1,480 matches
-
la Domnul acum, dar are acces încă la timpul nostru, pentru că Lionel vine la mine prin vis, mă consolează, mă îndrumă, mă încurajează să nu las studiul CUVÂNTULUI, să cresc în credință, singura forță cognitivă recunoscută de el și alți mistici. După astfel de vise, voința mea crește și sunt din nou în calitățile bune ale caracterului meu, nu mă ocup de futilități, nu mai pierd timpul cu trăncăneli care nu duc nicăieri. Astea toate pentru că iubirea și încrederea mea în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
deși nu este exclusă nici eventuala intenție de pedepsire; boala este "păcat" și bolnavul, în spiritul dogmei, un "vinovat". Oricum, tratamentul a fost prea dur și pacienta a murit. Făptașul principal, la un prim examen, s-a dovedit un delirant mistic, un fanatic dotat cu puțină inteligență; în cuvinte simple, "un prost". Apele s-au liniștit, la propriu și la figurat. Povestea se poate încheia aici, ca un fapt ceva mai neobișnuit, care nedumerește, dar nu merită prea multă atenție. Rămân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Invocă o palingeneză creștină, o restaurare a Împărăției lui Dumnezeu. Deși rămâne în continuare ancorat cu tărie în credința în Providența divină, deslușește pe linia orizontului viitorului umanității nori denși aducători de furtună. În sintonie cu o vastă lume de mistici, preconizează vremuri urâte și pline de necunoscute pentru Biserică: spectrul comunismului ateu, amintirea încă fierbinte a atrocităților nazismului, climatul de teroare pentru războiul rece, pericolul tot mai amenințător al bombei atomice și persecuțiile religioase, populează mintea sa de fantasme apocaliptice
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cardinale lumii care, odată descoperite, scoase din ascundere și înfățișate, rămân permanent în această stare de înfățișare, de expunere deschisă în conștiința și tradiția umanității. Și poate că infinit este numărul acelor sensuri vitale a căror descoperire este revendicată de mistic sau care rămân încă ascunse și își așteaptă descoperitorul ce le interpretează sub spectrul rațiunii spre a fi dăruite înțelegerii și asumării umane. Dialectica dintre ascundere și înfățișare constituie aici resortul oricărei meditații autentice asupra lumii. Interpretul contemplator pleacă în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
alte peisaje mistice într-o galerie a experienței umane profund-religioase. Cine intră într-o asemenea sală de expoziții, deținând scânteia credinței în Divin, se aseamănă cu vizitatorul îndrăgostit de artă care vizitează un muzeu unde sunt expuse capodopere picturale. Iar misticul, ce i-a fost dăruită revelația spre a-i vesti mesajul și imaginea, poate fi asemuit, aici, cu pictorul căruia i-a fost oferită inspirația dublată de talent având drept menire a vieții sale rostuirea și lăsarea peste secole a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
tron ședea Cineva". (Apocalipsa 4.1, 2) Condiția fundamentală pentru a primi viziunea despre cele ce urmează să se întâmple se arată a fi actul de suire, de urcare, de ascendență. Așadar, este vorba despre o repoziționare de ordin spiritual. Misticului i se oferă revelația, dar el trebuie să ajungă prin urcuș la înălțimea revelației, trebuie să devină consubstanțial cu tensiunea acesteia, să se extazieze prin așezarea pe creste, pe altitudinile angelice. Nu revelația se coboară spre el, ci el trebuie
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
devină consubstanțial cu tensiunea acesteia, să se extazieze prin așezarea pe creste, pe altitudinile angelice. Nu revelația se coboară spre el, ci el trebuie să urce la vederea spirituală ce îi așteaptă ajungerea exaltată. Porțile acestui palier-dimensiune sunt deschise pentru mistic, așa cum o mărturisește că observă privind spre cer, dar fără actul urcușului sufletesc nu se poate trece pragul spre marea revelație și nu se poate intra în duh, întâlnind tronul absolut pe care este așezat Cineva adorat de patru ființe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ființe heruvimice a căror privire nu lasă nimic ascuns și de douăzeci și patru de bătrâni înveșmântați în albul sfințeniei. Întreaga revelație a sfârșitului de lume este izvorâtă din pulsiunea absolută dezvoltată în jurul acestui Cineva și este asistată constant de ființele angelice. Misticul privește Creatorul ce decide finalul lumii tronând peste univers, dar privirea sa nu îl poate focaliza și citi, fiind topită în rezonanțe nedefinit de înalte. Privind spre persoana Divinității el, se întâlnește cu taina Divinității și identifică individualitatea divină cu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
peste univers, dar privirea sa nu îl poate focaliza și citi, fiind topită în rezonanțe nedefinit de înalte. Privind spre persoana Divinității el, se întâlnește cu taina Divinității și identifică individualitatea divină cu misterul total, această individualitate fiind cunoscută de mistic drept necunoscutul, fiind înțeleasă ca un suprem neînțeles, drept indecriptibilul Cineva, eterna prefacere în ne-răspuns a interogării primordiale Cine?, postularea acestei întrebări drept propria ei soluție. În mâna dreaptă a acestei entități atotputernice misticul observă prezența unei cărți deplin-scrise
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
această individualitate fiind cunoscută de mistic drept necunoscutul, fiind înțeleasă ca un suprem neînțeles, drept indecriptibilul Cineva, eterna prefacere în ne-răspuns a interogării primordiale Cine?, postularea acestei întrebări drept propria ei soluție. În mâna dreaptă a acestei entități atotputernice misticul observă prezența unei cărți deplin-scrise care este ferecată cu șapte peceți. Și, inițial, nimeni din planurile terestre sau din sferele angelice nu pare a deține capabilitatea spirituală de a le deschide. Dar apariția celui reprezentat de imaginea blândeții compasionale sacrificate
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dealtfel printr-un tablou de epocă destul de interesant. Un succes extraordinar, pe deplin meritat, a avut comedia Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, de fapt un "mister" și unica piesă română veritabil mistică. Surprinzător este doar punctul de plecare al misticii. Un biet arhivar cultivă, ironizat de toți, un cal de curse rebegit, învinge și devine pentru toți un vizionar, un om cu intuiții divine, în fața căruia soția se prosternă religios. Un solid succes, meritat și acesta, a avut comedia Titanic-vals
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
biblioteca toată ca o majolică... E un model de stil" (T. Arghezi). VICTOR PAPILIAN Dintre toate scrierile freudistului și dostoievskianului Victor Papilian, În credința celor șapte sfeșnice e cea mai interesantă. Eroul este Maxim, servitor și șef al sectei mileniștilor, mistic sincer și haotic, actor excelent pentru mulțime, ființă devotată și totdeodată ipocrită, neprihănită și criminală. Unele scene sunt de neuitat, ca de pildă aceea în care Maxim servește în smoching pe stăpânii săi, luând parte cu deferență la convorbirile lor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e justă, în ciuda unui bombasticism stilistic care l-a făcut pe P. Zarifopol să-l deteste ca pe o fantomă supărătoare. Propriu-zis Pîrvan era un individualist, cultivator al Eroilor, un nietzschean, un carlylian, tinerii au văzut în el dimpotrivă un mistic, un preot al iraționalului și deci al colectivului, cu toate că istoricul disprețuia amar spiritul "de duzină", "de sută" și "de turmă". Definiția a fost sugerată de elemente secundare. Pîrvan vorbise studenților de necesitatea frământării intelectuale spre a se ridica însă la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aparte Îl are lumea Tronului (Merkaba). Apar aici viziunile sălilor și palatelor pe care le traversează vizionarul până ajunge la al 7-lea Hekhal, acolo unde se află Tronul Slavei; h) Sefer Yetzirah („cartea creației”). Este un text capital al misticii iudaice care cuprinde cele 32 de căi minunate ale înțelepciunii (Hokhma) prin care Dumnezeu a creat lumea. Mai conține cele 22 de litere ale alfabetului ebraic, dar și cele 10 numere primordiale (Sephiroth). acestea erau: 1 - pneuma (ruah) 2 - aerul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
uleiul trebuia să țină o singură zi. „Totuși, focul a ars opt zile. Acest fenomen a fost interpretat ca o lucrare creativă a Domnului.” a avut un efect social semnificativ. IV.5. Hasidismul - un fenomen social „Este ultima expresie a misticii iudaice și, probabil, mișcarea evreiască cea mai cunoscută...” în centrul ei stă figura emblematică a unui Mesia. Ce este Mesia? Este alesul, cel așteptat pentru Mântuire. În secolul al XVII-lea, la Smirna, în fața unei mulțimi delIrante, Sabbathai Zwi s-
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
social, intelectual foarte important în India contemporană. XII.3. Ce este religia sikh? Termenul sikh (în sanscrită apare sub forma śișya, iar în păli sikkha) se traduce întotdeauna prin „discipol”, „elev”. „Sikhis mul poate fi considerat drept o ramură a misticii de tip bhakti.” Sikhiștii sunt discipolii fondatorului Gurū Nănak și ai celor nouă succesori spirituali ai acestuia. Așadar, religia sikh cuprinde „totalitatea practicilor și doctrinelor profesate de cei zece guru sikh”. Sursele religiei sikh: După moartea celui de-al zecelea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nu face din filosofie o formă de existență, ca Noica, sau nu își ordonează viața în funcție de conceptele propuse de Mircea Vulcănescu, pe care, altminteri, îl admiră: „activismul disperării”, „istorismul prin resemnare”. E, în generația tânără din anii ’30, printre puținii mistici autentici. Îi citește pe André Gide și pe Marcel Proust (modelele generației tinere de prozatori de după război), dar nu face o pasiune specială pentru ei. De regulă ostil oricărei forme de „terorism literar” (Jean Paulhan), vrea să împace, prin scrisul
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
ar fi fost diferențele de opinii în alte chestiuni, în ceea ce privește postulatele generale ale realizării unei stări transcendente, summum bonum al vieții, toate sistemele erau de acord”. Viața religioasă și filosofică se manifesta într o manieră foarte diversă. Alături de credincioșii și misticii care respectau tradiția brahmanică, existau nenumărate grupuri de śramana (păli: samana), asceți rătăcitori (parivrăjaka), precum yoghinii, magicienii și dialecticienii și chiar materialiști și nihiliști, precursori ai doctrinelor filosofice Cărvăka și Lokăyata. Anumite tipuri de asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
have frequented the mystic, deep down I have always sided with the Devil; unable to equal him in power, I have tried to be worthy of him, at least, in insolence, acrimony, arbitrariness and caprice” („Oricât i-am frecventat pe mistici, În adânc m-am situat totdeauna de partea Diavolului; incapabil să-i egalez forța, am Încercat să-l merit, măcar, prin insolență, asprime, arbitrar și capriciu”). Un citat În care se regăsea vitalitatea răzvrătită și mirajul incitant al frazei sale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
F. evocă nevroza de adaptare a tânărului de la țară, senzual și frust, confruntat cu spațiul citadin alienant. Dacă nostalgia rurală, a fabulosului pământ natal identificat drept Țară a Nordului rămâne un reper constant al versurilor, poetul, care nu e un mistic pur al Transilvaniei, asemenea lui Ioan Alexandru, își arată curând natura ambivalentă: întâlnirea cu orașul îi deconspiră fascinația livrescă și îi prilejuiește o viziune expresionistă cu accente mizantropice, înrudită cu aceea a lui Ion Caraion. Amenințat uneori de tentația pitorescului
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
litere, ci și la scriitori Înșiși. Minimaliștii au o concepție „modestă” despre propria lor misiune - sînt niște stoici - În vreme ce un Houellebecq tinde să creadă că prin literatură Îi poate face pe oameni să evite pericolul propriei extincții - Houellebecq e un mistic pozitivist. Să vedem, așadar, de ce ar fi literatura În pericol. Prima consemnare referitoare la ultimul titlu din bibliografia lui Todorov am găsit-o Într-un articol al lui Al. Călinescu din Idei În dialog, numărul din aprilie 2007. Autorul condamna
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
importantă diferență specifică ar fi “postmodernismul” american, prin practicarea unei scriituri palimpsestice, prin citaționalitate (este ceea ce-l face pe Viart să aplice atributul “postmodern” unui singur romancier francez, Michel Tournier). Nu știu dacă Sylvie Germain poate fi clasată printre “noii mistici”, În virtutea realismului magic practicat. Dar situarea ei În descendența lui Michel Tournier este corectă. Ar mai fi fost de adăugat aici Tahar Ben Jelloun, amintit deja ca scriitor francofon. “Noii cinici” - Amélie Nothomb, de exemplu - numesc o altă diferență specifică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să faci ce vrei. Un singur obstacol În calea celebrării nemijlocitului artistic: medierea codului artistic. Literatura mediază, deci copiază din viață. Cum ieșim din impas? Prin reprezentarea scrierii ca act vital, egal ca valoare cu actul sexual sau cu cel mistic. Nu e tocmai anodin să remarc ultima revenire a eros-thanatosului În literatura franceză contemporană. Ea este legată de epuizarea canonului textualist, În anii 1970. Exista atunci o revistă de avangardă teoretică, Tel Quel, fondată și condusă de Philippe Sollers. Scriitorul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
yeux sans cesse pour nous rappeler l’esprit, dit-on, et la chair morte ou destinée à mourir, vanité.” S-ar putea accepta, Împreună cu autoarea, că transcendentul și transcendentalul omului recent ar fi Celălalt, că actul sexual poate fi Înregistrat ca mistic de o conștiință aflată Înaintea ultimatumului. Dincolo de tîlcuri, există galeria de bărbați simpatici despre care vorbeam și o literatură adesea autentică a experiențelor capitale de viață. Proustianism: „Car danser, comme écrire, est une espèce d’apparente défaite: effusion, épanchement, la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
problema interpretării realității reapare. Filmul impregnează cu substanța sa virtuală realitatea, asimilând-o și-l acroșează pe protagonist definitiv. El ajunge să venereze filmul, sacralizându-l: de unde și refuzul său reverențios să-l privească la cinematograf, În original, tot astfel cum misticii nu acced la transcendent decât În negativ, la o formă de absență a acestuia). Un film echivalent pentru straniul spectator cu Biblia pentru civilizația occidentală, un film care ne este explicat dar care, la drept vorbind, nu ne este povestit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]