1,501 matches
-
Marin, Constantin, Filosofia indiană, Editura Moldova, Iași, 1994. Marino, Adrian, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Mânzat, Ion, "Dialectica neclasică în orizontul științei contemporane", în Revista de filosofie, nr. 5-6,București, 1999. Meyendorff, John, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Editura Enciclopedică, București, 1995. Meyendorff, John, Teologia bizantină, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996. Meyerson, Émile, De l'explication dans les sciences, Payot, Paris, 1921. Mioc, Simion, "Perspectiva ontologică a metaforei la Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Politică, București, 1982. Noica, Constantin, "În lumina veacului XX", în Istoricitate și eternitate, Editura Capricorn, București, 1989. Noica, Constantin, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identități concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. Otto, Rudolf, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993. Otto, Rudolf, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. Pais, Abraham, Niels Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, Editura Tehnică, București, 2000. Papadima, Ovidiu, O viziune românească a lumii, Editura Saeculum
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1982. Noica, Constantin, "În lumina veacului XX", în Istoricitate și eternitate, Editura Capricorn, București, 1989. Noica, Constantin, "O remarcabilă concepție filosofică: legea identități concrete", în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. Otto, Rudolf, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993. Otto, Rudolf, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. Pais, Abraham, Niels Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, Editura Tehnică, București, 2000. Papadima, Ovidiu, O viziune românească a lumii, Editura Saeculum I.O., București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În căutarea unei paradigme a complexității, Editura IRI, București, 1997. Tonoiu, Vasile, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Tonoiu, Vasile, "Studiu introductiv" la Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992. Underhill, Evelyn, Mistica, Editura "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1995. Veihinger, Hans, Filozofia lui "ca și cum", Editura Nemira, București, 2003. Vernant, Jean-Pierre, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vlăduțescu, Gheorghe, ""Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Cartea Românească, București, 1987, pp. 57-72. 308 Ibidem, p. 62. 309 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 240. 310 Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p. 39. 311 Cf. Evelyn Underhill, Mistica, Editura "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1995, pp. 22-23. 312 Cf. Mihail Grădinaru, "Prefață" la Rudolf Otto, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993, p. VI. 313 Rudolf Otto, op. cit., p. 38. 314 Annick de Souzenelle, Simbolismul corpului uman, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
62. 309 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 240. 310 Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p. 39. 311 Cf. Evelyn Underhill, Mistica, Editura "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1995, pp. 22-23. 312 Cf. Mihail Grădinaru, "Prefață" la Rudolf Otto, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993, p. VI. 313 Rudolf Otto, op. cit., p. 38. 314 Annick de Souzenelle, Simbolismul corpului uman, Editura AMARCORD, Timișoara, 1996, pp. 35-36. 315 Ibidem, p. 37. 316 Ștefan Afloroaei, "Posfață" la Dionisie Areopagitul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 240. 310 Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p. 39. 311 Cf. Evelyn Underhill, Mistica, Editura "Biblioteca Apostrof", Cluj, 1995, pp. 22-23. 312 Cf. Mihail Grădinaru, "Prefață" la Rudolf Otto, Mistica Orientului și mistica Occidentului, Editura Septentrion, Iași, 1993, p. VI. 313 Rudolf Otto, op. cit., p. 38. 314 Annick de Souzenelle, Simbolismul corpului uman, Editura AMARCORD, Timișoara, 1996, pp. 35-36. 315 Ibidem, p. 37. 316 Ștefan Afloroaei, "Posfață" la Dionisie Areopagitul, Despre numele divine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pp. 35-36. 315 Ibidem, p. 37. 316 Ștefan Afloroaei, "Posfață" la Dionisie Areopagitul, Despre numele divine. Teologia mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993, pp. 166-167. 317 Ibidem, p. 166. 318 Ibidem, p. 165. 319 John Meyendorff, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 34. 320 Cf. Daniel Bulzan, " Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în Erezie și Logos, Editura Anastasia, 1996, p. 73. 321 Ibidem, pp. 73-74. 322 André Scrima, Antropologia apofatică, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spre deosebire de India, unde absolutul ar fi, chipurile, într-o perenă ospeție; numai cineva lipsit de simț arhitectural putea scrie astfel despre ziduri și exalta în locul lor o deschidere de hău, necondițională, fără nuanțări și discernământ, cum pare a fi cea mistică. Alergic la indiferența atroce și compactă a elementelor, omul nu poate trăi în contact epitelial cu frigiditatea lor cosmică, ci își amenajează o lume de suprafețe intermediare cu permeabilitate selectivă, înăuntrul căreia poftește exteriorul numai pe alese, trecându-l mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în funcție de punerea în scenă religioasă pe care o reprezintă. Tot la Florența, unde artiștii profită în același timp de prosperitatea orașului, de generozitatea familiei de Medicis și de noua considerație de care se bucură profesiunea lor, Fra Angelico exprimă o mistică senină într-o tehnică încă gotică, în timp ce Masaccio, din contra, inaugurează în frescele din capela Brancacci o artă care, prin simțul reliefului și al expresiei anunța arta Renașterii, ca și cea a toscanilor Botticelli, Gozzoli, Paolo Uccello, Pierro della Francesca
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Dumnezeu și în această unitate ea continuă. În acest itinerariu misionarii sunt eroii și martirii timpurilor. Adică mai aproape de sfințenie. Dar, atenționează părintește Sfântul: „minorii sunt minori, pentru că ei nu râvnesc să devină majori”. 4. „Dumnezeul meu și toate lucrurile”... mistica credinței la Sfântul Francisc „Preaînalte și mărite Dumnezeule, luminează întunericul vieții mele, dă-mi credință dreaptă, speranță sigură și dragoste desăvârșită; dă-mi, o Doamne, umilință profundă, înțelepciune și cunoștință, pentru ca să înțeleg și să împlinesc sfânta și adevărate ta voință
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sete infinită de iubire, în ființa finită, care suntem noi, creată „după chipul și asemănarea Sa”. Dumnezeu este bunătate („Numai Dumnezeu este bun”, spune evanghelistul). Francisc L-a cunoscut pe Dumnezeu, în primul rând ca iubire, în toate trăirile lui mistice: „Tu, Doamne, ești iubirea”. În marea sa dragoste pentru cei care suferă, Sărăcuțul a creat un fel de protocol al cerșitului: „Mai întâi, lăudat și binecuvântat să fie Dumnezeu Domnul”, „Pentru iubirea cu care Dumnezeu ne iubește - pe tine și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de Fier vroia să răstoarne regimul parlamentar. Goga și Cuza evaluau relația lor cu cercurile conducătoare culturale și religioase ca fiind în vârful piramidei sociale în România; Garda de Fier era împotriva cercurilor conducătoare, îmbrățișând „acțiunea” tinerească, populismul țărănesc și mistica religioasă, așa cum a fost exemplificată de clerul local (de multe ori neștiutor de carte). PNC a îmbrățișat oficial numerus clausus, Garda de Fier l-a respins ca nefiind suficient de radical pentru a rezolvarea „problemei evreiești”. Fiul unui partener pe
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
ea scrie acest eseu magistral, care va avea asupra Franței postbelice și apoi a lumii întregi efectul unei lovituri de trăsnet. Lucrarea va fi citită de multe generații de femei și considerată, alături de O cameră separată de Virginia Woolf și Mistica feminină de Betty Friedan, drept text fondator al feminismului anilor '70. Ea va aduce multor soții și fete tinere, dacă nu fericirea, cel puțin "luciditatea", conștientizarea care "o favorizează și dă curaj"144. Le va insufla, subliniază istoriografa și jurnalista
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aceste bombe pe care le exportă America și care, într-un mod chiar mai percutant decât psihanaliza, dinamitează o sumedenie de convenții. Pentru zânele căminului, care se vor sătura curând să facă "albul mai alb" și vor resimți alienarea, această "mistică feminină" denunțată de feminista americană Betty Friedan, starurile înfățișează un model feminin alternativ, cel al seducătoarei. Bărbaților încă uimiți le oferă o întruchipare a dorințelor lor, un suport pentru fanteziile lor cele mai nebunești. Ne făceau pe toți să visăm
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se relevă că o istorie materială a imaginației. - Daca, În urma convorbirii telefonice cu William Eduard's, Ambasada ar fi răspuns acelui disperat SOS strigat de la Iași, Malin ar fi În viață și astăzi -fericitul unui destin de excepție. Am convingerea mistica, stranie, că cei doi gemeni World Trade Center s-au prăbușit de dorul poetului celest. Fantomă Îndurerata a lui Malin va pedepsi În continuare America pentru crimă făcută. - În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1986, Malin al poeziei a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ar opune, dar, și dacă încearcă să se opună, oricum m-aș însura." " Pentru că nu concepi dragostea decât în legăturile căsniciei?" Nu neapărat, ci pentru că dragostea adevărată e pe viață, și atunci..." "Eu, ca să fiu foarte sincer, Filip, nu am mistica iubirii unice, o găsesc contrară aplecărilor firești ale omului. Asta mă face să cred că mariajul e perimat și că va dispărea când vom fi în stare să ne asumăm libertatea sexuală, ca și libertatea, pur și simplu." "Libertatea sexuală
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în Orașul Lumină, oricând depunându-și votul de celibat profan, ea a devenit în al doilea exil călugăriță, asceta unei idei." Pussy își miji ochiul mai mare decât celălalt, care strălucea ciudat dincolo de genele apropiate: Vede acul cu ochii unei mistice, și totodată nu-l vede!" Cele două fete se priviră în albul ochilor. "Ei da, ideile se prăbușesc, se degradează, își iau tălpășița, se transformă în contrariul lor..." O furie înăbușită o făcu pe Gabriela să se împotrivească. Replică adresându
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pare să-mi contrazică convingerea că fidelitatea în dragoste este contrară înclinărilor naturale ale omului, dar ea nu a fost decât o excepție care confirmă regula. La începutul prieteniei noastre, i-am împărtășit lui Filip această convingere, dar el avea mistica iubirii unice. Trebuie că a murit fără să-și fi întâlnit iubirea unică..." " S-ar putea să fie în viață..." Nu, îți aduci aminte de portretul lui Hector, cadoul ăla ciudat pe care i l-ai făcut? Era premonitoriu... À
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
catolică trece de la neîncredere față de Germania, la apărarea Conferinței de la Locarno, ba chiar la o angajare entuziastă în aprobarea Societății Națiunilor și a concilierii franco-germane (este vorba de minoritatea democrat-creștină). În acești ani fericiți de prosperitate, la naștere o adevărată mistică a împăcării franco-germane, într-un context în care "înfloresc" proiectele unei uniuni vamale și a unificării europene. Desigur, aceasta își are originea în medii minoritare în care se întîlnesc reprezentanți ai clasei politice germanii Ernest Robert Curtius, Konrad Adenauer și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
astăzi au, în scepticismul care ne înconjoară, o valoare demonstrativă evidentă. Voi credeți că o pieptănătură făcută în pas cu moda, ar aduce vreun prestigiu curăției? O îmbrăcăminte care întrece limitele decenței și ale decorului, care dezvăluie niște preocupări non mistice, credeți că nu ar da vreun pretext unor bănuieli răutăcioase? Vi se pare că, o conduită care nu ar face distincție între atitudinea persoanei sacre și a celei din lume, ar fi în avantajul candorii evanghelice? Chiar și fumatul (atât
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
liberală ai lui Ion C. Brătianu au dat o structură solidă statului român. Ctitorii partidului liberal, I. C. Brătianu, C.A. Rosetti, Carada, erau uniți printr-o ideologie păstrată din focul tinereții din idealurile generației de la 1848. Partidul liberal avea o mistică, dacă prin mistică se înțelege o rezervă de entuziasm, o capacitate de abnegație, vagul sufletului popular prin care în toate timpurile și în toate țările s-au început marile înfăptuiri. Fără îndoială, I. C. Brătianu a fost un foarte lucid constructor
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ion C. Brătianu au dat o structură solidă statului român. Ctitorii partidului liberal, I. C. Brătianu, C.A. Rosetti, Carada, erau uniți printr-o ideologie păstrată din focul tinereții din idealurile generației de la 1848. Partidul liberal avea o mistică, dacă prin mistică se înțelege o rezervă de entuziasm, o capacitate de abnegație, vagul sufletului popular prin care în toate timpurile și în toate țările s-au început marile înfăptuiri. Fără îndoială, I. C. Brătianu a fost un foarte lucid constructor al micului regat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
animat de marile idealuri ale generației de la 1848 și cu mult farmec omenesc. După moartea sa, la 24 noiembrie 1927, partidul liberal a intrat, virtual, în criză. În firea lui Vintilă Brătianu, devenit șef al partidului, nu se afla o mistică liberală. De aceea, în 1930, partidul liberal nu a avut vigoarea necesară ca să organizeze o opoziție dîrză, de durată, regelui Carol II. Poate că Vintilă Brătianu ar fi avut curajul să o facă, dar era gruparea lui George Brătianu care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
din Ceruri", "Frumusețea lui Dumnezeu", "Mila lui Dumnezeu", "Gloria lui Dumnezeu", "Leoaica lui Dumnezeu", "Trimisul lui Dumnezeu", "Cel care îl vede pe Dumnezeu", "Cel pe care îl ajută Dumnezeu"... Mă întreb adesea oare de ce poezia mea este ea însăși o mistică atât de zbuciumată...Dedicată naturii arhanghelilor. De ce mă mai întreb? A.B.Să ne întoarcem în copilărie, cum era fetița și adolescenta Angela ? Cum era în familia ta? Fetița Angela a iubit dintotdeauna cartea, animalele, muzica. Am citit de mic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]