1,916 matches
-
se obțin mult mai dificultos, odată atinse, pot genera stări contradictorii, pe de o parte, de satisfacție, dar, pe de altă parte, și de regret sau chiar de nefericire, fie pentru că ei își dau seama de relativitatea plenitudinii lor în raport cu mirajul absolutului, care îi îndeamnă spre noi și noi orizonturi, fie întrucăt resimt și mai acut și mai dureros prăpastia dintre ei și cei rămași prizonieri în grota imaginată de Platon și care nu vor suporta niciodată lumina. Așadar, după cum s-
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
Aceste antinomii himerice trebuie înmulțite pentru a hrăni inspirația actorilor individuali și autorevalorizarea lor în comparație cu evantaiul infinit al strategiilor care li se oferă. Antropologia ca mod de cunoaștere directă înrădăcinată în țesutul relațiilor interpersonale care agită orice microcosmos permite abordarea mirajului intelectual pe care-l prezintă ideea unor sedimentări societale populate cu urme care îi cheamă insistent pe etnografii preocupați de exhibarea "rămășițelor" fără preț care trebuie smulse istoriei dominante. Mirajele "resurgenței" ilustrează mizele de regulă cruciale ale căror estimare și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în țesutul relațiilor interpersonale care agită orice microcosmos permite abordarea mirajului intelectual pe care-l prezintă ideea unor sedimentări societale populate cu urme care îi cheamă insistent pe etnografii preocupați de exhibarea "rămășițelor" fără preț care trebuie smulse istoriei dominante. Mirajele "resurgenței" ilustrează mizele de regulă cruciale ale căror estimare și evaluare sunt rostite în toate sensurile termenului. Așadar, noi regimuri de valoare se declină în cadrul unui spectacol generalizat care compune o piață în sensul propriu al termenului, adică o etalare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în muncă, i-a atras pe unii antropologi; odată cu acest recul, observăm apariția unei confuzii între utilitarismul unui gadget managerial și o problematică culturalistă a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul unui miraj. Totuși, "culturalismul" aplicat întreprinderii și în special multinaționalelor a avut în Franța puțin succes printre antropologi, în locul său intervenind în acest domeniu disciplinele gestiunii, care au preluat tema foarte ancorată în SUA a "diferențelor culturale" în management, al căror studiu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care constă în a înlocui alteritatea din centrul disciplinei dă naștere necesității de a reda un proiect teoretic empirismului etnografic închis în sine. Această perspectivă, care intervine atunci când dihotomiile între tipuri de societăți se dovedesc nefondate, se prezintă ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei. Ea pornește de la confuzii la diferite nivele. În primul rând, sunt confundate reflecția asupra alterității și comparația generalizată; aceasta din urmă nu mai este prezentată ca metodă, ci ca finalitate, încununată de postulatul unei esențe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
față de indivizi; acolo se află esențialul acestui raport și, prin urmare, al oricărei societăți. Ce este așadar această autonomie, această valoare pe care o capătă obiectul în sine? La un nivel mai profund al analizei, ea se prezintă ca un miraj. Paradoxal, bunul nu dobândește independență decât în măsura în care deținerea lui pune în cauză viața însăși a indivizilor (nevoile imposibil de suprimat). Principiul de bază al economiei monetare constă în a plasa, între bunul necesar supraviețuirii și individ, o monedă care nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Sorbona... 58 În celebra ei carte Condiția umană, H. Arendt (2007) consideră că invidia și lăcomia sunt alături de voința de putere viciile celor slabi (p. 169). 59 Prin urmare, nu este vorba numai de spectacolul lăcomiei nelimitate, dar și de mirajul puterii nelimitate... 60 Negând finitudinea, imperfecțiunea și limitele ființei umane, oamenii timpurilor noastre (începând, pare-se, cu anii '80 ai secolului al XX-lea), înțeleg să-și extindă perfecțiunea în toate domeniile: intelectual, fizic, emoțional, social, profesional (nu este vizat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
realistă fantastică și chiar și poveștile au un punct de ancorare în real, de vreme ce irealul se definește doar „prin opoziția sa cu planul real”<footnote id=”10”> <Brooke Rose Christine în Maria Cap-Bun, , Între absurd și fantastic - Incursiuni în apele mirajului, Editura Paralela 45, 2001, p. 50./footnote>, iar specificul narațiunii fantastice constă într-o „retorică a ambiguității și nu atât în mecanismul subtil al reacțiilor intelectuale și afective ale cititorului”, după cum afirma Tzvetan Todorov. Pe lângă o tematică specifică, există o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mobilurile care ne mână nu sânt puse în discuție; ele trebuie lăsate în inerția subînțelesului, în simpla dinamică imanentă a producerii lor. În mod normal sănătatea mentală a omenirii ține de transă, de capacitatea de a participa la seducție și miraj. Ești sănătos câtă vreme ești prins în "dansul amăgirii muritoare" vegheată de marea regină a Lumii, Maya. Cel care părăsește dansul acesta iese din cursa vieții și devine "nebun"; pentru că privirea distantă, care atrage după ea clarviziunea, strică jocul Mayei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din obiectele tehnice care ne populează viața, analiza pe care o face Heidegger existenței nu duce strict la nimic. Și în vreme ce alte lucruri care "nu duc la nimic", precum un meci de fotbal sau muzica lui Mozart, pot prinde în mirajul lor milioane de oameni, cartea lui Heidegger ajunge pesemne cam la câteva mii de inși în fiecare generație a planetei.) Aici mă aflu, făcând ceea ce fac. Drept care zilele mele heidelbergheze sânt un amestec de solemnitate, nebunie și inutilitate. Dar ceva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un monolog subtil și dramatic, care ne înfățișează o femeie credibilă, ce a depășit barierele timpului. Comicul acestui autoportret are un patos al său, deoarece cititorul percepe, ceea ce personajul nu reușește, și anume că puterea argumentației ei acoperă și conține mirajul unei vieți care este de fapt o minciună.469 Stareța, un alt personaj feminin semnificativ din rama Povestirilor din Canterbury, devine, simbolic, exponenta celei de-a doua puteri în stat, după cea 464 H. Marshall Leicester, Jr., art. cit., p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personajele, deși complete în execuție și în concepție, sunt percepute un pic vag, neclar, din cauza vălului care se interpunea.”982 Cresida rămâne un prototip al feminității enigmatice, nu este cochetă, ci frumoasă, bună, veselă, nu se aruncă dintru început în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cresida rămâne un personaj feminin controversat. Nu deducem foarte clar, din întregul ansamblu al operei, dacă a fost victimă sau o forță distrugătoare. Este un personaj veridic, deoarece are această capacitate de a se schimba, nu mai este doar un miraj sau o prezență constantă de la începutul narațiunii până la sfârșit. Pentru a ne da seama de felul în care Chaucer a conturat personajul cât mai viu nu trebuie să ignorăm modelul de la care a plecat, acela al lui Boccaccio, din Il
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un monolog subtil și dramatic, care ne înfățișează o femeie credibilă, ce a depășit barierele timpului. Comicul acestui autoportret are un patos al său, deoarece cititorul percepe, ceea ce personajul nu reușește, și anume că puterea argumentației ei acoperă și conține mirajul unei vieți care este de fapt o minciună.469 Stareța, un alt personaj feminin semnificativ din rama Povestirilor din Canterbury, devine, simbolic, exponenta celei de-a doua puteri în stat, după cea 464 H. Marshall Leicester, Jr., art. cit., p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personajele, deși complete în execuție și în concepție, sunt percepute un pic vag, neclar, din cauza vălului care se interpunea.”982 Cresida rămâne un prototip al feminității enigmatice, nu este cochetă, ci frumoasă, bună, veselă, nu se aruncă dintru început în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Cresida rămâne un personaj feminin controversat. Nu deducem foarte clar, din întregul ansamblu al operei, dacă a fost victimă sau o forță distrugătoare. Este un personaj veridic, deoarece are această capacitate de a se schimba, nu mai este doar un miraj sau o prezență constantă de la începutul narațiunii până la sfârșit. Pentru a ne da seama de felul în care Chaucer a conturat personajul cât mai viu nu trebuie să ignorăm modelul de la care a plecat, acela al lui Boccaccio, din Il
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dar În realitate este o planetă foarte mare de natură gazoasă), efectele pe care le are În tranzit asupra individului sunt adesea subtile, nedefinite, purtătoare de inspirație, dar și de iluzii: ceea ce se Întrezărește este o oază salvatoare ori un miraj? Adesea este foarte greu de făcut diferența... Multe persoane abia resimt - sau chiar nu resimt deloc - influența lui Neptun. Printre cei care o resimt, se numără neptunienii (Neptun angular, În aspect cu un Luminariu sau un stăpân al Ascendentului În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
piesele lui Sebastian nu pot fi atinse de cei care le iubesc. Corina din Jocul de-a vacanța e iubită de toți bărbații din jur, dar nici măcar cel pe care îl alege nu va beneficia decât de misterul ei. Ca mirajul să rămână întreg, Corina fuge la timp. În teatrul românesc se citează istoria apocrifă a unei interprete a Corinei care, în particular și în ciuda lui Sebastian, a procedat cu toți colegii de distribuție exact pe dos decât a indicat autorul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
unui individ nu aduce nici beneficii, dar nici prejudicii nimănui, decât lui Însuși. E contrar naturii religiei să fie impusă cu forța”. În anul 313 Însă Constantin recunoaște existența legală a creștinilor, iar un secol mai târziu, Biserica, orbită de mirajul puterii, a acceptat ca eterodocșii să fie persecutați. Împărații romani au proscris păgânismul. Atunci s-au schimbat rolurile și, la sfârșitul secolului al IV-lea, păgânii erudiți erau cei ce apărau libertatea cultului Împotriva celor care, cu un secol În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Credințele religioase aparțin acestei categorii. Sunt adevăruri comune asupra cărora a căzut de acord un grup, al cărui consens Întărește credința fiecăruia dintre membrii lui. Comunitatea, ca argument social, reprezintă unul dintre marile mecanisme care asigură certitudini universale, deoarece generează mirajul unui adevăr universal. Ea reprezintă, de asemenea, un mecanism eficient pentru a face inteligența socială să naufragieze. Adevăruri universale sunt acele probe evidente, suficient confirmate, teoretic la Îndemâna tuturor (certitudinile oferite de fizica cuantică, În teorie, se află la dispoziția tuturor
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de cititor și comentarii la o expoziție de pictură și grafică deschisă în localitate - care „fură” și din pagina învecinată pentru a informa la timp care‐s noutățile în ultimul număr (66‐ 67) din revista Pagini medicale bârlădene... Apoi articolele „Mirajul Occidentului”, „Violența în familie”, „Campania regională împotriva traficului de ființe umane...” ori „Săr bătoarea satului Puiești” - ediția a VI‐a - 2003 ș.a. sunt tot atâtea teme de multă importanță. Calendarul astronomic a lunii octombrie, Jocul de cuvinte - „Viticolă”, rubrica Sport
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
A va furniza apa. Compania trimite așadar toți angajații în această direcție. Problema e că nimic nu este garantat; în marketing nu știi niciodată unde este „apa” până nu o găsești. Prea des ea se dovedește a fi doar un miraj, iar compania ajunge bolnavă și însetată, după ce a cheltuit bani și timp; și-a golit rezervorul de „apă” pentru a găsi unul nou. Acum, cu mai puține resurse decât la început, supraviețuirea companiei este amenințată. Ce ar trebui să faceți
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Peirce" in S. Marcus (ed) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Paillart, Isabelle (ed.) 1993 Les territoires de la communication, Presses Universitaires de Grenoble Pârvu, Ilie, 1984 Introducere în epistemologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică Pavel, Toma, 1993 Mirajul lingvistic, București, Ed. Univers Peirce, Charles Sanders, 1935-1966 Collected Papers of. C.S. Peirce, eds Charles Hartshorne, Paul Weiss, Arthur Burks, Cambridge, Harvard, Univ. Press Peirce, Charles Sanders, 1990 Semnificație și acțiune, prefața de A. Marga, traducere de D. Marga, București
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și temelia existenței. Din ce în ce mai des sunt năpădit de îndoieli cu privire la adevărul mărturiei simțurilor mele. acuma știu că pământul pe care-mi sprijin picioarele ar avea nevoie, ca să nu se clatine, să fie călcat și de alții. Împotriva iluziei optice, a mirajului, a halucinației, a visului pe trezie, a fantasmelor, a delirului, a tulburării auzului... scutul cel mai sigur este fratele, vecinul, prietenul sau dușmanul nostru, dar cineva, Doamne Dumnezeule, cineva!". Acestui personaj livresc Michel Tournier i-a adăugat elemente surprinzătoare prin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
media 9,80 din 10.00. Această medie mi-a permis să lucrez imediat ca inginer. Salariul era, totuși, mic și era ceva mai mare decât chiria pe care o plăteam. Din acest motiv am decis să urmez și eu mirajul plecării în Occident pentru puțin timp, să strâng niște bani, după care să mă întorc. Am urmat calea multor conaționali de-ai mei. După șase ani iată că sunt încă aici. Prima dată am ajuns în Calabria, deoarece aveam un
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]