2,401 matches
-
rog... — ... are o cuvertură cu Barbie. Asistența izbucnește Într-un rîs copios și-mi Îngrop fața În mîini. Îmi vine să intru-n pămînt de rușine. Nu trebuia să știe nimeni despre cuvertura mea Barbie. Absolut nimeni. — E sexi ? Întreabă moderatorul și aproape că-mi stă inima. Mă holbez la ecran, și mi-e atît de frică Încît uit să respir. Oare ce răspuns o să dea ? — E foarte senzuală, spune Jack imediat și toți ochii se fixează instantaneu asupra mea. Vorbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pentru ea. Mă uit la chipul lui cald și serios de pe ecran și simt că mă Înțeapă ușor ochii. — Dar e curajoasă și bună la suflet și ia viața În piept... Clatină din cap ca În transă și zîmbește spre moderator. Îmi... cer scuze. Nu știu ce m-a apucat. Cred că m-am lăsat ușor dus de val. Am putea să... E Întrerupt brusc de moderator. Dus de val. S-a lăsat ușor dus de val. Asta e ca și cum ai spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
la suflet și ia viața În piept... Clatină din cap ca În transă și zîmbește spre moderator. Îmi... cer scuze. Nu știu ce m-a apucat. Cred că m-am lăsat ușor dus de val. Am putea să... E Întrerupt brusc de moderator. Dus de val. S-a lăsat ușor dus de val. Asta e ca și cum ai spune că Hitler era ușor agresiv. — Jack Harper, Îți mulțumim foarte mult pentru participarea la emisiunea noastră, Începe să spună moderatoarea. Săptămîna viitoare vom vorbi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și lagăre de exterminare din țară, temelia României Creștine de mâine, când sperăm că va Înceta pentru totdeauna domnia lui Antihrist În spațiul mioritic. Dacă gălăgia nu a reușit să Întrerupă cuvântarea cea mai potrivită, În schimb, la consemnul senatorului, moderatorul Îi ceru domnului Bucescu să-și scurteze discursul. N-am tolerat nici acest gest ostil, ci Îi făcui moderatorului semn cu degetul pe obraz cu sensul știut de orice român. Spre lauda-i perpetuă, oratorul Bucescu nu s-a lăsat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu proiectul, acestora fiindu-le solicitat să numească riscurile la care se gândesc în legătură cu proiectul în care sunt implicate. Este etapa în care nu se fac evaluări ale elementelor enumerate, în care nu se discută nimic, este etapa în care moderatorul pur și simplu trece în revistă ideile participanților pe o coală de flipchart. Pe măsură ce participanții văd ideile listate, se vor gândi la alte idei, iar fiecare nouă idee va stimula alta din partea altcuiva, fiind, în final, înșirate multe idei legate
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
alegerii unei soluții, într-un comitet. footnote> - este asemănătoare cu brainstorming-ul, diferența constând în faptul că de această dată participanții nu se cunosc, ori acest lucru va conduce la o mai mare stimulare a fluxului de idei. La început, moderatorul prezintă participanților un chestionar ce are drept scop solicitarea ideilor participanților cu privire la riscurile legate de proiect. Răspunsurile participanților sunt clasificate și lămurite de mediator. Lista, astfel întocmită, va circula printre participanți în vederea completării. Participanții își pot schimba părerea, dar trebuie
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
sau, dacă se folosește termenul general acceptat „comunism”, nu este, de fapt, capitalismul. Dacă acesta ar fi capitalism în forma sa clasică, țările foste socialiste nu ar tinde nicio clipă spre transformări. Alternativa vizată este statul-model în care guvernul este moderator și stabilizator activ. Capitalismul de astăzi nu mai este capitalismul din secolul al XVIII-lea și nici din secolul al XIX-lea. Capitalismul nu ar fi putut supraviețui în forma sa inițială; cei care vorbesc despre întoarcerea la piața liberă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
americană ca tehnica Delphy și a grupurilor nominale. Spre deosebire de focus-grup și de alte forme de interviuri de grup, aici scopul este de a se ajunge la soluția unei probleme. În consecință, se urmărește ajustarea opiniilor individuale și realizarea unui consens. Moderatorul trebuie să aibă deci și calități de negociator, fiind vorba, într-un fel, de luarea unei decizii în grup. În practica obișnuită de cercetare și intervenție și în desfășurarea lor concretă, cele mai multe interviuri de grup se înscriu undeva între polii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
proprie grupului ca entitate. De asemenea, comparativ cu ancheta, trebuie menționat costul mult mai redus. Dezavantajele provin din faptul că cel care conduce un astfel de interviu trebuie să fie o persoană cu multe abilități de intervievator, dar și de moderator și chiar de negociator, calități ce nu e ușor să fie întrunite de o aceeași persoană. Pe de altă parte, oricât de calificată ar fi această persoană, e posibil să apară fenomene distorsionante precum dominarea discuției de către unul-doi participanți sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1974), Regulile metodei sociologice, Editura Științifică, București. Duverger, Maurice (1964), Méthodes des sciences sociales, Presses Universitaires de France, Paris. Faris, Robert E.L. (ed.) (1964), Handbook of Modern Sociology, Rand McNally & Co, Chicago. Fazio, R., Williams, C. (1986), „Attitude-accesibility as a moderator of the attitude-perception and attitude-behavior relations”, Journal of Personality and Social Psychology, 51. Festinger, Leon (1957), A Theory of Cognitive Dissonance, Row Peterson, Evanston. Festinger, Leon, Katz, Daniel (1963), Les méthodes de recherche dans les sciences sociales, Presses Universitaires de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și anumite tehnici specifice pentru generarea ideilor, inventarierea posibilităților sau a alternativelor de acțiune. Utilizarea brainstomingului înseamnă de fapt, identificarea a cât mai multor posibilități de soluționare de probleme. De obicei, brainstomingul se desfășoară în cadrul unui grup condus de un moderator care are și sarcina de a facilita producerea ideilor. 1. Egan, (1982), a identificat câteva tehnici care facilitează procesul de producere a ideilor: Renunțarea la "a judeca". Pentru a ajuta un grup să producă idei se impune renunțarea la critica
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
să menționeze cele mai trăznite idei. Chiar dacă produc ilaritate, unele idei "nebunești" se pot dovedi utile în timp. 3. "Încurajarea producției de idei". Cu cât sunt mai multe idei, cu atât crește posibilitatea ca unele dintre ele să fie utilizabile. Moderatorul va încuraja fiecare participant în parte să producă cât mai multe idei. 4. Combinarea ajută participanții să reunească sau să combine ideile generate și în urma acestui proces să găsească noi posibilități. Acest proces, care solicită imaginația participanților, este stimulat de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
producției media. Tehnica a fost dezvoltată după al doilea război mondial ca să evalueze răspunsul audienței la programele radio. Focus grupul este definit ca un grup de indivizi în interacțiune, care au unele interese sau caracteristice comune, grup adunat de un moderator, ce folosește grupul și interacțiunile acestuia ca mod de a obține informații despre o problemă specifică. El poate fi considerat o variantă a interviului de grup structurat sau semistructurat. În aceste ipostaze, focus grupul se asociază cu observația, iar în raport cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ruj folosiți? Roberta Alma Anastase, deputată: Nu știu cum se numește... Andrei Gheorghe: Asta e o greșeală. Sunteți femeie sau om politic? Roberta Alma Anastase: Sunt și femeie, sunt și om politic. ș1 decembrie 2005, „Politică, frate!”, Realitatea TVȚ Robert Turcescu, jurnalist, moderator de talk-show: Bună seara, doamnelor și domnilor, confruntarea 100% din această seară este cu doamna Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR șSocietatea Academică Românăț. Bună seara, doamna Alina. Alina Mungiu-Pippidi: Bună seara. Robert Turcescu: Sunteți... că totdeauna am vrut să lămuresc lucrul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
că în topul jurnaliștilor români a fost nominalizată doar Gabriela Vrânceanu Firea? Răspunsul la o astfel de întrebare ar trebui să țină seama, înainte de toate, de structura topului cu pricina: dintre cei nouă bărbați nominalizați, șase sunt sau au fost moderatori de talk-show-uri politice intens mediatizate (un exemplu este celebrul „Marius Tucă Show”), șapte au fost/ sunt încă directori și/sau redactori-șefi de ziare, iar cei care nu moderează talk-show-uri de televiziune (Sorin Roșca Stănescu, Cornel Nistorescu, Mircea Dinescu) sunt însă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sunt reprezentate în cadrul emisiunilor tip talk-show politic. Cele trei studii de caz pe care le voi analiza vor oferi răspunsuri la o serie de întrebări: Cum se comportă politicienele din România în talk-show-urile politice? Care este relația dintre ele și moderatorii talk-show-urilor? Cum interacționează politicienele cu alți politicieni invitați la emisiunile de televiziune? Folosesc politicienele din România talk-show-ul politic în favoarea lor pentru a câștiga notorietate și legitimitate sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
convivial, o temă de interes public” (Zeca-Buzura, 2005, p. 133). Poate fi vorba de o interacțiune verbală desfășurată în direct sau înregistrată, care are loc, cel mai adesea, într-un platou de televiziune. Scopul explicit al discuțiilor dintre invitați și moderator/moderatoare tinde să devină, în ultimii ani, nu atât informarea publicului, așa cum ne-am aștepta, cât furnizarea de divertisment. De fapt, așa cum se arată în volumele de specialitate, trecerea de la un format TV de tip dezbatere la talk-show înseamnă o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dezminte numele, el este „o vorbire” într-un spectacol, care mixează spațiul public cu cel privat. În mai mare măsură decât alte genuri audiovizuale, talk-show-ul supune întreaga situație de comunicare pe care o inițiază unei reguli globale a telegeniei, participanții (moderator și invitați) interacționând mai ales pentru a fi „văzuți”, iar calificativul „a da bine la televizor” într-un talk-show echivalează cu o legitimare absolută în fața publicului. (Zeca-Buzura, 2005, p. 143) Trebuie menționat că, în România, termenul talk-show se referă la
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și economice (Surugiu, 2002, p. 92). Printre factorii care induc această stare de fapt se numără atât temele considerate importante de către realizatori și, prin urmare, propuse spre dezbatere, cât și maniera de abordare a respectivelor probleme, dată de faptul că moderatorii, în marea lor majoritate bărbați, invită cu preponderență bărbați ă fie ei politicieni, analiști politici sau jurnaliști. Astfel, în contextul în care participarea la talk-show-uri pare să fi devenit un element-cheie în jocul democratic în România, se creează și se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
perioada octombrie-decembrie 2005. Cazurile prezentate sunt considerate a fi relevante pentru întrebările formulate mai sus, deoarece: 1. este vorba de emisiuni TV la care sunt invitate femei; 2. printre temele emisiunilor se află și participarea femeilor la viața politică; 3. moderatorii se bucură de notorietate (am preferat criteriul notorietății moderatorilor celui al audienței programelor respective 1); 4. emisiunile sunt diferite ca orientare editorială, format de televiziune, structura interacțiunii moderator/moderatoare ă invitat/invitată/invitați, stilul moderatorilor 1, background-ul profesional, vârsta
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
relevante pentru întrebările formulate mai sus, deoarece: 1. este vorba de emisiuni TV la care sunt invitate femei; 2. printre temele emisiunilor se află și participarea femeilor la viața politică; 3. moderatorii se bucură de notorietate (am preferat criteriul notorietății moderatorilor celui al audienței programelor respective 1); 4. emisiunile sunt diferite ca orientare editorială, format de televiziune, structura interacțiunii moderator/moderatoare ă invitat/invitată/invitați, stilul moderatorilor 1, background-ul profesional, vârsta și sexul lor. Înainte de analiza propriu-zisă, se impune o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
printre temele emisiunilor se află și participarea femeilor la viața politică; 3. moderatorii se bucură de notorietate (am preferat criteriul notorietății moderatorilor celui al audienței programelor respective 1); 4. emisiunile sunt diferite ca orientare editorială, format de televiziune, structura interacțiunii moderator/moderatoare ă invitat/invitată/invitați, stilul moderatorilor 1, background-ul profesional, vârsta și sexul lor. Înainte de analiza propriu-zisă, se impune o observație de natură tehnică referitoare la modul în care sunt aleși invitații pentru talk-show-urile politice de televiziune. Schema generală
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femeilor la viața politică; 3. moderatorii se bucură de notorietate (am preferat criteriul notorietății moderatorilor celui al audienței programelor respective 1); 4. emisiunile sunt diferite ca orientare editorială, format de televiziune, structura interacțiunii moderator/moderatoare ă invitat/invitată/invitați, stilul moderatorilor 1, background-ul profesional, vârsta și sexul lor. Înainte de analiza propriu-zisă, se impune o observație de natură tehnică referitoare la modul în care sunt aleși invitații pentru talk-show-urile politice de televiziune. Schema generală este următoarea: realizatorul/realizatoarea selectează o temă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
raportul de 7 la 3 în favoarea bărbaților) constatată în acest interval de timp are cauze multiple, care nu pot fi explicate corespunzător în acest context. Totuși, trebuie să admitem, până la proba contrarie, și o „prezumție de nevinovăție” a producătorilor și moderatorilor, materializată sub forma unui comportament de tip gender blind. Astfel, jurnalista Rodica Culcer, directoarea Direcției știri a TVR 1, sublinia într-un interviu faptul că în cel mai important talk-show politic al postului public, „Prim plan”, politicienele sunt invitate conform
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cu ocazia ediției din 20 octombrie 2005 de la Realitatea TV. Emisiunea are un punct de plecare interesant: amfitrionul îi propune invitatei să joace un meci de fotbal pe un teren în miniatură! Plasarea într-o paradigmă (deocamdată) masculină, impusă de moderator, se explică prin faptul că programul de televiziune s-a suprapus cu transmisiunea în direct, la TVR 1, a unui important meci de fotbal între Steaua București și RC Lens, contând pentru Cupa UEFA. O tactică a realizatorilor de talk-show-uri
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]