KorAP: Find »[drukola/base=miocardic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...235 >

5,864 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

mai adaugă la aceasta și eventualele deficiențe de tehnică (persistența unui flap de intimă distal de locul endarteriectomiei) se poate ușor anticipa o patență redusă a graftului anastomozat la acest nivel asociată cu riscul crescut de apariție a unui infarct miocardic în teritoriul respectiv. Anastomozarea arterei mamare interne la o zonă endarteriectomizată din artera descendentă anterioară poate pune probleme tehnice dificile. ̨ n general, se acceptă că lungimea anastomozei directe între artera mamară internă și artera descendentă anterioară poate fi de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se dovedește a fi necorespunzător (55). În general este bine ca anastomozele distale să se realizeze pe o zonă indemnă a peretelui arterial distal de o stenoză semnificativă. Se micșorează astfel riscul trombozei precoce la nivelul endarteriectomiei și apariția infarctului miocardic ce crește riscul de deces după by-pass-ul aortocoronarian. Totodată, este evident faptul că riscul apariției infarctului miocardic după operația de by-pass aortocoronarian este cu atât mai mare cu cât numărul de endarteriectomii efectuate este mai mare. Grafturile secvențiale Folosirea grafturilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
o zonă indemnă a peretelui arterial distal de o stenoză semnificativă. Se micșorează astfel riscul trombozei precoce la nivelul endarteriectomiei și apariția infarctului miocardic ce crește riscul de deces după by-pass-ul aortocoronarian. Totodată, este evident faptul că riscul apariției infarctului miocardic după operația de by-pass aortocoronarian este cu atât mai mare cu cât numărul de endarteriectomii efectuate este mai mare. Grafturile secvențiale Folosirea grafturilor secvențiale oferă fără îndoială o serie de avantaje din punct de vedere tehnic: reduce durata intervenției chirurgicale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
să fie graftat separat (59). Grafturile secvențiale reprezintă probabil cea mai bună alegere în anumite situații cum ar fi: urgențe majore în tromboza acută post-PTCA, hipertrofia ventriculară stângă, boala coronariană asociată cu leziuni valvulare, defect septal ventricular postinfarct (60). Protecția miocardică Obiectivele operației de by-pass aortocoronarian trebuie sa fie revascularizarea miocardică completă și evitarea sau limitarea afectării intraoperatorii a miocardului. Pentru realizarea acestora sunt necesare două condiții: o vizualizare adecvată a câmpului operator absolut necesară pentru confortul chirurgical și folosirea tehnicilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mai bună alegere în anumite situații cum ar fi: urgențe majore în tromboza acută post-PTCA, hipertrofia ventriculară stângă, boala coronariană asociată cu leziuni valvulare, defect septal ventricular postinfarct (60). Protecția miocardică Obiectivele operației de by-pass aortocoronarian trebuie sa fie revascularizarea miocardică completă și evitarea sau limitarea afectării intraoperatorii a miocardului. Pentru realizarea acestora sunt necesare două condiții: o vizualizare adecvată a câmpului operator absolut necesară pentru confortul chirurgical și folosirea tehnicilor de protecție miocardică pentru excluderea leziunilor intraoperatorii care pot anula

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de by-pass aortocoronarian trebuie sa fie revascularizarea miocardică completă și evitarea sau limitarea afectării intraoperatorii a miocardului. Pentru realizarea acestora sunt necesare două condiții: o vizualizare adecvată a câmpului operator absolut necesară pentru confortul chirurgical și folosirea tehnicilor de protecție miocardică pentru excluderea leziunilor intraoperatorii care pot anula beneficiul imediat și pe termen lung al intervenției chirurgicale. Afectarea miocardului printr-o protecție inadecvată stă la baza sindromului de debit cardiac scăzut al cărui substrat este adesea infarctul miocardic perioperator, iar în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tehnicilor de protecție miocardică pentru excluderea leziunilor intraoperatorii care pot anula beneficiul imediat și pe termen lung al intervenției chirurgicale. Afectarea miocardului printr-o protecție inadecvată stă la baza sindromului de debit cardiac scăzut al cărui substrat este adesea infarctul miocardic perioperator, iar în cazurile mai puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pot anula beneficiul imediat și pe termen lung al intervenției chirurgicale. Afectarea miocardului printr-o protecție inadecvată stă la baza sindromului de debit cardiac scăzut al cărui substrat este adesea infarctul miocardic perioperator, iar în cazurile mai puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
beneficiul imediat și pe termen lung al intervenției chirurgicale. Afectarea miocardului printr-o protecție inadecvată stă la baza sindromului de debit cardiac scăzut al cărui substrat este adesea infarctul miocardic perioperator, iar în cazurile mai puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cazurile mai puțin severe, stunning-ul miocardic. Protecția miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardică în operația de by-pass aortocoronarian nu trebuie axată însă numai pe durata clampării aortei, ci în egală măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt utilizate diferite soluții cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin compresia vaselor subendocardice mai ales când se asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu sânge a miocardului, ischemia instalată acut transformă celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a induce oprirea controlată în diastolă a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu sânge a miocardului, ischemia instalată acut transformă celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a induce oprirea controlată în diastolă a cordului pe durata clampării aortei în vederea reducerii necesarului metabolic al miocardului, îmbunătățirea vizibilității în câmpul operator și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Din acest moment, subiectul fiind redeschis, studiile ulterioare ale lui Bretschneider (66) și Hearse (67) în Europa și ale lui Gay și Ebert (68) în Statele Unite ale Americii au reprezentat începutul folosirii pe scară largă a soluțiilor cardioplegice pentru protecția miocardică pe durata clampării aortei. Principiul care stă la baza folosirii oricărei tehnici cardioplegice este reprezentat de optimizarea raportului între aport și necesar metabolic la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, perioadă de timp în care perfuzia coronariană normală este absentă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de fosfat macroergic, cât și creșterea aportului de oxigen și de substrat metabolic. Prin introducerea soluțiilor cardioplegice hiperpotasemice reci, s-a realizat oprirea controlată în diastolă a cordului cu reducerea marcată a necesarului energetic (oprirea hiperpotasemică a cordului scade consumul miocardic de oxigen de la 5,6 ± 1,95 mL/100 g /min la 1,1 ± 0,4 mL/100 g/ min, hipotermia reduce consumul miocardic de oxigen la 2,9 ± 0,9 mL/100 g/ min în timp ce soluția cardioplegică rece aduce

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în diastolă a cordului cu reducerea marcată a necesarului energetic (oprirea hiperpotasemică a cordului scade consumul miocardic de oxigen de la 5,6 ± 1,95 mL/100 g /min la 1,1 ± 0,4 mL/100 g/ min, hipotermia reduce consumul miocardic de oxigen la 2,9 ± 0,9 mL/100 g/ min în timp ce soluția cardioplegică rece aduce consumul miocardic de oxigen la un nivel de 0,3 ± 0,1 mL/100 g/min ș69ț). Administrarea intermitentă a cardioplegiei la intervale de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
oxigen de la 5,6 ± 1,95 mL/100 g /min la 1,1 ± 0,4 mL/100 g/ min, hipotermia reduce consumul miocardic de oxigen la 2,9 ± 0,9 mL/100 g/ min în timp ce soluția cardioplegică rece aduce consumul miocardic de oxigen la un nivel de 0,3 ± 0,1 mL/100 g/min ș69ț). Administrarea intermitentă a cardioplegiei la intervale de 15-20 de minute asigură oxigenul și substratul metabolic pentru necesitățile bazale ale cordului oprit aflat în hipotermie, îndepărtând

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mL/100 g/min ș69ț). Administrarea intermitentă a cardioplegiei la intervale de 15-20 de minute asigură oxigenul și substratul metabolic pentru necesitățile bazale ale cordului oprit aflat în hipotermie, îndepărtând totodată produșii de metabolism. De asemenea, se previne creșterea temperaturii miocardice prin spălarea soluției cardioplegice intracoronariene de către fluxul colateral noncoronarian. Tipuri de soluții cardioplegice Din punct de vedere al compoziției, soluțiile cardioplegice pot fi cristaloide sau cu sânge, ele conținând diferiți aditivi pe seama cărora sunt îndeplinite principiile ce stau la baza

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
spălarea soluției cardioplegice intracoronariene de către fluxul colateral noncoronarian. Tipuri de soluții cardioplegice Din punct de vedere al compoziției, soluțiile cardioplegice pot fi cristaloide sau cu sânge, ele conținând diferiți aditivi pe seama cărora sunt îndeplinite principiile ce stau la baza protecției miocardice pe durata clampării aortei: oprire imediată (potasiu, magneziu, procaină), substrat energetic (glucoză, oxigen, glutamat, aspartat), pH adecvat (THAM, bicarbonat, fosfat), evitarea edemului celular (osmolaritate adecvată), stabilizarea membranelor (calciu, sodiu, antagoniști de calciu, captatori de radicali liberi de oxigen). Există fără

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
liberi de oxigen. De asemenea, cardioplegia sanguină favorizează metabolismul aerob la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, reduce producția de acid lactic, conservă depozitele de fosfat macroergic (70). Există studii care au arătat superioritatea cardioplegiei sanguine în ceea ce privește reducerea incidenței infarctului miocardic perioperator, a sindromului de debit cardiac scăzut și a mortalității (71). La acestea se mai poate adăuga capacitatea de resuscitare pe care o realizează soluțiile cardioplegice sanguine îmbogățite (glutamat, aspartat) asupra cordului cu rezerve energetice limitate, mai ales când se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ales când se folosește inducția caldă (72), hot shot și reperfuzia caldă controlată (73). Rosenkranz (74) a arătat că deficitul de produși intermediari ai ciclului Krebs (glutamat și aspartat) stă la baza scăderii rezervelor de fosfați macroergici de la nivelul celulei miocardice. În consecință, administrarea cardioplegiei de inducție sanguine, calde, îmbogățită cu aspartat și glutamat favorizează recuperarea metabolică în cazul miocardului cu rezerve energetice depletizate. Pe de altă parte, administrarea de cardioplegie sanguină caldă (hot shot) imediat înainte de declamparea aortei are drept urmare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
metabolică în cazul miocardului cu rezerve energetice depletizate. Pe de altă parte, administrarea de cardioplegie sanguină caldă (hot shot) imediat înainte de declamparea aortei are drept urmare prelungirea perioadei de inactivitate electromecanică, îmbunătățește metabolismul aerob și crește complianța ventriculului stâng (75). Rezervele miocardice de ATP și glicogen sunt semnificativ mai mari la pacienții care au primit hot shot. Pe durata absenței induse a activității electromecanice, ATP-ul produs este folosit în principal pentru repararea leziunilor intracelulare produse de ischemie, precum și pentru refacerea rezervelor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
celulelor intimale printr-un control riguros al presiunii de administrare a soluției de reperfuzie (aceeași compoziție cu hot shot-ul, dar spre deosebire de acesta, normopotasemic). Utilizarea hot shot-ului și a reperfuziei calde controlate au scăzut în mod semnificativ frecvența și severitatea leziunilor miocardice cauzate de reperfuzie, precum și incidența tulburărilor de ritm și de conducere. Leziunile de reperfuzie sunt urmarea unui metabolism oxidativ anormal la nivelul miocardului. Reperfuzia ce urmează declampării aortei după o perioadă de ischemie miocardică poate produce radicali liberi de oxigen

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mod semnificativ frecvența și severitatea leziunilor miocardice cauzate de reperfuzie, precum și incidența tulburărilor de ritm și de conducere. Leziunile de reperfuzie sunt urmarea unui metabolism oxidativ anormal la nivelul miocardului. Reperfuzia ce urmează declampării aortei după o perioadă de ischemie miocardică poate produce radicali liberi de oxigen cu potențial citotoxic care oxidează fosfolipidele din sarcolemă ducând la lezarea integrității membranei celulare. Consecutiv, se constată o activitate crescută a superoxid-dismutazei, glutation peroxidazei și catalazei, enzime ce intervin în metabolizarea radicalilor liberi de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]