2,132 matches
-
a renunțat. S.B.: Pentru că avuseseră loc, cu o seară înainte, niște proteste la "Nicolina",dar a intrat imediat Miliția în dispozitiv. Dar, după cum povestește Angela Bîrsan, în "Tudor", studenții ce stăteau la etajul I dădeau să sară peste geam, iar milițienii îi împingeau de fund înapoi ca să-i împiedice. S-au spart geamuri și o mașină a Miliției a fost aruncată în Bahlui. D.T.: Să vă spun o fază comică: studenții din Copou strigau "Veniți cu noi!" și "Lașilor, lașilor!", iar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe opresori, și anume gardianul. Însă relevant pentru ceea ce însemna lupta de milenii a creștinilor cu răul, o găsim în mărturia Preotului Dimitrie Bejan despre Învierea de la Aiud: „Imaginațivă cum făceam noi Paștele! Când cânta toată pușcăria Hristos a înviat! milițienii ne suduiau, stăteau cu parii pe noi, dar noi tot cântam! Acolo am trăit cel mai intens bucuria Învierii... Era directorul care îndemna: Bateți-i, măi. Nu vedeți că sunt creștini ?”. Poate tocmai acest citat ne dă cheia întregii suferințe
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
să fac o glumă, îi spun: „Părinte, anii în care ați stat în temniță nu se pun.”, la care sfinția sa replică: „Măi, n-am stat, mi am văzut de treabă.” La fel și părintele Justin Pârvu, când a fost eliberat, milițienii l-au întrebat: „Și acum ce vei face?”, iar părintele Justin le-a răspuns: „Ce să fac, o iau de unde am lăsat o.” În mod evident, o atenție aparte trebuie acordată poeziei „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, poezie care
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
îndoaie foaia pe lung, că replicile-s scurte si hârtia-i scumpă". Totul s-a năruit când Sfatul Popular, măsurând metrii pătrați de pe str. Parcului 37, a considerat că există niscaiva spațiu excedentar. Și a fost repartizat noul locatar: un... milițian. Bietul, era bine intenționat: se descălța de cizme când urca treptele de lemn, dar tot nedumerit rămânea, deoarece "și el scrie la birou, însă n-are nevoie de atâta liniște ca să întocmească un proces-verbal de pe urma căruia se poate lăsa cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Dostoievski pe Homer. Iar în judecățile de valoare se amestecă nepermis de mult politicul (într-o cercetare revendicată de la a-tot-puternicia esteticului!), ajungându-se la plonjări regretabile într-un banal inventat: "După ce confisca cu justificări obscure "Cel mai iubit dintre pământeni" milițianul satului vindea cartea la oraș, pe sume fabuloase". Hai să fim serioși! Când au fost confiscate cărțile lui Preda, unde, cum?... Una peste alta, "Iluziile literaturii române" e-o carte care te pune pe gânduri nu atât prin demolarea ierarhiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de sub acuzația legii. Pentru a nu fi pedepsit de două ori. Personal, am fost martorul care a trăit satisfacția unui astfel de gest onest, neașteptat, dar pe care îl consider corect și care l-a onorat pe un astfel de milițian jurist. La prima ocazie, când mi-a apărut o carte, i-am dat-o cu dedicație și, între altele, i-am scris pe ea: "Iată un om care, ajuns jurist, încearcă să-i judece pe alții cum ar dori să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Dar nu vor avea ei zile ca să stârpească poporul! Doar că ne zburătăciseră cu Împușcăturile lor. Am rupt-o la fugă spre Primărie pe alte străzi, hăituiți și vânturați Încolo și-ncoace de un popor mult mai numeros de militari, milițieni și securiști, care veneau de peste tot dimpreună cu Salvări și mașini de pompieri. Toți au tras În noi. Vânau poporul ca pe iepuri, din Dacii În plină viteză. Ne Împușcau de la ferestre, din poduri, de pe acoperișurile blocurilor și iarăși fugim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se adresă „juristului”. Cu trei -patru oameni vă amplasați la poala Crainicului, cunoști bine zona... Coborâți pe cursul Cracăului, și supravegheați șoseaua... Piatra - Tg. Neamț !.. Așteptați, va trece, după informațiile mele, un camion cu provizii, însoțit de două camioane cu milițieni..!” „ - Sofronie.. „Profesore” !.. tu cu câțiva oameni, vă așezați la poalele Vf. Mare, coborâți pe cursul Pângărăciorului și supravegheați șoseaua, care duce de la Piatra spre Viișoara și Bicaz..!” „ - Nechifore, tu și încă trei oameni, coborâți pe cursul Bistricioarei, și nu scăpați
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
uita ca în palmă spre Poiana Teiului, la căsuța albă, străjuită de trei brazi drepți și înalți până la cer, plantați la nașterea lui și a fraților săi, Alexandru și Vlăduț, unde bătrânii lui părinți trebăluiau, „supravegheați”, zi și noapte, de milițieni înțesați prin șură, cotețe și șoproane, poate pun mâna pe „bandit”. Când..un tufar, la marginea pădurii, se mișcă și, un moșneag ca din cărțile de povești cu poze, din copilărie se ivi urcând, cu fereală, în inima pădurii. Era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-și ororile, fără seamăn făcute acolo, la Hangu, cu o sălbăticie greu de închipuit. „.. Unde, oare, a încăput în mine atâta cruzime... o cruzime, de care nu m-ași fi crezut niciodată în stare..?!”... .. După ce i-a înșfăcat pe toți milițienii la rând, în cămașă și izmene, din patul călduț, de lângă neveste, i-a executat... iar capetele cu chipiu cu tot rânjeau, înfipte în gardul postului de miliție, în flăcări până la cer. Era o imagine sinistră.. ca în iad, era ceva
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prin pădure ca o umbră, pe versantul nordic... și ajunse la „Bârlog”. Avea fața congestionată și părea speriat... „ - Ce e... „Profesore” ?, îl întâmpină Baltă, cu semnul îngrijorării pe chip... „ - Căpitane... Orașul e tixit de camioane pline de militari, securiști și milițieni.. o întreagă armată, cu dotări ca pentru război. ...În oraș este o stare de vânzoleală.. de neliniște..și, de așteptare... un fel de alertă neanunțată... Nu se vorbește decât de.. „bandiții” din munți... și, că în curând vor fi capturați
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
neliniște vădită în ochi. Baltă rămase câteva clipe pe gânduri.. starea lui de îngrijorare.. li-o transmitea și lor. „ - Te-i văzut cu mătușa...?!”, îl întrebă, brusc pe Sofronie. „ - Nu.. n-am riscat !.. Strada era tixită cu camioane pline de milițieni și, am renunțat.. nu m-am apropiat !”. „Perfect... foarte bine „Profesore” !... Îți mulțumesc !” Apoi, o clipă... cât o bătaie de inimă grăbită, se uită adânc în ochii albaștri și senini ai lui Alistar. „ - Ai vreo părere... Ce crezi că-i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
risipeau muniția, în direcții la întâmplare, în vreme ce, partizanii erau cu totul în altă parte și, la fiecare rafală a lor, cădeau zeci de urmăritori. Puștile automate și mitralierele tocau ca melițele, împroșcând mii de gloanțe fără nici o țintă. Puhoiul de milițieni și securiști năvalea ca o apă călcând peste proprii morți, lăsându-i în urmă. Situația se complica mult.. Căpitanul trebuia să ia o hotărâre urgentă.. Toți îl urmăreau cu coada ochiului, așteptând... simțind cum li se transmite și lor neliniștea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
al Bistrei, spre izvoare, și pe sub poalele Ceahlăului, în zorii zilei au ajuns pe valea Bistricioarei. Acolo dădu peste alte trupe de securitate și o luară înapoi pe munte, sub Poiana Mare.. Când priviră spre creasta sură, îi văzură pe milițieni coborând. De sus, de după creastă, milițienii trăgeau neîncetat. Erau înconjurați... Unul din camarazi, Anton, prăbușit cu fața culcată pe un braț, cu capul zdrobit de o grenadă, zăcea fără suflare, într-o baltă de sânge. Altul, Calistrat, prăbușit pe spate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
poalele Ceahlăului, în zorii zilei au ajuns pe valea Bistricioarei. Acolo dădu peste alte trupe de securitate și o luară înapoi pe munte, sub Poiana Mare.. Când priviră spre creasta sură, îi văzură pe milițieni coborând. De sus, de după creastă, milițienii trăgeau neîncetat. Erau înconjurați... Unul din camarazi, Anton, prăbușit cu fața culcată pe un braț, cu capul zdrobit de o grenadă, zăcea fără suflare, într-o baltă de sânge. Altul, Calistrat, prăbușit pe spate zăcea cu pieptul sfârtecat și ochii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Doamne ca robul Tău...!”, glăsuia el, molcom, dar o detunătură frânse ruga către Domnul, și Tudosă lovit între umeri, se prăbuși peste trupul neînsuflețit al camaradului lor. Cârțu și Sofronie, dintr-un salt, îi trase pe amândoi din bătaia armelor. Milițienii cu câini apăreau de după creastă în valuri. Baltă, fără grabă, îi luă în brațe, pe rând, și-i strânse la piept îndelung, sărutându-i pe frunte... „Sărmani prieteni... dormiți în pace !.. V-ați făcut datoria..!”. Obrazul îi era scăldat de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pădurii. O mulțime de uniforme albastre apărură printre copaci, cu câini eliberați din lesă, gata să sfâșie. „ - Răsfirați-vă, băieți.. răsfirați-vă !”, strigă Baltă, ca sa deruteze câinii. „ - Plecați, vă acopăr..!, răcni Ichim, și, descărcă un încărcător, secerând un grup de milițieni și culcând la pământ câțiva câini. Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând cât sunt de mulți, s-a oprit și a tras o rafală lungă.. lungă, care părea să nu se mai termine... secerând o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să sfâșie. „ - Răsfirați-vă, băieți.. răsfirați-vă !”, strigă Baltă, ca sa deruteze câinii. „ - Plecați, vă acopăr..!, răcni Ichim, și, descărcă un încărcător, secerând un grup de milițieni și culcând la pământ câțiva câini. Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând cât sunt de mulți, s-a oprit și a tras o rafală lungă.. lungă, care părea să nu se mai termine... secerând o mulțime de umbre. „ - Pleacă, Sofronie... pleacă !”, răcni Ichim din tot plămânul, dar, când să mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
bătăia lunii, ca o platoșă de argint. O liniște grea, ca o piatră de mormânt, înstăpânea toată valea. Doar, acorduri triste în clipocitul izvoarelor de munte.. îi făcură să viseze la.. copilăria lor.. Deodată, din spate, de sus de pe creastă, milițienii începuseră să tragă, cu o înverșunare de neînchipuit. Dezmeticiți, cei doi.. își dădură drumul pe povârniș, până jos, pe valea adâncă și îngustă, pe cursul prăpăstios râpos al Borcăi. Pe acolo urmăritorii n-aveau îndrăzneala să se avânte. Când, surpriză
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
într-un somn adânc.. ca de mormânt. Trebuia sa ajungă la căsuța albă, străjuită de trei brazi... să-și vadă mama. Poate o vede trebăluind prin ogradă, dar, mai era până la ziuă. Știa că șopronul, cotețele, șura.. erau tixite de milițieni care îl așteptau... Totuși, în pădure întunecimea era deasă.. de nu se vedea la zece pași. De după un copac apăru o umbră, părea să fie înfricoșat, dar, în ochi cu o ură ucigașă și pofta de a ucide.. arma lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pași. De după un copac apăru o umbră, părea să fie înfricoșat, dar, în ochi cu o ură ucigașă și pofta de a ucide.. arma lui trosni, lovindu-l pe Baltă în piciorul stâng. În același timp o rafală scurtă și milițianul căzu pe spate ciuruit... de sub caschetă parul negru, țigănos, îi țâșni afară, și rămase cu ochii sticloși spre cerul înstelat. Trebuia să-și schimbe locul.. știa că în urma lui veneau, în valuri, ceilalți. O rupse la fugă, mai mult într-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Doamne, iartă-mă !.. Mai mult de atât, nam putut face..!” și își făcu cruce de mai multe ori, până să-și simtă sufletul ușurat... Deodată, un ăuit, pornit de sub poalele Stânișoarei, de unde începe pădurea, despică cu jale valea Bistriței. Toți milițienii tresăriră, și se priviră cu frică.. de lup în ochi. „Hau-hauuu... hau-hauuu.. !”, întâi mai încet, apoi mai tare și mai tare, cu ecouri prelungi, înmulțite de văile Bistriței... „ - Oare, pentru cine urlă.. Pârvu ?!”, se întrebă cu mirare, căpitanul Baltă. Își
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dogorea de sus... la amiezi. Clopotele de la biserica din Poiana Teiului băteau la sfârșitul slujbei de prăznuire a Tăierii Capului Sf. Ioan. Dinspre pădure, pe ulița strâmtă și bolovănoasă care cobora din munte, în hărmălaia de câini, o trupă de milițieni care escortau pe Baltă pus în lanțuri, intra în sat. Desculț, cu uniforma de ofițer sfâșiată, cu genunchii goi, însângerați, mai mult într-un picior, abia se târa pe mijlocul drumului.. Un milițian, mai zelos, îl „îndemna” cu lovituri de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în hărmălaia de câini, o trupă de milițieni care escortau pe Baltă pus în lanțuri, intra în sat. Desculț, cu uniforma de ofițer sfâșiată, cu genunchii goi, însângerați, mai mult într-un picior, abia se târa pe mijlocul drumului.. Un milițian, mai zelos, îl „îndemna” cu lovituri de picioare și paturi de armă, cu o sălbăticie greu de închipuit. El totuși, călca cu capul ținut drept, cu ochii sus, semeți, cu toată suferința îndurată.. decât să și-l aplece, să se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tari săti, mamă..!”. Dar n-apucă să se apropie.. că, un răcnet cu înjurături, îi tăie vorba... „ - Să nu se apropie nimeni de tâlhar !.. foc, fără somație ‚nțăles !.. Dumnezeii și paras..!”. „ - Săru-mâna, tușă Ilinca... săru mâna !”, Baltă, netulburat de grosolănia milițianului, încercă să-i zâmbeasca cu buzele strivite, dar cu ochi strălucitori. „ - Mișcă-te, banditule.. mișcă-te !.. Icoana și parastasu..!”, răcni un milițian și-i împinse câteva paturi de armă în coaste. Un altul o îmbrânci pe bătrânică cu patul armei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]