după inventarea lui în Franța, mai întâi în producția de mașini-unelte. Apoi, pe la 1890, el este folosit pentru ceea ce se va numi automobilul, dar și pentru primele aeroplane. La Boston se inaugurează, în 1897, primul metrou din America de Nord. în 1898 există deja în Statele Unite 50 de mărci de automobile. Din 1904 până în 1908 sunt create alte 241 de mărci, între care cea a lui Henry Ford, în iunie 1903, la Detroit. Acest inginer, angajat mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
șoc, alții tremurau de spaimă. Primarul sângera dintr-o tăietură pe care-o avea pe față, provocată de un ciob de sticlă. Era evident că fuseseră atinși de unda de șoc a exploziei. Trebuie să fi fost în stația de metrou, spuse printre suspine o femeie care încerca să se ridice. Apăsând un șervețel pe rană, primarul alergă în stradă. Cioburile de sticlă îi trosneau sub picioare, în față se înălța o coloană densă de fum negru, i se păru chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vreo posibilitate de a afla unde locuiesc agenți de poliție pensionați, chemați-i și pe ei, să vină să ajute, Pompierii sunt pe drum, domnule primar, facem toate eforturile ca să. Întrerupse legătura și se precipită din nou spre linia de metrou. Erau oameni care alergau pe lângă el, unii, mai rapizi, treceau înaintea lui, el avea picioarele grele, erau ca plumbul, și părea că foalele din plămâni refuzau să respire aerul dens și rău mirositor și o durere, o durere care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nici cum s-a născut ideea, acceptată imediat de toată lumea, că trupurile n-ar trebui să fie îngropate în cimitire ca morți normali, că mormintele ar trebui să fie per omnia sæcula sæculorum, pe terenul parcului aflat alături de stația de metrou. Totuși, câteva familii, nu multe, cunoscute pentru convingerile lor politice de dreapta și neclintite în certitudinea că atentatul fusese opera unui grup terorist direct legat, după cum afirmau mijloacele de comunicare în masă, de conspirația împotriva statului de drept, au refuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
deodată cu voce tare. La nord este, evident, dar șase, unde o fi băgat afurisitul de șase. Ministrul spusese șase-nord cu aerul cel mai natural din lume, ca și cum era vorba de un monument ilustru din capitală sau de stația de metrou distrusă de bombă, locuri selecte din urbe pe care toată lumea are obligația să le cunoască, iar lui, prostește, nu i-a trecut prin minte să întrebe, Și asta unde e, albatros. Într-un singur moment, cantitatea de nisip din partea superioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vină, Domnul comisar o știe la fel de bine ca și mine, Să ne imaginăm că nu știu, explică-mi tu, Vina pentru situația în care ne aflăm, Care situație, Voturile în alb, orașul în stare de asediu, bomba din stația de metrou, Crezi sincer în ceea ce spui, întrebă comisarul, Pentru asta am venit, ca să investigăm și să-l capturăm pe vinovat, Vrei să spui, pe soția medicului, Da, domnule comisar, pentru mine ordinele ministrului de interne în această privință au fost suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
un hol, nu mi-a plăcut deloc. Mă întorc la Lecoq, mă milogesc și gata, mă acceptă. Alerg de nebun iar pe la ghișee, mi se oferă un hotel undeva pe Boulevard Montmartre, mă costă 800 franci, mai rămâneau 400 pentru metrou și mâncare. Din ăștia, îmi pun deoparte 200 pentru apreschiurile Luminiței și ale lui Mihai, așa că 100 îi dau pe un abonament la metrou și de 100, cât mi-au mai rămas, voi mânca. Asta e, mă duc într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
se oferă un hotel undeva pe Boulevard Montmartre, mă costă 800 franci, mai rămâneau 400 pentru metrou și mâncare. Din ăștia, îmi pun deoparte 200 pentru apreschiurile Luminiței și ale lui Mihai, așa că 100 îi dau pe un abonament la metrou și de 100, cât mi-au mai rămas, voi mânca. Asta e, mă duc într-un butic mititel de lângă hotel, mă uit până mă apucă durerea de cap și constat că va trebui să mănânc o baghetă și o jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]