1,975 matches
-
pentru un artist român. Ministerul Cultelor îi cumpără câteva lucrări, printre care și un tablou reprodus în revistă, O elegantă descinzând din trăsură, pictat la Paris în 1911. Desigur, eleganta este tot o pariziană. Emilian Lăzărescu este interesat de evenimentele mondene, de o anumită strălucire a luxului din high society. Una dintre temele predilecte pe care le abordează pictorul este balul. Balul operei, (semnat stânga jos cu brun, ulei pe lemn, pe verso "Femeie în fotoliu", 31x19,5 cm), La bal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
33 x 23,5 cm). În Balul operei, Emilian Lăzărescu prezintă un interior luxos în care perechile sunt prinse în vertijul dansului, figurile din prim plan sunt neclare, cu atât mai mult cele din fundal, chipurile se amestecă în turbionul monden. Dimitrie Karnabatt, în "Expoziția Emilian Lăzărescu", la rubrica "Note zilnice" din Seara, se lasă la rândul lui prins de voga pe care o avea pictorul român la Paris. Lumea colorată a cabaretelor stârnește admirația, dansatoarele dispensatoare de senzualitate și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care aprinsul felinarelor sfredelesc vagul întuneric cu puncte de aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de impresionism avea o expoziție la Ateneu, subiectele pânzelor fiind aproape toate pariziene, cu scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale cărei geamuri sclipesc sticlele multicolore pline cu omorâtoarele absinte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sărut mortifer. În final, Lucrezzia K. regăsește vibrația unui sărut nu mai puțin pasional, chiar dacă nu macabru, a doi tineri îndrăgostiți pe o canapea, sărut transmițându-și ecoul voluptuos unei viori, în Cei care se iubesc. Langorii și prețiozității valorificate monden, un simbolism kitschizat, manierizat, edulcorat, îi răspunde într-o notă sarcastică Arghezi, în articolul "Expoziția Emilian Lăzărescu", apărut în 1913, în Seara: "Domnul Lăzărescu, la fiece doi ani, aduce din Paris, unde e menit să le vadă, o provizie: resturile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
totul se întâmplă la o petrecere orgiastică, de salon, cu bărbați în frac și femei îmbrăcate conform ultimei mode de la Paris. Câteva măști detașate au căpătat o stranie autonomie și răspund prin grimase măștilor atașate pe chip. Carnavalul sugerează infernul monden al convențiilor și ipocriziei, ca o reprezentație cu măști care s-au subtituit chipurilor adevărate, fără ca din acest spectacol să fie complet extrasă nota de frivolitate. Tot în Adevărul literar și artistic din 1921 este reprodus un alt desen de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spectacol să fie complet extrasă nota de frivolitate. Tot în Adevărul literar și artistic din 1921 este reprodus un alt desen de S. Maur, Stea de cabaret pe scenă 606. Cabaretul, cu spectacolele de varieteu cu dansatoare lascive, devine mediul monden propice al decadenței ca și în povestirea lui N. Davidescu, Ibolya. Tot S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al Lucrezziei Karnabatt, roman care urmează să fie lansat în capitală, și după cele afirmate în revista Rampa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu creion negru: Theodorescu-Sion, nedatat 1912-1913). Lumea cabaretului este prin excelență una a luxurei, a decadenței metropolitane, în care evoluează o faună specifică, la femme fatale, dandy-ul, jucătorul de cărți, marele magnat, actori, poeți, scriitori, artiști intrați în circuitul monden etc. În prim plan se află figurile grotești ale unor bancheri purtând melon unul dintre ei are o figură de buldog, cu trabucul înfipt între buzele cărnoase -, și a unei dame foarte corpolente. În fundal stau câteva "păsări de noapte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dame de consumație, printre care un nud întors cu spatele; femeia și-a păstrat însă ciorapii negri și pălăria. Poza aduce cu desenele lui Félicien Rops, incisive și nervoase, cu aspectul lor erotizat-macabru, de sarcasm blasfemic. Frivolitatea constituie libretul întâlnirilor mondene în locantele luxoase, maniera de tratare a liniei amintește oarecum de Art-Nouveau, preluat în opinia Doinei Schoebel pe filiera nabiștilor 608, deși desenul are cruzimea unui Toulouse-Lautrec. Pictorul era atras de poezia decadent-simbolistă, Verlaine, Rimbaud, Mallarmé, Baudelaire,pentru ultimul are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cât frumosul ca să'l admiri"610. În Pe sofa, o "damă" îmbrăcată într-un compleu alb și cu ciorapi negri se odihnește pe sofa picior peste picior. La picioarele ei se află un evantai negru, nu doar obiect de întrebuințare mondenă, ci și un derivat al măștii. Ca și la țigăncile lui Nicolae Vermont, la mondenele lui Teișanu devine sesizabilă poza. Pictorul chiar pune accent pe ea, introducând o anumită licențiozitate, o subtilă malițiozitate. Spre deosebire de Rops, desenul nu devine niciodată sarcastic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
identifica modalitățile prin care acesta a ales să-și consume propriul timp liber. Astfel, folosind cu precădere informațiile preluate din documentele de arhivă și din presa timpului, am căutat să surprindem viața cotidiană locală prin intermediul următoarei tipologii a băcăuanului - Familistul, Mondenul, Patriotul, Băcăuanul de mahala. De un real folos s-au dovedit a fi și documentatele analize ale cotidianului băcăuan realizate de criticul și istoricul literar Constantin Călin. În acest sens, am descoperit în studiile cuprinse în volumele trilogiei Dosarul Bacovia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
susținut o cuvântare „în care a subliniat importanța actului Unirii”. Programul a continuat cu „defilara trupelor militare și a școlilor secundare prin fața statuii lui Mihail Kogălniceanu” și s-a finalizat, conform tradiției, prin „retragerea cu torțele aprinse”. IV. D. Băcăuanul monden. Tipuri și locuri de agrement IV. D. 1. Modalități de petrecere a timpului liber Vizionarea spectacolelor de teatru și a producțiilor cinematografice În articolul intitulat „Bacăul în teatru și teatrul la Bacău”, publicat într-unul din ziarele locale în anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în sensul burghez al cuvântului. Cele dou) etichetări, departe de a se anula reciproc, întregesc aproape perfect imaginea unei comunități ce-și rafinează, destul de lent, „tabieturile” societale, ce capătă, pe cale mimetică, obiceiuri așa zis aristocratice. Mai mult ca sigur, viața mondenă a orașului a dobândit forme și „ritmuri” occidentale sub impulsul tradiționalelor manifestări cazone (baluri, recepții) organizate, inițial, de ofițerii ruși (prezenți în Bacău în intervalul 1848 1853) și, ulterior, de cei austrieci (1854-1857). De altfel, potrivit mărturiilor lui Costache Radu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
elitei locale tot mai mulți adepți - membrii administrației locale și județene, ofițerii și subofițerii din cadrul Poliției sau al Garnizoanei Militare Bacău, marii negustori și industriași etc. De aici și până la cristalizarea formelor asociative de promovare a noilor „ritualuri” ale vieții mondene nu a mai fost decât un pas. În perioada modernă, activitățile filantropice ale locuitorilor orașului au coagulat în jurul lor numeroase baluri și serate dansante. Lor le putem adăuga și alte forme de petrecere a timpului liber, caracterizate prin aglutinarea reprezentanților
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
timpului, ne relevă existența a cel puțin dou) astfel de organizații - Humanitas și Concordia -, dar și de către numeroasele asociații și comitete de doamne. Prezența doamnei general Gherescu în fruntea „Asociației femeilor ortodoxe din România”, a asigurat succesul multora din evenimentele mondene organizate și patronate de această asociație. O altă asociație a femeilor, extrem de activă în epocă, era „Asociațiunea Culturală a Femeilor Evree”. În aprilie 1929, aceasta din urmă anunța încheierea „sezonului” de ceaiuri dansante „ce au avut frumoase rezultate morale și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
foxtrot, tango, shymy sau „în ritmul antrenantelor chansonete, executate de orchestra Regimentul 5 Artilerie Grea”. Tipuri comune de agrement: promenadele, bâlciurile și spectacolele de circ Dacă „lumea bună” a Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locație ideală de etalare a abilităților sportive ale locuitorilor, fără ca aceste manifestări să fie incluse într-un program competițioinal: „Bistrița cea repede și adâncă (...) dădea iarna gheață - arenă de figuri pentru patine, iar vara, la <<apărători>>, adâncuri pentru . Printre evenimentele mondene ce au suscitat intens atenția băcăuanilor s-au aflat și concursurile de Miss - introduse în România la inițiativa redacțiilor ziarelor bucureștene. În februarie 1930, marea revistă „Realitatea Ilustrată” din București, singura autorizată să aleagă „Miss România”, a organizat un concurs
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ca un VIP! Da, acesta e cuvântul! Bine, acum e clar, nu se mai pune problema ca scriitorii să fie trecuți printre VIP-uri. Vă contrazic! Există cazuri în care imaginea scriitorului respectiv este foarte bine dublată de o imagine mondenă, planurile influențân-du-se reciproc. Mă rog, asta n-are nici o importanță, în sensul că arta ține cont de faptul că mondenitatea este cea care contează. Ceea ce vroiam să spun eu e că la această renunțare a granițelor definițiilor stricte se adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o realitate acele reacții provocate, în ultimul secol, în anumite fracțiuni ale opiniei, de recenta și rapida emancipare a comunităților israelite și de apariția neașteptată a unor numeroși reprezentanți de-ai lor în importante sectoare ale vieții economice, intelectuale sau mondene. Ceea ce nu poate totuși să nu ne mire este amploarea hiatusului existent între constatarea acestor fapte, așa cum pot fi ele în mod obiectiv stabilite, și viziunea pe care ne-o oferă textele mitologice. În raport cu realitatea, nu e vorba, într-adevăr
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nevoile poporului și o formă nonadministrativă de autoritate, proaspătă, directă, legitimată de vechimea serviciilor și de permanența îndatoririlor, rămîne totuși primordial imperativul reabilitării morale, al întoarcerii la "inocența" pierdută. Față de "moravurile corupte ale acestui timp, în opoziție cu aroganța glumelor mondene apreciate de secolul care se încheiase, se face apel la vorbe și gînduri serioase, la rigoarea ținutei și a comportamentului. În contradicție cu complicațiile mincinoase ale societății actuale se află, într-un fel mai general, și "simplitatea" armonioasă a inimilor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
forme privilegiate de sociabilitate. Se considera că sub acoperămîntul colibelor și la temelia catedralelor trebuie să domnească o armonie colectivă deosebită. Astfel, în romanul lui Sebastien Mercier publicat în preajma Revoluției franceze, Melise, eroina retrasă la țară după o îndelungată hoinăreală mondenă, descoperă că are, între altele, "o inimă cu totul nouă": "Trăia mai mult pentru sine pe măsură ce trăia pentru alții, în vreme ce în lumea în care trăise numai pentru sine locul pe care-1 deținuse era limitat, pentru că nu putea să-și vadă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Vorbim de una de alta, politica internațională, ultimul discurs al lui Briand, eu venind întodeauna cu replica mea, în fine, conversație. Și conversație, acolo, în biroul său impunător, cu tapiseriile de valoare, discuție de la egal la egal, mă înțelegi, chiar mondenă, aș putea spune [l] În fine, dar așteaptă că, n-am terminat, abia urmează. [m] Imaginează-ți că brusc a luat o foaie și a scris ceva, eu mi-am îndreptat privirea spre fereastră pentru a nu părea că sunt
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mult lemn, din centru, nici nu știu cum se cheamă... A fost o plăcută discuție în doi. Cum vezi, nu cu oamenii am ceva, ci cu oamenii în cantități prea mari în același timp! Am început să detest aglomerațiile umane, inclusiv cele mondene, din cauza zgomotului și a unui fel de isterie, care se instalează inevitabil la un moment dat. Chiar dacă ies în oraș la un restaurant, prefer să fiu cu o persoană, două, trei. Am ieșit astă-vară cu Codruța, Cici și Sandu Călinescu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Brrr! Cred că din cauza mitingurilor, întrunirilor și ședințelor civice și politice din anii '90, m-am cam umplut în ce privește contactele umane masive! Prefer reuniunile în grupuri mici și, mai ales, foarte mici. Sigur, nu pot evita toate evenimentele culturale sau mondene, dar selectez și eu cât pot! Comunic mult pe Internet în schimb, chiar și cu prietenii mei din Iași! Și cu tine, nu? Dorin Popa: Pe istoricul timișorean Victor Neumann l-am cunoscut, în 1998, la Târgul Internațional de carte
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
țin foarte mult, e pe cale să ajungă VIP. Din păcate, nu cu excepționala sa poezie, nici cu cărțile serioase de proză, chiar cu excelentele articole de ziar, ci cu De ce iubim femeile?, o făcătura din texte publicate într-o revistă mondenă. Nu-l condamn că a publicat acele texte în revistă, că fiecare trebuie să trăiască din ceva, dar ideea de a face o carte... Care a adus bani editurii, e pe cale să-l transforme în VIP etc., dar care nu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și a putut astfel să asiste la alegerea papei Honoriu al III-lea, căruia îi face un portret expresiv. Forfota și preocupările birocratice ale acelor zile au lăsat o impresie mai puțin plăcută despre Curia romană, prea ocupată de problemele mondene și profane, exprimând prin aceasta o critică reformistă propusă deja de Sfântul Bernard. Cu toate acestea, a fost impresionat plăcut de noutatea entuziasmantă a experienței franciscane, pe care o descrie prin cuvinte de neuitat. Ele au o importanță enormă, fiind
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]