1,364 matches
-
Episcopiei Hușilor. În diferite perioade, la Mănăstirea Văratec au viețuit mai mulți teologi și oameni de cultură. Printre aceștia sunt de menționat următorii: <poem>:""În singurătatea mănăstirii Ulterior, acest epitaf a fost înlocuit cu un altul, scris chiar de Veronica Micle. După cum mărturisea el mai târziu, pe atunci ""veneau multe personalități intelectuale, cum ar fi doamna academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga, devenită mai târziu Maica Benedicta, doamna Ștefana Velisar Teodoreanu, văduva lui Ionel Teodoreanu, doamna Valeria Sadoveanu, văduva lui Mihail Sadoveanu, doamna Cornelia
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
cult și icoanele din catapeteasmă au fost pictați în 1880 de zugravii T. Ioan și D. Iliescu, aceeași care au pictat în 1882 și pereții Bisericii "Adormirea Maicii Domnului". În apropierea zidului sudic al bisericii se află mormântul poetei Veronica Micle (1850-1889). Acesta este singurul mormânt rămas din vechiul cimitir al mănăstirii, după ce osemintele din celelalte morminte au fost deshumate și depuse în osuarul de sub altarul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului". Pe placa de marmură de pe monumentul funerar este înscris următorul epitaf
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
ivesc peste livezi și peste holde, văd alături Filiorul, dealul rotund ca un arici și purtând pe el stejari în loc de țepi, văd căsuțele albe ca omătul risipite larg printre sutele de nuci și cireși, văd biserica Sf. Ioan, mormântul Veronicăi Micle (...) și de prin prejur dealuri de aluni și de mesteacăni, văi albite de romaniță, zidurile negre ale pădurilor de brad”".
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
dreaptă a statuii) - și Poezia sau Iubirea - imagine feminină pentru care a servit ca model soția sculptorului, o pictoriță gorjeancă (născută Nicolescu). Multor trecători nu le sunt cunoscute adevăratele semnificații ale monumentului, mulți crezând că Poezia este reprezentată de Veronica Micle, iar Filozofia de Sărmanul Dionis. În partea din față a statuii, pe soclu se află inscripția "MIHAI EMINESCU 1850 - 1889", iar la partea de jos a soclului este un basorelief care reprezintă pe Cătălin și Cătălina din poezia „Luceafărul”, având
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din Cluj, prof. dr. Ion T. Tarnafschi directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza recomandărilor și referatelor întocmite, profesorul Vasile Fati elaborează memoriul de înființare a Grădinii Botanice. Memoriul a fost aprobat de Ministerul Învățământului cu nr. 128805 din 1968. Astfel a luat nastere cea mai nouă grădină
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
mai multe busturi dedicate unor personalități culturale române direct sau indirect asociate cu societatea literară Junimea. Dintre acestea, înregistrate ca monumente istorice sunt bustul lui Mihai Eminescu, bustul lui Ion Creangă (ambele situate în oglindă, în interiorul piațetei), monumentul poetei Veronica Micle, bustul lui Costache Negruzzi, bustul lui Iacob Negruzzi, bustul lui Gheorghe Panaitescu-Bardasare, bustul lui Constantin Daniel Stahi, bustul lui Nicolae Gane și bustul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Monumente dedicate lui George Topârceanu, Ion Luca Caragiale, Emanoil Panaiteanu-Bardasare, Octav Băncilă, Ciprian Porumbescu
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
ea a fost inaugurată la 26 octombrie 1860 (7 noiembrie stil nou), în prezența domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume îl poartă din 1942. Încă de la întemeiere, instituția a reprezentat un simbol național, transilvănenii Simion Bărnuțiu, Petre Suciu, Ștefan Micle și altii aflându-se printre primii profesori ai universității ieșene. La înființare universitatea avea trei facultăți: drept, filosofie (litere) și teologie. Facultatea de Drept fusese înființată formal încă de la 6 octombrie 1855, iar Facultatea de Filosofie își deschisese cursurile în
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași () [Corola-website/Science/302206_a_303535]
-
dintre iubitele lui Mihai Eminescu. Mite era cumnata lui Titu Maiorescu, și a devenit eroina principală a unui roman de dragoste scris de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoasă ca relația cu Veronica Micle. Titu Maiorescu era căsătorit cu Klara Kremnitz, dar după moartea prematură a acesteia, în urma unui cancer la sân își notează în Jurnal interesul său pentru Mite. Prin intermediul lui Mite Kremnitz, Carmen Sylva l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. Într-o
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
la Iași, unde se și stabilesc. După cursurile primare Veronica se înscrie la Școala Centrală de fete pe care o absolvă în 1863 cu calificativul „eminent”. La examenul de absolvire din comisie făceau parte, printre alții, Titu Maiorescu și Ștefan Micle, viitorul ei soț, atunci în vârstă de 43 de ani. La 7 august 1864 are loc căsătoria Veronicăi cu Ștefan Micle, oficiată la Biserica Bob din Cluj. La data căsătoriei Ștefan Micle era profesor universitar, iar mai târziu a devenit
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
în 1863 cu calificativul „eminent”. La examenul de absolvire din comisie făceau parte, printre alții, Titu Maiorescu și Ștefan Micle, viitorul ei soț, atunci în vârstă de 43 de ani. La 7 august 1864 are loc căsătoria Veronicăi cu Ștefan Micle, oficiată la Biserica Bob din Cluj. La data căsătoriei Ștefan Micle era profesor universitar, iar mai târziu a devenit rector al Universității din Iași. În anii 1864 și 1865 Veronica participă, în calitate de martor, la procesul intentat de câțiva membri ai
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
făceau parte, printre alții, Titu Maiorescu și Ștefan Micle, viitorul ei soț, atunci în vârstă de 43 de ani. La 7 august 1864 are loc căsătoria Veronicăi cu Ștefan Micle, oficiată la Biserica Bob din Cluj. La data căsătoriei Ștefan Micle era profesor universitar, iar mai târziu a devenit rector al Universității din Iași. În anii 1864 și 1865 Veronica participă, în calitate de martor, la procesul intentat de câțiva membri ai facțiunii politice liberale lui Titu Maiorescu, pe atunci profesor de gramatică
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
I se impută „fapte scandaloase, ba chiar și romanse întregi”. Titu Maiorescu este în cele din urmă achitat, dar postura Veronicăi de martor al acuzării nu va fi uitată cu ușurință. În anul 1866 se naște primul copil al soților Micle, Valeria, pe care mama ei o alinta „Greiere”, iar în 1868 se naște Virginia Livia, alintată „Fluture”. În 1869 contribuie la înființarea și bunul mers al unei școli profesionale de fete, se implică în îndrumarea unor școli de fete din
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
Noul curier român" cu două scrieri în proză. La 1 septembrie 1874 Eminescu e numit director al Bibliotecii Centrale din Iași. Va locui în Iași până în octombrie 1877, timp în care are cu Veronica o relație tumultoasă. În 1875 Ștefan Micle e îndepărtat de la conducerea Universității și numit director al Școlii de Arte și Meserii, în localul căreia s-a mutat împreună cu familia. În timpul Războiului de Independență a fost soră de caritate, a făcut parte din „Comitetul central pentru ajutorul oastașilor
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
de Independență a fost soră de caritate, a făcut parte din „Comitetul central pentru ajutorul oastașilor români răniți” și i-a ajutat cu bani pe invalizi să se întoarcă pe la casele lor. La 6 august 1879 moare soțul ei, Ștefan Micle. Urmează un lung șir de demersuri pe lângă oamenii politici ai vremii pentru a i se asigura, ei si fetelor ei, o pensie de urmaș (în ciuda promisiunilor, nici în 1883 forurile legiuitoare nu aprobaseră pensia). Rămasă văduvă Veronica reia legătura cu
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
1889 se sinucide cu arsenic la Mănăstirea Văratec. Eminescu a recunoscut de nenumărate ori în scrisorile și poeziile sale influența deosebită pe care Veronica a avut-o asupra sa. De exemplu, în ciorna scrisorii de condoleanțe la moartea lui Ștefan Micle, el scrie: „viața mea, ciudată și azi și neexplicabilă pentru toți cunoscuții mei, nu are nici un înțeles fără tine”. Sau în poezia "Lumea îmi părea o cifră" mărturisește că până când a întâlnit-o „n-aveam scop în astă lume, nici
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
rămâne astfel, pentru că nu sunt nici de 16 ani, nici de 70.” Ce anume a făcut Veronica pentru ca lucrurile să se schimbe între ei putem afla din aluziile conținute în altă ciornă de scrisoare din aceeași perioadă. Odată, când Ștefan Micle a trebuit să plece din Iași, Veronica i-a dăruit lui Eminescu o oră de intimitate și l-a lăsat să o strângă în brațe. Această întâmplare este confirmată și de însemnarea de pe fila 82 verso a textului poporan religios
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
fost scrisă, iar pe spatele scrisorii Veronica îl corectează ulterior cu anul 1879. Această încercare evidentă de postdatare este o dovadă că Veronica avea ceva de ascuns, și anume faptul că legătura lor a devenit intimă înainte de moartea lui Ștefan Micle. Anul real este cu siguranță 1876 pentru că atunci în poeziile lui Eminescu se produce o schimbare radicală. Dacă poeziile de până atunci erau pline de revoltă și nemulțumire, din acest moment ele încep să exprime fericirea unei iubiri împărtășite. Între
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
după moartea soțului ei fiind o compensație pentru copilăria ei sacrificată (se căsătorise la 14 ani). Veronica adaugă că nu vrea să devină o povară pentru Eminescu, fiind sigură că grijile materiale le-ar distruge dragostea. După moartea lui Ștefan Micle legătura dintre cei doi se reia printr-o scrisoare de condoleanțe din partea lui Eminescu. Lunile septembrie și octombrie le petrec împreună într-un fel de lună de miere. În perioada următoare, din noiembrie 1879 până în aprilie 1880 ei încearcă să
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
vezi câtă dreptate am!” Delavrancea considera volumul de poezii o palidă imitație a liricii lui Eminescu iar pe „poet mic, neînsemnat, fără temperament, fără originalitate, fără chemare de a spune ceva pe lume”. Iorga considera că viața și opera Veronicăi Micle „sunt ca una din acele drame antice, în care se cuprind trei piese deosebite, reprezentând cele trei faze ale aceleași acțiuni: greșeala, efectele ei înainte de expirare și pedeapsa”. George Sanda: „Dramei creatorului neînțeles din erotica eminesciană, Veronica Micle i-a
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
opera Veronicăi Micle „sunt ca una din acele drame antice, în care se cuprind trei piese deosebite, reprezentând cele trei faze ale aceleași acțiuni: greșeala, efectele ei înainte de expirare și pedeapsa”. George Sanda: „Dramei creatorului neînțeles din erotica eminesciană, Veronica Micle i-a opus drama femeii neînțelese: pentru o astfel de femeie, dragostea nu este și condiția creației, ci numai a vieții; femeia care capătă conștiința personalității sale răzbună nu un sentiment jerfit, ci o viață pierdută.”
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
Tanda". În toamna anului 1874 pleacă la Iași, fiind găzduit de Samson Bodnărescu la școala normală Trei Ierarhi, iar aici se reîntâlnește cu Eminescu și Miron Pompiliu, cu care împarte odaia, și se împrietenește cu Ion Creangă. Frecventează saloanele Veronicăi Micle și Matildei Cugler, citește la "Junimea" și i se publică nuvela " Popa Tanda", scrie comedia "Toane sau vorbe de clacă". Pentru scurtă vreme a fost redactor la "Curierul din Iași" înlocuindu-l pe Eminescu. În decembrie 1874, spre regretul lui
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Mariana Mihuț, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dora Cherteș, Cătălina Pintilie, Mircea Andreescu. A debutat, în 1964, pe scena Teatrului Național din București, alături de Ion Caramitru, în piesa "Eminescu" de Mircea Ștefănescu, sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu, întruchipând-o pe Veronica Micle. În același an și-a făcut, de asemenea, debutul în film, jucând în pelicula "Casa neterminată", regizată de Andrei Blaier. După doi ani petrecuți la Cluj, unde a interpretat două roluri, în "Androcle și leul" de G.B. Shaw și "Vlaicu
Valeria Seciu () [Corola-website/Science/309227_a_310556]
-
faleza cazinoului, în apropierea mării. Pe soclul bustului se profilează chipul statuar al uneia dintre muzele antice inspiratoare ale liricii - Terpsihora sau Erato. Alți comentatori consideră că este Calliope, muza poeziei epice, căreia sculptorul i-ar fi împrumutat chipul Veronicăi Micle. În iunie 1882, Mihai Eminescu (1850-1889) a poposit pe malul Mării Negre, locuind zece zile în mansarda de la „Hôtel d'Angleterre” din Constanța. Pe locul acestui hotel, demolat în 1906, se află în prezent "Hotelul „Intim”", ridicat în 1906-1909 pe strada
Bustul lui Mihai Eminescu din Constanța () [Corola-website/Science/310364_a_311693]
-
de sătenii din Lunca în războaiel, măști, costume și alte obiecte specifice obiceiurilor de iarnă. Se presupune că a fost zestrea și moștenirea poetei de la părinții săi, fiind donata în 1866 mănăstirii Văratec în incinta căreia se află. Mormântul Veronicăi Micle se afla lângă peretele sudic al bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, la aproximativ 150 m sud-est de biserică mare a mănăstirii. Biserică Sfanțul Ierarh Nicolae reprezintă o construcție monumentala din Satul Pipirig Comună Pipirig, inclusă în Lista monumentelor istorice din
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
lucrările unor procese celebre la timpul lor, cum ar fi: procesul mișcării separatiste de la Iași , din anul 1866; procesul de „atentat la pudoare” ce a fost intentat criticului Titu Maiorescu, mentorul Junimiide către cea care urma să devină doamna Veronica Micle; procesul ce a opus pe genialul poet Mihai Eminescu administrației Bibliotecii universitare Iași; procesele privind mișcarea comunistă, privind rebeliunea legionară din 1941 s.a.. După revoluția din decembrie 1989 curțile de apel s-au reinființat în baza noii legi de organizare
Curtea de Apel Iași () [Corola-website/Science/314585_a_315914]