4,567 matches
-
idei și de o expresivitate remarcabilă. El însuși, ca om, are în relațiile obișnuite de viață un comportament de o distincție, aș spune, aristocratică. Ușor retractil, de o corectitudine și o discreție ce contrastează cu volubilitatea și relativismul nostru valah, moldoveanul Alexandru Zub este o figură distinctă în comunitatea intelectuală de azi. Nu-i cunosc bine biografia, dar felul lui de a fi mă face să bănuiesc, ca și în cazul lui Ștefan Aug. Doinaș, că s-a ridicat din rândurile
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
alții, Vasile Pogor, C. Hurmuzachi, Alecu A. Balș, C. Negruzzi, Gh. Mârzescu, Titu Maiorescu. Conform relatării din ziarul local Vocea Națională, tânărul profesor universitar Titu Maiorescu „cere ca Unirea să nu fie un cuvânt deșert, ci o Înfrățire deplină Între Moldoveni și Munteni, așa că, pe căile de comunicație ce s-ar face Între București și Iași, să nu meargă numai cei din Iași la București, ci și vice-versa, cei din București să vină la Iași, căci dacă conglomerarea tuturor autorităților superioare
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
dacă conglomerarea tuturor autorităților superioare În Capitală silesc pe provinciali să meargă oricând la București, cei de acolo sunt cu totul apărați de a călca prin provincie, așa că Bucureștenii n-au prilejul să cunoască și să Îndrăgească Iașul și pe Moldoveni și populațiile rămân străine Între ele. Oratorul propune ca Iașul să rămână centrul de știință al României, precum Bucureștii trebuie să rămână centrul politic. Mai cere apoi stabilirea unei case pentru plata obligațiilor rurale În Iași, și o sumă de
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
minim și indolența cu care se privesc problemele și faptele privitoare la viața Iașului este proverbială. Trecutul Iașului este pentru ieșeni numai o poveste de spus la gura sobei sau la Întruniri politice (...). Nimic mai caracteristic de felul cum evoluează Moldovenii plecați din Moldova. Ardelenii, de pildă, oricât s-ar găsi ei În București sau În Vechiul Regat, ei se simt Întâi Ardeleni și pe urmă bucureșteni. Moldovenii, din contra, Întâi se simt bucureșteni și pe urmă... iată că sunt moldoveni
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
gura sobei sau la Întruniri politice (...). Nimic mai caracteristic de felul cum evoluează Moldovenii plecați din Moldova. Ardelenii, de pildă, oricât s-ar găsi ei În București sau În Vechiul Regat, ei se simt Întâi Ardeleni și pe urmă bucureșteni. Moldovenii, din contra, Întâi se simt bucureșteni și pe urmă... iată că sunt moldoveni” .
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Moldovenii plecați din Moldova. Ardelenii, de pildă, oricât s-ar găsi ei În București sau În Vechiul Regat, ei se simt Întâi Ardeleni și pe urmă bucureșteni. Moldovenii, din contra, Întâi se simt bucureșteni și pe urmă... iată că sunt moldoveni” .
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Probele prelevate de laboratorul mobil și analizate în laboratoarele de mediu ale RQC de la Petromidia au arătat că moldovenii respiră un aer relativ curat, au apele cam murdare și solul poluat parțial, mai ales cu metale grele. În Galați, poluarea la limită Aerul din orașul de pe Dunăre nu prezintă dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, nitriți sau pulberi în suspensie
Moldova şi poluarea. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cruţ Bianca, Humelnicu Cezar Daniel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1214]
-
și Chișinău s-a Înființat de către revoluționari o poștă pentru trimiterea corespondenței lor și pentru trecerea fără pașapoarte a oamenilor, de la care iau pentru aceasta câte 3 ruble și că astfel de poștă există Între Ismail și Cetatea Albă; că moldovenii de la Chișinău (tineri din bune familii) au legături cu Iașii și Bucureștii pentru unirea Basarabiei cu Principatele prin mijlocirea moldovenilor care vin din Principate la Chișinău pentru scrisori” <ref id="6"> 6 Ibidem, p. 219-220. </ref>. Tendințele unioniste ale românilor
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de la care iau pentru aceasta câte 3 ruble și că astfel de poștă există Între Ismail și Cetatea Albă; că moldovenii de la Chișinău (tineri din bune familii) au legături cu Iașii și Bucureștii pentru unirea Basarabiei cu Principatele prin mijlocirea moldovenilor care vin din Principate la Chișinău pentru scrisori” <ref id="6"> 6 Ibidem, p. 219-220. </ref>. Tendințele unioniste ale românilor basarabeni, manifestate după Unirea Principatelor Române, au alertat autoritățile țariste. Astfel, s-a Înăsprit politica de rusificare În ținut. Pentru
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
basarabeni nu cunoșteau limba rusă și În multe parohii serviciul divin continua să fie oficiat În limba română. El considera „absolut necesar a se pune capăt acestei despărțiri de stat, Întrucât, acum, poate mai mult ca oricând, cultura rusă a moldovenilor din Rusia a căpătat o semnificație politică, deoarece unirea Moldovei cu Valahia și formarea unui principat aproape neatârnat și puțin binevoitor pentru noi produc o acțiune de atracție vădită și la vecinii moldoveni din Basarabia” <ref id="7"> 7 Ibidem
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
românilor basarabeni. Acest fapt Îl constata chiar guvernatorul general al Novorosiei și Basarabiei, care Îi scria guvernatorului Basarabiei: „Convingându-mă, spre regret, În timpul călătoriei mele prin orașele Basarabiei din vara trecută că atât de dorita Însușire a limbii ruse de către moldovenii basarabeni evoluează extrem de lent și că În mijlocul populației se manifestă chiar simptomele unei rezistențe față de politica de rusificare, eu consider - preciza el - că, pentru anihilarea unor atare manifestări ale unui separatism nestins, o indulgență continuă față de montarea spectacolelor românești În
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și dosarul 17, fila 5; dosarul 49, filele 793, 797.</ref>. Filiala basarabeană a „Uniunii” era condusă de Pavel Crușevan, român de origine, care și-a adus contribuția la reprimarea mișcării naționale din ținut. În paginile ziarului Drug el acuza moldovenii de tendințe separatiste, de românofilie, reproșându-le că nutreau intenția unirii Basarabiei cu România <ref id="46"> 46 Șt. Ciobanu, op. cit., p. 62. </ref>. Toată presa românească din ținut, inclusiv ziarul Moldovanul, a fost suprimată. Colaboratorii acestor publicații erau spionați
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
-se În România. Unii s-au Înscris la Universitatea din Iași, alții s au Încadrat În viața politică și culturală a Regatului. Un mare număr de naționaliști basarabeni și-au găsit refugiul la Moscova, Sankt Petersburg, Kiev și Odesa. Tineri moldoveni ce-și făceau studiile la Kiev au fondat un cerc național moldovenesc. În pofida tuturor persecuțiilor, o parte dintre naționaliștii basarabeni rămași În ținut au continuat să activeze În condiții mai mult clandestine, pentru a menține trează conștiința națională românească În
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
colete, expediate din Huși, au fost confiscate două cărți care purtau titlul Ostașul. Guvernatorul Basarabiei Mihail Ghilhen aprecia că acestea, „fiind de orientare șovinistă, sunt indezirabile pentru a fi răspândite În limitele Imperiului Rus, deoarece tind a inocula În conștiința moldovenilor basarabeni, și Îndeosebi printre tineri, naționalismul românesc” <ref id="73">73 Idem, dosar 9263, f. 18. </ref>. În anul 1910 ofensiva Împotriva mișcărilor naționale din Imperiul Rus a continuat. De data aceasta, atacul era Îndreptat Împotriva uniunilor și societăților culturale
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
bisericești și a manualelor În limba moldovenească, prin editarea revistei bisericești moldovenești, prin formarea cântărilor bisericești În moldovenește și predarea În școlile parohiale și În școlile spirituale a limbii moldovenești. [...] Lupt Împotriva partidei separatiștilor, care vrea să-i Învețe pe moldoveni limba română literară” <ref id="77"> 77 Kishiniovschie Eparhialinîe Vedomosti, nr. 42, 1912, p. 1792. </ref>. În scurt timp eforturile noului arhipastor al Bisericii basarabene și-au atins scopul. S-au operat numeroase destituiri de preoți basarabeni, unii dintre aceștia
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
primul număr al publicației a apărut articolul O sută de ani, despre serbările organizate În Basarabia de administrația țaristă. Se menționa că evenimentul de la 16 mai a fost sărbătorit doar de străini, care nu aveau nici o legătură cu Basarabia, iar moldovenii au rămas indiferenți. Se mai susținea că „moldovenii de peste Prut care sunt Învățați, deșteptați, au trimis Rusiei protest - nemulțumire pentru că școala și limba moldovenească sunt strâmtorate În Basarabia” <ref id="86"> 86 Făclia Țării, nr. 1, p. 5, În ANRM
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
sută de ani, despre serbările organizate În Basarabia de administrația țaristă. Se menționa că evenimentul de la 16 mai a fost sărbătorit doar de străini, care nu aveau nici o legătură cu Basarabia, iar moldovenii au rămas indiferenți. Se mai susținea că „moldovenii de peste Prut care sunt Învățați, deșteptați, au trimis Rusiei protest - nemulțumire pentru că școala și limba moldovenească sunt strâmtorate În Basarabia” <ref id="86"> 86 Făclia Țării, nr. 1, p. 5, În ANRM, fond 297, inventar 1, f. 196. </ref>. Îndrăzneala
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
inventar 1, dosar 9263, f. 1-18. </ref>. Guvernatorul Basarabiei Mihail Ghilhen considera că Făclia Țării „avea o orientare extrem de condamnabilă și urmărea un scop evident, de a inocula În sânul populației moldovenești neîncrederea față de guvern și de a zdruncina devotamentul moldovenilor de supuși față de tron și Patrie”. Din aceste considerente, guvernatorul aprecia că redactorii Costinovici și Todorov „au pus la cale o acțiune trădătoare”, pe care o califica drept „o crimă”, iar apariția ziarului era „absolut inadmisibilă” <ref id="88">88
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
basarabene, „promovată de arhiepiscopul Serafim” <ref id="109"> 109 Idem, nr. 37, 5 ianuarie 1914. </ref>. O amplă reflectare Își găseau În coloanele ziarului problemele de ordin social-economic. Era criticată legea agrară despre majorat, care-i „punea pe drumuri pe moldoveni, prefăcându-i În hoți și calici” <ref id="110"> 110 Idem, nr. 18, 11 mai 1913; vezi și nr. 50, din 20 aprilie 1914.</ref>. Cei rămași fără pământ urmau, după părerea ziarului, să completeze rândurile proletariatului din Rusia, dar
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și calici” <ref id="110"> 110 Idem, nr. 18, 11 mai 1913; vezi și nr. 50, din 20 aprilie 1914.</ref>. Cei rămași fără pământ urmau, după părerea ziarului, să completeze rândurile proletariatului din Rusia, dar Glasul Basarabiei considera că „moldovenii nu-și vor lepăda țara, până la ultima suflare” <ref id="111"> 111 Idem, nr. 20, 25 mai 1913.</ref>. Publicația se pronunța Împotriva migrației organizate, a strămutărilor masive de populație românească În Siberia și Extremul Orient și a promovării pe
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
predominant umoristice, grupate în volumele Povestiri cu prunci și cu moșnegi (1936), Ghicește-mi în cafea (1938) și Bătaia (1942). Neîndoios, d. Victor Ion Popa purcede din vâna atât de viguroasă a d-lui Mihail Sadoveanu. Sensibilitatea sa domoală, de moldovean duios, natura provincialistă a lexicului, inflexiunea lirică a tonului narativ ne deșteaptă în spirit ecoul prozei sadoveniste. Cu Velerim și Veler Doamne ne întărim din nou impresia asupra înrudirii, în spirit, în procedee, în lexic, cu cel mai mare liric
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
să obțină confirmarea Patriarhiei din Constantinopol în cadrul unui sinod ecumenic, ce s-a ținut, date fiind neutralitatea poziției și prestigiul în Orient al lui Vasile Lupu, la Iași între 15 septembrie și 27 octombrie 1642, reunind prelați kieveni, greci și moldoveni. Dezbaterile sinodului au reprezentat nu doar o limpezire de doctrină, ci și un moment al colaborării teologice greco-româno-slave. În 1645, fără a accepta modificările teologale aduse de Meletie Sirigul în versiunea sa neogreacă, M. își tipărește lucrarea în polonă și
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
în continuarea almanahului, dar condițiile materiale nu i-au fost favorabile. La M. r. au colaborat cu lirică erotică și patriotică, alături de literații transilvăneni At. M. Marienescu, Aron Densușianu, Carol Grama, Iulian Grozescu, George Marchiș, Iosif Vulcan, Vincențiu Babeș și moldoveanul Gheorghe Tăutu sau bucovineanul Vasile Bumbac. Nuvele istorice și articole politice dau Vincențiu Babeș și G. Marchiș, iar A. Trâmbițașu-Betlen scrie un articol despre posibilitățile artistice și literare ale femeilor. R.Z.
MUZA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288338_a_289667]
-
trece prin sate și hanuri, peste dealuri și văi, ca să dea de urmele autentice ale crimei pe care o evocase scriitorul. Astfel, descoperă un peisaj fantastic, în care omul duce o existență dură. În locul preconceputei imagini despre blândețea și calmul moldoveanului, se dezvăluie, din acte, arhive, relatări, o lume răscolită, pasionată, trăind în permanentă tensiune, cu oameni care au mereu ceva de răzbunat, încheindu-și viața în chip năprasnic. Se simte aici influența unor predecesori iluștri, dar destul de diferiți, cum sunt
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
care suportă greu umilința captivității, și Păunica, sora lui Mihuț, cel care îl învinsese pe leah într-o luptă directă. Între sentiment și resentiment, frământările lui par să se aline, numai că destinul hotărăște altfel. Într-o nouă confruntare a moldovenilor cu polacii, nu mai suportă echivocul situației în care se află și fuge către ai săi, care însă îl rănesc de moarte, crezându-l trădător. Readus în cetățuie, Pan Vlasko își dă sufletul chiar în clipa în care cununia lui
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]