9,114 matches
-
face din casa asta minuni. De cînd stai singur? De zece ani. Mai venea cîte o femeie, dar pleca repede. De ce mi-ai îndrugat atîtea minciuni? Nu credeam că o să vii. Îți prezentam totul așa cum doream eu să fie. Deci mințeai... Da. De altfel ce-ți trimiteam ție mai trimiteam la încă 10-12. Doar eu te-am crezut? Exact. Restul mă cam luau peste picior. Ai ceva bani să fac această casă locuibilă? Da, am ceva cheag. Am vîndut o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nedreptatea și împărăția ta deopotrivă! Nu o să mă vezi cerșind la porțile tale, indiferent câtă prigoană vei trimite spre mine. Fericiți veți fi voi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea." Îmi este indiferent de toată durerea ce se poate prăvăli peste mine, pentru că nu este durere mai mare ca singurătatea. Pentru tine să mint, Dumnezeul deznădejdii mele? "Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea." Îmi este indiferent de toată durerea ce se poate prăvăli peste mine, pentru că nu este durere mai mare ca singurătatea. Pentru tine să mint, Dumnezeul deznădejdii mele? "Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri." Îmi este lehamete de toată bunăvoința și de toată mila ta, Doamne. Nu înțeleg cine pe cine moștenește? Spre cer nu pot privi vertical, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sufletele erau date în teasc, durerea curgea tulbure în potir, Petru își bea furtuna, și furtuna aducea altă furtună. Taci, puiule, nu mai plânge, ăsta este păcatul părinților! Dumnezeu nu dă mai mult decât putem duce! Mamă, nu mă mai minți, m-am săturat să mai inventez sfinți, cârpe pentru sperietori am adunat toată viața. Mi-ai povestit atâtea minuni, minunea noastră când vine ? Sfântul Stelian are grijă de copii, pe mine de ce m-a sărit rândul? E atât de simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
curaj! De ce închizi ochii, de ce vrei să-ți dormi moartea, dacă viața ți-a fost mereu o trezire? Prea multe treziri. Cum să te împaci cu visul când singur te dai afară din el? La dracu cu toate sfaturile! Gara minte cu toate felinarele deodată. Sigur, există un capăt în fiecare depărtare, acolo o să-mi sap scorbură în memorie. Doamne, în cât confort o să-mi mustească conștiința? Necheza locomotiva ca o iapă în călduri, își lingea chipul în oglindă. O valiză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mișcă? Ce glas dulce, ce mers în ciuda pulii! Ăstea vor futute, bă, iar tu, pulă bleagă, belești ochii la o oglindă stearpă, fără țâțe, fără pizdă, fără cur! Despre ce adevăr îmi vorbești? Uită-te cimitirul, cel mai ușor se minte cu lacrimi pe obraz! Privește: îndoliata nu reușește să convingă, încă nu e momentul potrivit pentru leșin, o va face de trei ori: în poarta casei, la biserică, pe marginea gropii. Privește-o cum trage cu ochii la prohabul dascălului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fiecare actualizare o tușă în minus, fiecare stop cadru o descompunere. Le filtrez până devin tot mai puțin. Iată-mă, după 20 de ani, reîntregind necunoscutul. Să înțeleg că la fiecare 20 de ani îți vei întoarce spatele? Pe cine minți? Tu nu te mai recunoști odată cu fiecare răsărit de soare. Fugi de tine, copile, asta faci, fugi, dar, în același timp, îți este frică să te ascunzi în trecut, să te cauți în prezent, să te identifici în viitor. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și nici o lacrimă de catarg frânt. În lume, furtună până și în ceașca de ceai, munți de sare sub ochii păcătoșilor; durerea sapă galerii în icoană. Nici dincolo, nici dincoace, nu mă pricep să exist într-o iubire ce se minte că știe să doară atâta timp cât rana îi este deschisă încă din apa botezului. Alerg. Vreau să vin la tine, am exersat de câteva ori trecerea, singurătatea justifică lașitatea frânghiei întinse. Petre, din viață nu se poate ieși pe ușa din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de mijloc. La Dumnezeu, cel mai simplu, se ajunge pe scara de incendiu. Degeaba a pus foc sub icoană, dacă nu a pășit în inima flăcării. Poate a fost prea sincer cu moartea, poate, pur și simplu, trebuia să o mintă frumos: să-i spună o poveste despre neprihănirea statuilor, să o mângâie pe creștet ca pe o bătrână senilă, să-i cumpere medicamente de inimă pustie, apoi să dea buzna în ea, poate trebuia să o evacueze, să o scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a călca-o de câteva ori pe grumaz prin tranșeele Oituzului, la Odessa, la Cotu Donului; a lovit-o cu bocancii în plex, i-a suflat fum de mahorcă în ochi; tătuța a scuipat-o când a fost pus să mintă despre o crimă în lagărul Bogorodski, a înțepat-o cu baioneta în fund, după ce s-a întors din Siberia (bunica îi făcea de 7 ani), i-a pus insigne în piept (la CAP, toamna se dădeau distincții, s-a pișat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Machiavelli de istoria trecută și experiența prezentă, acea "laverit â effettuale", cum spune el despre evenimentul trăit. Istoria conține în substanța ei, dintotdeauna, aceste adevăruri. El le-a văzut și le-a spus. E o certitudine că "Machiavelli n-a mințit, iar în ochii oamenilor acesta este cel mai mare defect al cărții sale". N-a mințit cînd a afirmat că oamenii politici mint, a spus adevărul despre minciună. Asta a înțeles Napoleon (autor al unor interesante adnotări în marginea Principelui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trăit. Istoria conține în substanța ei, dintotdeauna, aceste adevăruri. El le-a văzut și le-a spus. E o certitudine că "Machiavelli n-a mințit, iar în ochii oamenilor acesta este cel mai mare defect al cărții sale". N-a mințit cînd a afirmat că oamenii politici mint, a spus adevărul despre minciună. Asta a înțeles Napoleon (autor al unor interesante adnotări în marginea Principelui) cînd, scriindu-i doamnei de Remusat, spunea că Metternich, ambițiosul cititor, în taină, al cărții florentinului
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aceste adevăruri. El le-a văzut și le-a spus. E o certitudine că "Machiavelli n-a mințit, iar în ochii oamenilor acesta este cel mai mare defect al cărții sale". N-a mințit cînd a afirmat că oamenii politici mint, a spus adevărul despre minciună. Asta a înțeles Napoleon (autor al unor interesante adnotări în marginea Principelui) cînd, scriindu-i doamnei de Remusat, spunea că Metternich, ambițiosul cititor, în taină, al cărții florentinului, "este aproape de a fi un om de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
adevărul despre minciună. Asta a înțeles Napoleon (autor al unor interesante adnotări în marginea Principelui) cînd, scriindu-i doamnei de Remusat, spunea că Metternich, ambițiosul cititor, în taină, al cărții florentinului, "este aproape de a fi un om de stat, pentru că minte foarte bine"4. Detaliile despre posteritatea foarte sinuoasă a cărții, oricum o posteritate nesperată de autor, deși sînt atrăgătoare, ar putea fi fastidioase. Ele sînt foarte multe, dar alcătuiesc o partitură ce se cîntă pe două coarde esențiale și doar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la înfățișare (puerum elegantis formae), suspinând, zice: „Oh, dacă aș avea mângâierea unui asemenea vlăstar, ca să nu-mi las regatul fără urmaș!” Atunci a dat poruncă să fie crescut pruncul pe ascuns și s-a prefăcut însărcinată. La sfârșit, a mințit că a născut un fiu, iar vestea extraordinară se răspândește în tot regatul. Prințul exultă cu frenezie pentru vlăstarul născut, iar mulțimea se veselește cu mare bucurie. șPrunculț a fost educat cu măreție regească (secundum magnificentiam regiam). Nu după multă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
lor nu era destul de coaptă atunci când au fost botezați? Alții susțin că păcatul iremisibil este orice păcat comis în mod conștient, deliberat. Contraargument: cine nu știe că e păcat să te culci cu soția altuia, să înșeli în afaceri, să minți, să depui jurământ mincinos? Toate sunt păcate conștiente, răspândite pretutindeni. Dacă toți acești păcătoși ar fi pedepsiți conform versetelor noastre, atunci n-ar mai intra picior de muritor în Împărăția cerurilor. Anulăm din nou, cu nejustificată iuțeală, rațiunea însăși a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Undiță l-a dus În spatele „celovecului”. La șoapta În rusește: „Nici o mișcare și nici o vorbă!”, Însoțită de țeava automatului Înfiptă Între coaste, rusul a ridicat mâinile. „Mai este cineva Înăuntru?” - a Întrebat Undiță. „Nu” - a răspuns gradatul rus. „Dacă ai mințit, nu-ți mai vezi copiii! Să intrăm!” - l-a Îmbiat Undiță cu țeava automatului. Am pornit, făcându-ne mici În spatele rusului, pentru a nu fi descoperiți din prima dacă ar mai fi fost cineva Înăuntru. Locul era luminat slab. Când
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
auzise în viața lui. Da, trist și frumos cântec, încuviință bătrânul. Da' ia ascultă-l acum, nepoate, și pe-ăsta..., pe care-l știu de la un unchi de-al meu, mare meșter și el... Ascultă-l și ține-l bine minte !... De data aceasta, arcușul lui deadul Vasile începu să zburde pe coarde și în jur se revărsară chiuituri și tropăituri, fluierături și strigături repezite, într-un tumult crescând de viață și de veselie. Chipul moșneagului deveni surâzător și vesel, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și el în ajutorul celor de la filologie: Citiți-l mai bine pe Eminescu!... strigă el și vorbele sale fură repetate, ca un slogan, de toți ceilalți. Vigilentul, văzându-se singur în fața studenților, îi măsură cu atenție, ca să le țină bine minte figurile, și bătu în retragere, bombănind: Așa va să zică? Bine, o să mai stăm noi de vorbă!... și se făcu nevăzut. In urma lui se așternu liniștea. Privindu-se unii pe alții, studenții părură să realizeze de-abia atunci că nu făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Și nici nu apuc să realizez bine ce se petrece, că decanul se ridică grav în picioare și lovește cu arătătorul în actul acela demascator, arată spre mine și apoi spre ușă, spunându-mi: "Nu ești Felicia Măgureanu!... Ne-ai mințit!... Ești Felicia Antim, fata unui dușman al poporului!... Te declarăm exmatriculată pe veci și te condamnăm la munca cea mai de jos... Afară! Afară! Afară!..." 5 La câteva zile după împăcarea lor, Felicia îi dădu de veste lui Victor că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și îi cerură să se legitimeze. Ăsta e!... zise unul dintre cei doi civili, privindu-l cu atenție. Așa, va să zică? articulă celălalt, apucându-l de brațul pe care își pusese banderola tricoloră. Unde aveai de gând să mergi?... Plecam acasă, minți Victor, dând să își elibereze brațul. Cu asta pe mână?! făcu pe miratul primul securist, strângându-l și mai tare de braț. Ne crezi tâmpiți?... Ești arestat pentru complot antistatal!... Ai vrut democrație, hai? îi șuieră în ureche celălalt securist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
școala, dacă ea ar fi acceptat de bună voie. Dar ea nu a putut accepta. Îi spusesem doar că aducerea pe lume a unui copil trebuie să fie rodul iubirii. În sinea ei, cred că îmi reproșa, crezând că o mințisem spunându-i asta. Copilul ei venise pe lume fără ca ea să fi avut parte de iubire. Minodora fuma, fuma mult, țigări proaste, rusești. Lăsa să îi scape câte o vorbă care rămânea ca suspendată de rotocoalele de fum. Dar, cu toate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
gândul la fripturi și la tocane aburinde, bine mirositoare, și la mulțumirea sufletească pentru răzbunarea împotriva lui Roibu și a tuturor trândavilor de teapa lui... Și să-i mai aud pe cei care trăncănesc împotriva petroliștilor precum că ne-au mințit, că îi mănâncă ocna fără nicio milă, măi tovarăși! * * * Mă Gheo, măi! De ce l-ai omorât pe Roibu, mă prostane?! l-a admonestat conductorul Țambal pe casapul cailor. I-ai dat cu ranga în cap, nenorocitule! Mai bine îl preda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
toate țările Europei, cu oameni cinstiți și stăpâni pe soarta lor! Așa și-a încheiat pledoaria posibilul câștigător al scrutinului electoral, pe fundalul ovaților, a uralelor mulțimii fremătânde și a scandărilor Hai cu Escu președinte! Că domn' Escu nu ne minte! * * * Familia Delenilor, stabilită de o vreme în Andaluzia, s-a hotărât să se întoarcă definitiv acasă la Vorona natală de la apa Siretului, unde se produce cunoscuta marcă a apei de foc. Că amara străinătate le-a dat peste cap toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la concluzia dorită de el. Pentru dânsul Gulagul înseamnă tot Saiuzul cu tarele sale, totul ce se află după gardurile teribile de sârmă ghimpată de la Porubnoe și până la Dalnii Vastok. Și cred că are dreptate. Numai despre România cât se minte acolo... în școală, în presă, la radio-tv, în conferințe. Până și copiii aceștia, necontaminați încă de virusul minciunii, și-au dat seama că drujeskaia Rumânia este tratată ca un potențial inamic. De aici și reținerea noastră inițială în relațiile interumane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]