3,556 matches
-
a ordonat prefecților, încă din 4 aprilie 1938, să impună măsuri de verificare a spectacolelor susținute de alogeni. Problema minoritarilor a revenit și în 1939, întrucât raporturile de bună conviețuire între reprezentanții autorităților administrative, cele ale Jandarmeriei și preoții confesiunilor minoritare au devenit „foarte rele”. Primul ministru Armand Călinescu, care a deținut și portofoliul Ministerului de Interne, a decis că arestarea preventivă de minoritari se va efectua numai după ce va aviza personal și va da instrucțiuni în caz. Pe de altă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teritoriul Republicii Sovietice Moldovenești și portul Odessa, care ar fi devenit port liber. Inspectorul de poliție Gavril Păiușan își încheia raportul adresat directorului-general, dr. Eugen Bianu, cu mențiunea că informațiile verificate sunt „subiectul predilect de discuții în taină a cercurilor minoritare și săsești” dar, în același timp, și al populației românești, care le comenta „cu multă îngrijorare”. Concluziile care au fost desprinse din documentarea efectuată de organele abilitate au fost: existența unei structuri intitulate «corpului românesc» nu s-a confirmat, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Basarabia și Bucovina, care cu toate „sfaturile de pondere date de comuniști” s-au dedat la acte „de violență și de umilire” a refugiaților. Această imagine difuzată în opinia publică din România putea crea un curent de opinie în care minoritarii evrei să fie considerați principalii vinovați, iar guvernul să inițieze un program antisemit. În acest caz, mișcarea comunistă din România trebuia să păstreze „cea mai mare circumspecțiune” în activitatea desfășurată. O întâlnire între C. I. C. Brătianu și Ion Antonescu s-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cât și Ministerul Apărării Naționale. În Ordinul General de Informații pe anul 1938 activitatea informativă a I.G.J. a fost îndreptată către următoarele probleme: 1. Starea de spirit a populației în general, unde au fost încadrate: populația rurală română, populația rurală minoritară, populația urbană, funcționarii publici, Straja Țării ș.a. 2. Curentele politico-sociale extremiste, în care un număr foarte mare aparținea extremei stângi (18), alte cinci fiind încadrate în curentele de stânga. 3. Spionajul. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a da o greutate mai mare acțiunilor întreprinse în statul autocratic al regelui Carol al II-lea. Ordinul General de Informații pe anul 1939 a adus puține modificări față de anul precedent. În primul rând au fost extinse categoriile de cetățeni minoritari asupra cărora s-a extins interesul informativ (poloni, tătari, găgăuzi și supușii străini). O altă modificare a vizat „orice înjghebare politică” care ar fi luat ființă, având în vedere că singurul partid politic oficial a devenit Frontul Renașterii Naționale. Orice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a avutului acestora, însă anterior a fost pregătit „mediul prielnic” pentru o intervenție armată neoficială. Acestea au constat în: 1. O acțiune de propagandă, în scop de alarmism și defetism. Aceasta avea drept scop principal „redeșteptarea” sentimentului național în masele minoritare, pentru a le atrage în acțiunea de subminare a statului român și, eventual, să acționeze armat în cazul unui conflict militar. În secundar, s-a urmărit recrutarea de agenți propagandiști, mai ales dintre intelectuali, a unor agenți de spionaj, introducerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
spionaj, introducerea clandestină a manifestelor și broșurilor interzise, atragerea unor categorii sociale de altă naționalitate prin promisiuni irealizabile, inducerea în eroare a opiniei publice internaționale față de situația din Transilvania și promovarea ideii că numai o intervenție armată poate salva populația minoritară. 2. O acțiune de sabotaj, cu misiunea de a anihila mijloacele de apărare naționale. În primul rând au fost vizați muncitorii maghiari din întreprinderi, care au fost cultivați să saboteze produsele necesare armatei, iar tinerii concentrați au fost îndemnați să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
autorităților prin neplata impozitelor, sustragerea de la rechiziții și chiar distrugerea unor bunuri de interes economic. 3. O acțiune teroristă, pentru a produce panică, neîncredere în autoritatea statului și distrugerea capacităților de reacție armată. Planurile ungare au prevăzut înarmarea populației civile minoritare și organizarea acesteia pentru a ataca armata română, organizarea de asasinate și atentate asupra militarilor români „ori de câte ori împrejurările permit”, distrugerea lucrărilor de interes militar și atacarea frontierei pe timp de noapte, în scop de jaf, devastări și capturări de persoane
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
populația maghiară (mai 1938), cu misiunea de a provoca discuții și un curent favorabil revizuirii granițelor statului cehoslovac. În plus, aceștia au menținut o stare artificială de tensiune în zonă, prin difuzarea unor manifeste clandestine și recrutarea unor elemente locale - minoritari, nemulțumiți, persoane avide după câștiguri - care să activeze în favoarea intereselor Ungariei. Această acțiune a atras, în scurt timp, mulți intelectuali (studenți, preoți, ziariști, învățători), care au provocat și susținut curente de opinie anti-cehe în rândurile populației slovace și rutene. La
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
le-au reprezentat Legația și consulatele ungare din România, prin diplomații acreditați și funcționarii angajați în cadrul acestora. Atașatul militar de la București a utilizat, constant, o rețea de ziariști care „au acces ușor” în instituțiile statului român, dar și diferite persoane minoritare aflate în funcții de răspundere la diferite structuri economice. Partidul Maghiar din România, deși aflat în legalitate până la instaurarea regimului de mână forte al regelui, s-a ocupat „și cu spionajul militar”, alături de alte societăți economice, instituții bancare, religioase sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al agenților izolați, care a permis o siguranță sporită față de o eventuală deconspirare a acestora de către contraspionajul autohton. Informatorii, baza oricărei acțiuni de spionaj, au fost recrutați dintre minoritarii cu legături familiale în Ungaria, soțiile ofițerilor sau funcționarilor superiori, soldați minoritari, studenții și elevii care urmau studii în Ungaria, preoții, profesorii și gazetarii maghiari, dezertorii români, proprietarii de pământ din zona de graniță ș.a.m.d. Transmiterea datelor obținute a fost efectuată prin curierii diplomatici ai Legației, prin aparate de radio-emisie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Prin mișcarea antirevizionistă, înființată în România, să se inițieze campanii de presă și elaborarea de lucrări științifice pentru a combate argumentele Budapestei. Pe plan intern, serviciul de informații/contrainformații al armatei a propus desființarea Partidului Maghiar, interzicerea preoților și învățătorilor minoritari de a activa politic, obligativitatea școlilor de stat sau confesionale de a avea profesori români, care să predea limba română și istoria națională. Publicațiile maghiare din România au crescut, ca număr, de la 59 în 1918 la peste 200 în 1938
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a dat, în 1937, un sfat sportivilor ce participau la competiții peste hotare, fapt apreciat ca o linie directoare valabilă și în domeniul informativ. În Germania, arhitectura de securitate a cuprins mai multe servicii de informații, care colaborau cu conaționalii minoritari din alte state și din rândul cărora s-au recrutat colaboratori valoroși. Cel mai dezvoltat organ informativ a aparținut armatei germane, care avea două paliere - unul conducător, respectiv cel activ - și trei direcții de acțiune principale: informații, contrainformații, studiu și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ordinul General de Informații (OGI), structurat pe două părți. Partea întâi a fixat obiectivele activității informative pe anul în curs, în care se observă îngroșarea a două probleme: - Problema iredentei maghiare și ucrainene, care au fost scoase din categoria grupelor minoritare „din cauza importanței și caracterului lor agresiv” și trebuiau urmărite „cu strășnicie” pentru a stopa propaganda periculoasă siguranței statului. În plus, O.G.I. a menționat că orice act de represiune trebuie să corespundă „unei perfecte legalități” din partea autorităților. - Cazurile de spionaj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acestea fiind împărțite în capitole. Primul capitol din partea întâi s-a preocupat de starea de spirit a populației în general. Erau vizate, în ordine, populația rurală română (din punct de vedere național, politic, economic, sanitar, cultural și moral), populația rurală minoritară (maghiară, bulgară, ucraineană, germană, rusă, turcă, evreiască, iugoslavă, polonă și supușii străini), populația urbană (în măsura legăturilor cu acțiunile ce se desfășurau pe teritoriul rural deoarece „manifestările își au originea pe teritoriul urban unde se găsesc conducătorii, organizatorii și propagandiștii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
populației de origine română din Basarabia” care, în majoritatea cazurilor, au venit în România sub formă de refugiați. Acțiunile revizioniste maghiare din România s-au desfășurat, cu precădere, în județele Brașov, Târnava Mică, Turda, Arad și Timiș, propagandiștii incitând populația minoritară să aibă o atitudine de „rezervă și ostilitate” față de tot ceea ce este românesc, adică atât față de autorități cât și față de populație. Sectele religioase existente în țară au făcut și ele obiectul unor acțiuni informative din partea Jandarmeriei. Obiectivul central al sectelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și erau arestați de polițiile locale însă, din punct de vedere statistic, ei nu puteau fi șterși din statisticile Biroului. Ordinul General de Informații nr. 1/1942 a avut următoarele obiective informative/contrainformative: 1. Populația rurală română. 2. Populația rurală minoritară și supușii străini. 3. Populația urbană română și minoritară. 4. Diverși cetățeni cu situații speciale în angrenajul statului. 5. Comercianții și industriașii. 6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de vedere statistic, ei nu puteau fi șterși din statisticile Biroului. Ordinul General de Informații nr. 1/1942 a avut următoarele obiective informative/contrainformative: 1. Populația rurală română. 2. Populația rurală minoritară și supușii străini. 3. Populația urbană română și minoritară. 4. Diverși cetățeni cu situații speciale în angrenajul statului. 5. Comercianții și industriașii. 6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă. 10. Curentele politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
că, sub pretextul intereselor familiale, aceste femei călătoresc des în Ungaria, unde sunt solicitate a servi interesele naționale sub diferite apeluri la sentimentele lor. Pentru a limita posibilitățile de informare din acest mediu, Marele Stat Major a decis ca soțiile minoritare ale funcționarilor și ofițerilor să nu mai primească vize de plecare în Ungaria. La jumătatea anului 1942 au fost interceptate și descifrate Instrucțiunile Secrete privind activitatea iredentistă, teroristă, de sabotaj și informativă primite de Comunitatea Națională a Maghiarilor din România
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
După primirea materialelor, acestea erau grupate pe probleme și verificate printr-un nou mijloc de informare. Zvonurile care aveau „tendința de a persista”, de a crea confuzie în opinia publică, a dăuna „bunelor relații cu popoarele aliate” sau cu naționalitățile minoritare conlocuitoare trebuiau raportate la D.G.P. Evident, autorii și colportării zvonurilor trebuiau identificați și sancționați conform legii. Centralizarea datelor s-a efectuat la polițiile de reședință și la inspectoratele regionale. În fiecare dimineață, până la ora 9, inspectoratele raportau telefonic la D.G.P.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sociale și economice” care avea tangență cu ordinea și siguranța statului. În acest sens, a fost elaborat un plan general de informații 48 ce cuprindea următoarele direcții de acțiune: A. Starea de spirit a populației: 1) populația română; 2) naționalități minoritare; 3) supuși străini. B. Acțiuni subversive: 1) mișcarea legionară; 2) acțiunea hitleristă; 3) acțiuni șovine. C. Acțiuni de destrămarea autorității statului: 1) terorism; 2) sabotaj; 3) alarmism; 4) greve; 5) spionaj. D. Activitatea partidelor politice. În afară de Partidul Comunist, toate celelalte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În consecința, prezentul acord al acționarilor este încheiat pentru a asigura coordonarea între Fondul Proprietății de Stat și Fondul Proprietății Private și a-i da posibilitatea acestuia să aibă un rol de inițiativa în cadrul societăților comerciale, deși are o participare minoritara. Articolul 1 Coordonarea acțiunilor de privatizare și de restructurare Procesul de privatizare, ținînd seama de mărimea societății comerciale, nu se poate realiza de o maniera uniforma. În aceste condiții, Fondul Proprietății de Stat și Fondul Proprietății Private ... sînt de acord
ORDONANTA nr. 10 din 7 august 1992 pentru aprobarea Statutului-cadru al Fondului Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108183_a_109512]
-
dar acest acționar nu are putere proprie să impună astfel de decizii. Această situație se întâmplă fie dacă un acționar (asociat) deține 50% dintr-un agent economic, în timp ce restul de 50% sunt deținute de doi sau mai mulți acționari (asociați) minoritari, fie dacă există un cvorum necesar pentru deciziile strategice, care în fapt conferă un drept de veto numai unui acționar (asociat) minoritar. În aceste situații, un singur acționar (asociat) posedă același nivel de influență că și cel de care se
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
50% dintr-un agent economic, în timp ce restul de 50% sunt deținute de doi sau mai mulți acționari (asociați) minoritari, fie dacă există un cvorum necesar pentru deciziile strategice, care în fapt conferă un drept de veto numai unui acționar (asociat) minoritar. În aceste situații, un singur acționar (asociat) posedă același nivel de influență că și cel de care se bucură câțiva acționari (asociați) care controleaza împreună, adică posedă puterea de a bloca adoptarea deciziilor strategice. Totuși acest acționar (asociat) nu deține
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
normală a drepturilor acționarilor (asociaților) minoritari este legată de decizii esențiale ale societății în comun, cum ar fi: schimbări în statut, creșterea sau micșorarea capitalului social sau lichidarea societății. Drepturile de veto care asigura protecția sus-menționata nu conferă acționarilor (asociaților) minoritari controlul în comun în accepțiunea prezentelor precizări. 62. Contrar celor prevăzute la pct. 61, drepturile de veto care asigură exercitarea controlului în comun sunt acelea care privesc deciziile strategice asupra politicii de afaceri cu impact asupra comportamentului pe piată al
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]