11,461 matches
-
supune, Să uite că au un nume. Legendarei noastre glie, Ștefan i-a fost chezășie. Hram purtat-a ca de frate, Înscris în eternitate. Cei ce-au vrut ca să dezbine, Pacea-n țară să zdruncine, Au găsit pe-a mea moșie, Oseminte din vecie. România este una! Inima-i pulsează-ntr-una. Glasul ei s-aude-n lume, Prin savanții de renume. Suntem frați născuți de-o mamă, Prin unire n-avem teamă! Pe frunte purtăm mândria, Inima ni-e România! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]
-
din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor care înconjoară pe Tudor Vladimirescu, călăuziți spre București de un program politic bine articulat, în timp ce la celălalt nivel, al clăcașilor, orizontul politic nu a depășit pe cel al răfuielilor cu stăpânii moșiilor. Asemenea delimitare a forțelor sociale implicate în evenimentele din 1821 poate duce la concluzia că „Formula de < >” folosită de K. Marx pentru acțiunea lui Tudor Vladimirescu este corectă în măsura în care Adunarea Norodului apare ca manifestare politică a țărănimii libere vizând eliberarea
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
contribuțiilor și asigurarea transporturilor, livrărilor de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și pentru livrarea de animale, produse derivate și alte produse naturale cerute
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
de transformare în mai multe domenii esențiale pentru evoluția și existența sa. Practic, datorită acestor evoluții, după Mihai Viteazul și Matei Basarab, se constituie un alt tip de boierime pentru care activitatea slujitoresc-ostășească, bazată pe meritocrație, solidaritate de castă și moșie(împreună cu alte activități economice) constituie țesătura care o susține în conducerea vieții social-economice, administrativ-ostășească, și cultural- spirituală necesare țării și societății în toate aspectele și locurile. După eșecul organizării mercenare a armatei de la sfârșitul domniei lui Matei Basarab, în timpul lui
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
și lemn, alte produse cerute în Ardeal și Banat,explică prteocuparea boiertilor pentru aceasdtă îndeletnicire de exportator . Evenimentele militare au sporit cererile de produse din partea trupelor otomane și cetăților de la Dunăre, pe care Oltenia le-a asigurat contra cost, de pe moșiile boierilor care au încasat prețul livrărilor sau li s-a recunoscut în alt mod contravaloarea livrărilor, serviciilor prestate. În privința fiscalității excesive practicată de domnie concluziile și interpretările sunt contradictorii. Realitatea este că fiscalitatea din timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
cine vrea să le privească, să le înțeleagă ? Întoarcerea la Betleem, acceptarea voii lui Dumnezeu în viața omului modern s-a împachetat în simboluri seci și reci, ori datini mai vechi și mai de pântec : bradul de Crăciun, steluțele multicolore, moșii de porțelan, de vată, de pluș, de ciocolată, săniuța, renii, iepurașii, nucile, colacii, sarmalele, cozonacii, surprize sub pomul de iarnă... Ați văzut desigur cum s-au împodobit piețele publice ale marilor orașe europene, ați sesizat cât de multicolore și sclipitoare-atrăgătoare
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
dragoste, de dor, de veselie, de întristare, de durere, de bine, de rău, de grijă, de noroc, ori blestem. În cântecul dobrogean răsună dintotdeauna ecourile acestea care s-au răsucit în funia istoriei cu setea de libertate, cu lupta pentru moșie, cu înrobirea și eliberarea... Lupta și victoria se desfac în două în cântecul dobrogean, contopite în viața sufletească a dobrogenilor, ca și minunile naturii mai puțin vătămate de mâini netrebnice. Tulburătoare sunt cântecele Elenei Plătică, pentru că au în farmecele lor
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
miez de luncă strașnic ascunsă de pădure, la granița Teleormanului, ca să îngenunchiez la sfintele moaște de la Mănăstirea Plăviceni (Aluniș), ctitorită de Doamna Stanca, soția Viteazului Mihai, în vremi de restriște, urgisită și azi de o nenorocită sârmă electrică mărginind, ilegal, moșia de vânătoare a „măriei sale” Liviu Dragnea. De ce am plecat departe, de bunăvoie și nesilită de nimeni, pe banii mei (deși invitată!), în zilele declarate de meteorologi drept cele mai fierbinți ale anului? Fiindcă eu îmi asum tot ce fac și
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
cafea peste vitrina cu amintiri ce-ar fi trebuit reparate becurile cu lumina prea slabă - de abia vedeai ca să coși sau să repari rufăria - în nopțile cu crivăț lunar cu basme cu fiare dezlănțuite ce-ar fi cârmuit demult pe moșie planuri și himere de călătorii prin locuri lacustre... distante... himere ofilite bătrânul curăța cartofi pisicile arhaice torceau firul vieții bătrâna și mai bătrână încerca să zărească pisicile copile care împleteau urmăriri cu vânători de fantasme ochii bătrânei încercau să prindă
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
cu privirile șterse pe lângă bătrânul atins de trenul rapid prea fragil să se smulgă din ghearele azilului de bătrâni în Câmpia Bărăganului scuturat de furtună Iorgu Bugan fugi încet... fugi încet... picioare de salcie ... tălpi timide... dincolo de ceruri fără nori moșia furată cu forța pământuri duse pe apa sâmbetei conacul lui dus pe apa sâmbetei sufletul lui înghețat în negură lumina se stingea mută pentru Iorgu Bugan De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Auzi livada bunicii scâncind în
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
a auzit „cum cugetă istoria”. Și a văzut cu ochii sufletului zidurile care ne înconjoară din toate părțile, dar mai ales zidul înălțat chiar pe trupul Țării, în care au fost îngropate de vii o Basarabie și o Bucovină - vechi moșii ale lui Ștefan cel Mare. Există ziduri moarte, dar Zidul Plângerii din Biblie e viu, ca și zidul meșterului Manole. Ce sensibilitate de mare poet trebuie să ai ca să știi ce simte zidul care desparte Basarabia de Țară: „Doru-mi-i de
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
Țării a votat Unirea.. Ce legătură au toate astea cu maică-mea, care a fost o femeie extrem de modestă? Poate niciuna.... 27 Martie îmi trezește o asociere foarte concretă cu satul meu, Vorniceni și cu Ion Inculeț care a ținut moșie la Vorniceni. Bunicul meu, pe atunci primar, era bun prieten cu Inculeț.. Văru-meu cel mai mare, Ionaș, stabilit în Letonia, m-a întrebat nu demult: “Tu îl ții minte pe Inculeț?” “De unde, eu nu eram pe lume...” “Da eu îl
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
când i se închină lui. Cel din gospodari se vede de la o poștă.” Îmi pare rău că nu m-am priceput să-l întreb despre Inculet. Azi, la Vorniceni, puțini își mai amintesc de el. Dar strada care duce spre moșia de cândva a lui Inculeț îi poartă numele. Maică-mea a fost deportată în Siberia împreuna cu două surori mai mici ale ei. N-a povestit prea multe despre viața de acolo. Duminica, scotea fotografiile din Siberia și le vântura
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care era din Basrabia și murise de rac. Lumea
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care era din Basrabia și murise de rac. Lumea zice ca murise de inimă rea căci conu Iorgu
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care era din Basrabia și murise de rac. Lumea zice ca murise de inimă rea căci conu Iorgu era un fustagiu fără pereche și cheltuia toți banii la cărți și cu muierile la Paris
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
murise de rac. Lumea zice ca murise de inimă rea căci conu Iorgu era un fustagiu fără pereche și cheltuia toți banii la cărți și cu muierile la Paris. Acum, cu o săptămână înainte, conu Iorgu anunțase că vine la moșia lui din Făurei/Surdila direct de la Paris împreună cu secretara lui care era franțuzoică get-beget. Aranjamentul era ca să-l aștepte în gară vechilul împreuna cu „vezetiul” ca să-i ia cu șareta pe boieri. Din oarecare motive, vechilul nu se prezentase pe
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
HOTARUL DINTRE SATE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului DOUĂ FETE ALINTATE ȘI HOTARUL DINTRE SATE Înainte de Unirea de la 1859, satul Verșeni (baștina mamei lui Mihail Sadoveanu) era una dintre numeroasele moșii ale domnitorului Mihai Sturza, iar satul vecin, Mitești, era veche așezare răzășească. Pe vremea aceea, biserica la care se închinau locuitorii ambelor sate se afla pe pământul răzeșilor, unde își avea gospodăria și preotul lăcașului de închinăciune. Și preotul, și
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
fără spor. Și uite așa prinse colț sămânța discordiei. Popa era greu de răspopit, iar de mutat din sat, și mai greu. Mai ușoară însă îi păru vechilului încercarea de a unelti la mutarea hotarului, astfel încât biserica să ajungă pe moșia boierească din Verșeni. Că doar hotarul era foarte aproape de biserică. Neizbutind să facă aceasta singur, vechilul ceru ajutor Domnitorului, stăpânul moșiei, care încercă și el în zadar vigilența proprietarilor de ocini din Mitești. Aceștia își păstrau cu sfințenie vechile hrisoave
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]