1,331 matches
-
2006: 5) explică nevoia de mecanisme prin care arhitectura să actualizeze constant imagini și concepte care să reflecte transformările culturale. Aceasta consideră că pluralitatea sensurilor lumii postmoderne face dificilă comunicarea prin s imb olur i și consensul asupra acestora. Simbolurile moștenite depind de un moment cultural particular și, așa cum observa și Loos, nu pot evolua și nu pot reflecta realitățile momentului prezent. În consecință, autoarea concluzionează că pentru a putea evolua În pas cu trasformările culturale, arhitectura are nevoie de un
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
se putea despărți; jurnalul lui, tipărit, este romanul Bagaj... În trei părți (Cartea despre carne, Cartea despre vin, Cartea despre suflet), romanul Pensiunea doamnei Pipersberg întregește transcrierea sensibilității ciudatului personaj. Eșecul în căsnicie, o sexualitate „cravașantă”, simțită ca grea povară moștenită, îl împing în vârtejul autodistrugerii: bestialele acuplări de care sunt burdușite romanele, decorul sordid, impregnat de moarte, paralelismul om-animal, țicneala generală exprimă exasperarea în fața deriziunii existenței. Intenția se vede clar doar prin întreg. Izolate, secvențele, în ciuda suculenței lor plastice, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
N-a intervenit o ruptură din 2001 încoace? Rupturile fac parte din continuitate. A nega, din punct de vedere creator, înseamnă a continua direcțiile fertile. Dar ruptura este evidentă. O ruptură de mentalitatea dominantă, dar și de structurile construcției filmice moștenite. "Cei buni" erau asimilați de mediocritate, fiindcă, în cinematograful românesc, mediocri tatea era cea care stăpînea, era "la ea acasă". Din cînd în cînd, cei buni, cei talentați, cei autorizați legitim în nașterea și edificarea unei școli proprii de artă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unic al interacțiunii individului cu mediul, și nu la individ sau la mediu luate separat. Vulnerabilitatea apare astfel ca fiind mai importantă decât factorii de risc (Dohrenwend, 2000) în evoluția persoanei expuse adversităților. Vulnerabilitatea persoanei se construiește atât prin genotipul moștenit, cât și prin istoria de viață, începând cu copilăria mică. în multitudinea factorilor ce determină vulnerabilitatea unei persoane expuse riscurilor, literatura de specialitate consemnează: apartenența de gen, femeile fiind mai vulnerabile decât bărbații (Dohrenwend, 2000; Johnson, Wiechelt, 2004); apartenența la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o componentă culturală puternică. Când este văzut de comunitate ca fiind un mecanism acceptabil de protejare a copilului, părintelui, cuplului, familiei, comunității, abandonul se va petrece mult mai frecvent Reziliența copilului separat de părinți este atât un amalgam de caracteristici moștenite genetic (un bun echilibru nervos manifestat într-un temperament facil, o inteligență bună, apariția fizică a copilului care-i atrage pe adulți etc.), cât și rezultatul fructificării unor oportunități oferite copilului de către mediul în care crește (bune resurse materiale, anturaj
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ei ajung să exceleze în artă, dar și în științe. Ce-i protejează, ce-i face „invincibili”? Uneori, reziliența este desemnată prin conceptul de factori protectivi, cele două concepte fiind considerate sinonime. Factorii protectivi pot fi interni, construiți de competențele moștenite și achiziționate de individ, sau externi, în rețeaua socială sau în general, în mediul extern individului. Mai ales când sunt exteriori individului, factorii protectivi sunt adeseori numiți „resurse”. Factorii protectivi au ca efect anihilarea sau diminuarea consecințelor adversităților, fie prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reguli distincte, generatoare de obligații. În opinia lui Confucius, rolul fundamental al limbajului este de a orienta acțiunea uman]. Înv]ț]turile pline de înțelepciune ale conduc]torilor str]vechi sunt înțelese, studiate și asimilate prin intermediul textelor transmise, al tradițiilor moștenite și al formelor convenționale de exprimare. Limbajul devine astfel un instrument de coordonare a comportamentului uman. Accesul la aceste înv]ț]turi este posibil chiar și în zilele noastre, datorit] consemn]rii și transmiterii lor de-a lungul timpului. Termenul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avortului. Alte conflicte care cer un r]spuns relativ sunt de o natur] mai puțin dramatic], dar mai recurent]. Experiență autorului - american de origine chinez] - este un exemplu de conflict cu care s-au confruntat și alții, acela dintre valorile moștenite și cele ale ț]rii pe care a adoptat-o. Pe vremea când eram copil trebuia s] m] lupt cu diferențele dintre ceea ce se aștepta de la mine în calitate de bun chinez și ceea ce așteptau de la mine prietenii mei care nu erau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
declarăm intențiile în ceea ce privește studiul identității colective și sugerăm poziția de pe care vom face analizele teoretice și empirice. Aici arătăm că dezbaterile din câmpul teoriilor identității sunt captive într-o încercare sisifică de a răspunde fără întrebare la problema: este identitatea moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Tot aici precizăm, că aceste diferențe, opoziții sau bipolarități sunt transpuse în prezent, la nivel paradigmatic, în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
poate fi descrisă ca o perioadă a relațiilor între un anumit areal geografic sau bagaj genetic și o anumită experiență culturală. Altfel spus, e vorba de o lume a spațiilor etnice în care identitățile erau percepute ca date, fixe, stabile, moștenite sau ca expresie a unei puternice legături cu trecutul. Lumea globalizării în schimb este înțeleasă ca o lume în care spațiile culturale și etnice se relativizează. Mulți autori vorbesc de o separare netă pe care o trasează procesul de globalizare
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
atât, o cale. Consecința acestei "lupte" vechi de când lumea cum ar spune unii între "eleați" și "heracliteeni"12 e că dezbaterile în câmpul teoriilor identității sunt captive într-o încercare sisifică de a răspunde fără echivoc la problema: este identitatea moștenită, esențială și perenă sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Discuția teoretică ce urmează are ca prim pas o reconsiderare a concepțiilor asupra identității prinse în această dezbatere. Vom încerca să evidențiem principalele asumpții și criticile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și răspunsul la întrebarea: "Cum putem să studiem identitatea la nivel colectiv?". 5.1. Ce este identitatea? Despre logica socialului și Corabia lui Tezeu După ce am analizat perspectivele asupra identității, a venit momentul să oferim soluția la întrebarea: Este identitatea moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Răspunsul se poate obține dacă lăsăm la o parte atât poziția extremă esențialistă (deterministă) ce îngrădește ideea liberului arbitru și transformă indivizii în marionete 2 -, cât
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noțiune care ne-a permis să ne ridicăm deasupra teoriilor particulare dedicate diferitelor identități colective identitate de rasă, etnie, clasă, gen ș.a. și să identificăm astfel mai ușor axele paradigmatice. Am oferit apoi o soluție la chestiunea: Este identitatea colectivă moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Răspunsul, pe cât de simplu pe atât de paradoxal, pleacă de la observația că majoritatea teoriilor identității colective se referă implicit sau explicit la ambivalența stare-proces: identitățile colective
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
laicizante. 9 Iată de pildă, în acest sens, într-o singură propoziție, concepția despre statutul ontologic al identitătății culturale la Mehedinți: "Orice prunc, odată cu obiceiurile familiei și cu graiul, dobândește o întreagă avere sufletească, un calapod de cugetare și simțire moștenit de la strămoși" (Mehedinți, 1999:156). 10 Vezi și Bădescu (2003:340-43). 11 Putem spune, ținând cont și de doctoratul în sociologie obținut la Paris cu Durkheim, că Drăghicescu este un urmaș al lui Wundt. 12 Analizând această situație a relației
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e cel ce crede că, în comunism, s-a stat la coadă doar din nevoie, din frustrare materială. Coada a însemnat, mai întîi de toate, o stare de spirit. Una mizerabilă, desigur, dar nu mai puțin consubstanțială mentalului general, parte moștenit balcanic, parte fasonat de dictatură. În locul ăsta mizer tot așteptînd "să se dea" ceva își aflau întîlnire cele mai incredibile subiecte, cele mai proaspete noutăți (atît cît noutățile puteau ajunge la urechile celor de la coadă, cît îngăduiau asta celelalte urechi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Iașul simte nevoia să facă o baie de vulgaritate. Vorba vine "simte nevoia": i se iese pur și simplu în întîmpinare cu oferta. Și cît îi trebuie, ca să-i dea curs! Ca și cum n-ar fi suficientă vulgaritatea-i endemică oarecum moștenită, dar mai mult acumulată și exacerbată în ultima decadă a debusolării noastre i se suprapune acum, anual, darea poalelor peste cap, de nu mai știi unde te afli: în Orientul Apropiat sau în îndepărtata Somalie (de-or fi existînd acolo
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
după chipul și asemănarea celor doi ignari dictatori postbelici. Nu prea departe de aceștia (cu, totuși, achizițiile iluministe postdecembriste), cel ce avea să le preia, în substanță, idealurile, n-avea de ce să modifice în interminabilele lui mandate prezidențiale prețiosul statut moștenit. Mană cerească pentru intențiile sale uniformizator populiste. În lumina aceleiași vulgate partinice. Încît recenta ungere de către prestigioasa, nu-i așa, Universitate din Constanța cu deja fanatul Doctor Honoris Causa a veșnicului Iliescu face parte din bătutul scenariu cincantenar. Sustrăgîndu-se programat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în normal. În normalul avut în vedere de staffuri. De ce, așadar, nu ar veni acum și punerea moțului?! Asta și face acest personaj fără de care România postdictatorială și-ar fi recăpătat, nu fără convulsii, demnitatea pierdută. Și care, cu fariseismu-i moștenit, încearcă să amețească mințile (dispuse oricînd să fie amețite). Să nu ne înșele, cumva, dragostea devoratoare pentru cultură a fostului ștab al Editurii Tehnice și deci aureolarea confraternă a celor ce-și consumă caloriile în aceeași cultură. Să fim serioși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trecute din imaginarul activ cotidian înspre legendă (orală sau scrisă), sunt deformate sau chiar adaptate la limbile locale; ele devin jaloane în traseul istoric al comunității, fiind susținute de memoria arhetipală. Se impune aici a fi discutată diferența dintre miturile moștenite și cele inventate de literatură, ele solicitând de altfel tipuri de analiză particulare - în diacronie, respectiv în sincronia apariției și asimilării lor. Studiul sincroniilor nu este însă niciodată suficient pentru a explica specificitatea configurărilor mitice dintr-o operă. Este necesară
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fie cronicarul Anonimului Brâncovenesc se oprește asupra unei figuri feminine, o face întotdeauna în tușe estompate și doar pentru a evidenția cutumele, strălucirea Curții și a familiei, dragostea și credința în care a fost crescută domnița, puritatea genealogiei și virtuțile moștenite: În anul acesta au trimis domnul Constantin-vodă în Moldova de o au măritat după Constantin-vodă Duca, domnul Țării Moldovei, petrecând-o domnul și doamna, părinții ei, până la Afumați, a cărora jale de despărțire nimeni nu poate povesti, iar și veselie
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cultivare și producere a lemnului, sau administrarea pădurilor, iazuri, albia pârâurilor, precum și suprafețe de teren neproductiv incluse în planificarea forestieră, indiferent de natura dreptului de proprietate, în condițiile stabilite prin lege (citat din Legea Codului Silvic nr. 26/1996 ). - Situația moștenită și noile forme de proprietate necesita restructurarea sectorului forestier, cu prioritate a managementului resurselor forestiere în conformitate cu conceptul gestionării durabile a resurselor naturale, în condițiile diversificării formei de proprietate a terenurilor forestiere. - Legislația națională în vigoare cea mai reprezentativă privind protecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
securitate În tradițiile păstrate cu sfințenie și asociațiile comunitare. În Europa feudală, oamenii aparțineau pământului și nu invers. Cineva se năștea Într-o anumită clasă socială și trebuia să Îndeplinească o litanie de obligații comunale, care rezultau din această poziție moștenită. Viața creștină era prinsă Într-o dramă mai mare. Spațiul era conceput ca o mare scară, un lanț de ființe care se Întindea de la creaturile cele mai umile de pe pământ până la Dumnezeu În ceruri. Fiecare creatură avea treapta ei pe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
publică asumată, primită de la strămoși, conservată În medii delimitate și izolate și transmisă ca un bun comun, ce nu poate fi interpretat sau schimbat. Subiecții din această categorie au În codul genetic datoria „de a spune”, de a transmite practicile moștenite, dar și consemnul de a nu se lăsa convinși să accepte influențe, schimbări ideologice sau de conduită. Ei știu că fascinează și uzează de această știință. Cei ce studiază clasele superioare știu ca tinerii sunt obligați să Întreprindă o călătorie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Pentru a-și alcătui o imagine a lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței, omul occidental fie el credincios, interesat de spiritual sau aflat doar în căutare de repere poate recurge la revelațiile religiei/religiilor, la doctrinele spirituale, la tradițiile moștenite sau cunoscute cultural, Romanato, Biserica și statul laic, în volumul colectiv Religie și putere, Polirom, Iași, 2005 (ed. a II-a), pp. 61-76. Adam Michnik face o frumoasă și foarte nuanțată analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
orice caz, vocile credinței/credințelor se manifestă ca elemente dintr o diversitate pe care nu intenționează să o anuleze. Desigur, în țările majoritar creștine din Europa Centrală și de Est, religia continuă să facă parte dintr-un cadru de civilizație moștenit și, ca atare, dintr-un vocabular public cu influență largă. Pentru foarte mulți, ea oferă, pe lîngă substanță spirituală, un trecut înalt, modelator pentru cultura locului, tradiție, siguranță, respectabilitate, orizont moral. Pe deasupra, ea constituie un important capital simbolic de identitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]