5,593 matches
-
principiu de libertate sau moralitate nu au pătruns (ca de exemplu în raportul lui Śakuntăla a cu tovarășii săi de joacă). Dar de-ndată ce prințul sau viața de curte intervin, iată că și această drăgălășenie dispare. Îndeosebi, lipsiți de moralitate sînt brahmanii. Englezii povestesc că ei nu fac altceva decît să mănînce și să doarmă. Dacă un lucru oarecare nu le este interzis în obiceiurile lor, ei se lasă conduși numai de instincte; cînd se amestecă în treburile publice, se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din inimi și să le poată determina acțiunile, este ușor de înțeles de ce nu pot exista nici o politică adevărată, nici libertate și de ce ajung să domine despotismul, cînd mai crud, cînd mai blînd. Pentru a concluziona, trebuie să spunem că moralitatea indienilor este tot atît de tranșant separată de religie pe cît este Brahman de conținutul său concret. Religia este pentru noi știința acelei esențe care constituie în fapt esența noastră și deci substanța științei și voinței, care primește determinarea de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iar aceasta este moartea. În acest scop, există două căi: una este cea negativă, care constă în a face să dispară din propria conștiință orice conținut determinat, din propria viață orice acțiune particulară, tot ceea ce noi considerăm aparținînd virtuții și moralității. Cea de-a doua cale constă în acțiunea pozitivă prin care ne transferăm în această stare. Sînt ciliciile, penitențele îndîrjite ale indienilor, suprimarea vieții. Sînt cunoscute multe detalii în această privință. Brahmanii, așa cum s-a mai spus, sînt în posesiunea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
primă formă de interioritate a imaginației, o unitate a naturalului cu spiritualul, care nu admite libertate, ci doar abstractizare; acesta este principiul Statului în India. Cu această impersonalitate a vieții concrete, nu pot exista un stat propriu-zis, legi ale justiției, moralitate [...] rămîne doar arbitrariul, pura întîmplare. Libertatea este, într-adevăr, aici doar momentul negativ al desprinderii de orice determinare a vieții și a conștiinței. De aceea, ceea ce în India poate fi eventual considerat drept viață politică, este un despotism lipsit de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este, într-adevăr, aici doar momentul negativ al desprinderii de orice determinare a vieții și a conștiinței. De aceea, ceea ce în India poate fi eventual considerat drept viață politică, este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; în măsura în care moralitatea și religiozitatea și mai ales ultima se raportează la acțiunea omului, ele au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doar momentul negativ al desprinderii de orice determinare a vieții și a conștiinței. De aceea, ceea ce în India poate fi eventual considerat drept viață politică, este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; în măsura în care moralitatea și religiozitatea și mai ales ultima se raportează la acțiunea omului, ele au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă" [363]. Filozoful
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
altceva decît întruparea lui Brahma, înțelegîndu-se prin Stat tocmai corpul de brahmani. Din afirmațiile pline de indignare împotriva despotismului și freamătele de exaltare pentru libertate, ar fi de așteptat din partea filozofului din Stuttgart teoretizarea unui Stat bazat pe libertate și moralitate. Și este adevărat. El promovează, într-adevăr, moralitatea Statului, care teoretic include libertatea individului: doar că, în cele din urmă, Statul însuși se identifică cu Supraomul sau cu Supraoamenii care au reușit să realizeze identitatea cu Spiritul Universal. Consecințele urmau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tocmai corpul de brahmani. Din afirmațiile pline de indignare împotriva despotismului și freamătele de exaltare pentru libertate, ar fi de așteptat din partea filozofului din Stuttgart teoretizarea unui Stat bazat pe libertate și moralitate. Și este adevărat. El promovează, într-adevăr, moralitatea Statului, care teoretic include libertatea individului: doar că, în cele din urmă, Statul însuși se identifică cu Supraomul sau cu Supraoamenii care au reușit să realizeze identitatea cu Spiritul Universal. Consecințele urmau să fie, negreșit, tot atît de vătămătoare ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
gravitatea lor, n-au asupră-ne alt efect decât acela de-a ne dispune spre veselie. Iată ce zice: Organele reacțiunii, unite acum cu ziarele grupurilor, vorbesc mereu de bugete grase, de funcțiuni grase. Nu mai vorbim despre lealitatea și moralitatea unei asemenea sisteme de combatere. Fiecare luptă cu armele ce sânt mai potrivite cu caracterul său, cu educațiunea sa, cu scopul ce urmărește. Vom vorbi însă despre valoarea, despre puterea materială a acestei sisteme de acuzare. Funcțiuni grase! Daca protivnicii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
funcționarii prevaricatori pedepse prea mici. Spre dovadă ne-a spus că d-lui a trimis înaintea judecății 50 de funcționari, cari au fost toți dezvinovățiți. Vedeți însă că acest exemplu dovedește nu că legea pronunță pedepse mici, ci lipsa de moralitate a tribunalelor. Cred dar că, daca vom observa bine, vom vedea că răul provine mai mult din lipsă de moralitate decât din a legilor, precum o susțin oamenii noștri de stat. Am avut și noi un caz grav de asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari au fost toți dezvinovățiți. Vedeți însă că acest exemplu dovedește nu că legea pronunță pedepse mici, ci lipsa de moralitate a tribunalelor. Cred dar că, daca vom observa bine, vom vedea că răul provine mai mult din lipsă de moralitate decât din a legilor, precum o susțin oamenii noștri de stat. Am avut și noi un caz grav de asemenea natură. Nu voi să citez persoana, dară vă spui că am cunoscut un funcționar public care a sfeterisit bani ai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
caz grav de asemenea natură. Nu voi să citez persoana, dară vă spui că am cunoscut un funcționar public care a sfeterisit bani ai statului și astăzi încă se folosește de dânșii; aceasta nu din cauză că lipsesc legile, ci pentru că lipsește moralitatea. Iată dar cuvintele pe care m-am bazat când v-am propus acest amendament. Din cele de mai sus se vede că aceste vechi adevăruri n-au încetat a fi tot atât de actuale astăzi; sânt amplificate însă prin sistematica creare de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Finanțe se pune în conivență cu grupuri de speculanți oculți ai partidului, iar aceștia abuzează de pozițiile lor oficiale pentru a frauda dispoziții legale și a se îmbogăți prin iscălituri smulse de la funcționarii lor inferiori, dîndu-le prin aceasta exemple de moralitate, {EminescuOpXI 217} de pază a legilor, de dezinteresare, inspirând, se-nțelege, acea senină autoritate pe care o au miniștrii și directorii de drum de fier în alte țări. E putred mărul și nici sâmburele din el, judecând după felici[tă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
celor opt milioane ale Rusiei, căror din pământ, din iarbă verde ar ști să le dea de urmă și să le facă pe fel. Oare partidul roșu să nu fie capabil a guverna singur țara? Cum? Domnia virtuții și a moralității nu a pătruns încă atât de adânc în, păturile societății românești încît un guvern pur roșu să fie posibil? Pîn-acum știam că, din cauza gingășiei de distincție pe care o făcea reacțiunea între om și om, înconjurînd de ex. Academia Văcăreștilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
erau îndrăzneți în nerușinare, nu se sfiau de nimic, crima nu-i dezgusta, dezonoarea nu-i atingea, minciuna le surâdea. Acela care denunța și incrimina mai bine se considera ca cel mai zelos cetățean. Nu se cerea nici învățătură, nici moralitate, nici prudență: a calomnia, a denunța, a bănui era un merit. Acestea sânt elementele cari dau viață și cu cari se nutresc spiritele demagogice (pag. 45). Pag. 47. Numim pe Marat. Acest gazetar, sub pana sa înveninată, denunța pe oamenii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca o societate coruptă să se mândrească cu ranele sale, să descopere bubele ignoranței și a perversității de caracter și să arate lumii imposibilitatea existenței sale. Înțelegem ca într-o societate atât de plină de iubire de adevăr și de moralitate cum e a noastră delegați, aleși de subprefecți, să-l {EminescuOpXI 257} aleagă pe d. Fundescu deputat și votator cu procuri false, pe d. Costinescu director de bancă, înțelegem chiar ca d. Cîmpineanu să se numească pe sine însuși guvernor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crescut [cu] 4 1/2, crimele cu 51 1/2 procente. Pentru deosebite categorii de crime creșterea e și mai mare. Prădăciunea și tâlhăria s-au înmulțit cu 142 procente, falsificarea de documente cu 60 procente, crime și delicte contra moralității publice cu 84 procente: toate acestea în 5 - 6 ani, într-un stat cu poliție și justiție riguroasă. Numărul recidiviștilor și a bătrânilor e foarte mic; tot contingentul e nou și tânăr, ieșit din școalele interconfesionale ale statului! Ceea ce e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crimelor celor mai grave. Generația nouă nu se mai ocupă cu nimicuri, nu fură o pîne de nevoie; ea comite tot crime temeinice. Statistica tribunalelor cu jurați din Prusia ne arată că s-au înmulțit în 4 ani: Crime contra moralității cu 294 procente Omor............ cu 138 procente Ucidere........... cu 102 procente Ucidere de copii...... cu 76 procente Prădăciune......... cu 164 procente Escrocherie criminală... cu 290 procente Faliment fraudulos..... cu 146 procente Crime comise în exercițiul unei funcții publice.... [cu] 375
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și îndeosebi pe d. Conta. Să sperăm însă că d-sa va ști să deie un răspuns care, satisfăcând interesul tutulor liberalilor, să-i silească a face "de necesitate virtute". Cu puțină bunăvoință și mai ales cu puținul respect de moralitatea publică pe care, cum vedem, îl profesează liberalii, și moderați și nemoderați, toți vor fi împăcați, toți adică afară de "reacțiune" și d. Tache Giani, căruia va trebui să i se dea garanții față cu dispozițiile primejdioase ce le manifestă în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publice. Lipsiți de religie și de iubire de patrie, fără instinct pentru adevăr, fără știință și fără spirit de muncă, unii din ei au fost fructul unor școli înființate în pripă, pentru dirigerea cărora nu se ceruse nici cunoștințe, nici moralitate, alții număraseră pietrele de pe bulevardele Apusului, întorcîndu-se îndărăt cu trebuințe mari, cu totul în disproporție cu pretinsa lor știință, cu pretinsele lor merite și cu mijloacele unei țări sărace. Domnul a putut constata și mai mult: că spiritul public însuși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Artiștilor Plastici, fără statut, fără cotizație, dar fericită în benevola ei viețuire. Albumul tipărit de Ionel Jianu, acum aproape zece ani, este o alternativă, nu neapărat ideală, dar demnă, la puzderia celor confecționate în țară și făcînd rabat tocmai la moralitatea creatorului. Sindromul schizofrenic, de care cei plecați s-au desprins, continuă să facă ravagii aici, în țară, și cunoaște forme din ce în ce mai monstruoase, în ultimii ani de dictatură. A doua modalitate defulatoare, cea mai dezonorantă și mai respingătoare pentru ochi, este
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe pantă ascendentă, avizi de cît mai mult, dar spre deosebire de predecesorii lor interbelici extrem de sumari în privința exercițiului civilității, de unde și extrem de precari în a-și satisface optim, ca în cazul de față, nevoi spirituale. În ultimă instanță, persoane cu o moralitate minimă, înclinate cu precădere spre păcălirea celuilalt.. De altfel, în bar, făcînd mental portretul-robot al omului nou (de afaceri), acesta s-a și concretizat imediat în finalul vizitei noastre exploratorii la elegantul sediu. Ne-am ridicat, i-am mulțumit pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Consiliului Județean Sindical. 33.Pentru un mai bun control asupra activității echipelor culturale sindicale, echipele nu vor putea face nici o deplasare în afara instituției, fără avizul Comisiei de Artă și Cultură al Sectorului. 34. Se va acorda o atenție deosebită asupra moralității echipelor culturale sindicale, insistându-se asupra acestei probleme, prin numire de responsabili politici și prin ședințe ținute în acest scop cu echipele. 35.Vom acorda o atenție deosebită pentru ridicarea elementelor talentate din instituțiile noastre și prin îndreptarea lor spre
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1.3.1. Identitatea dintre drept și morală / 60 1.3.2. O "conexiune necesară" între drept și morală / 62 1.3.3. Separarea dreptului de morală / 68 1.3.4. Relația drept-morală în gândirea juridică românească / 70 1.4. Moralitatea dreptului / 73 1.4.1. Apartenența la drept a legilor imorale sau injuste / 74 1.4.2. Despre conformitatea dreptului cu morala / 80 1.4.3. Dreptul și justiția / 83 Capitolul II. Normele morale și normele juridice / 93 2.1
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unor întrebări de natură logică, epistemologică sau semantică, cum ar fi: Care e înțelesul și utilizarea expresiilor "corect" sau "bine"? Cum pot fi formulate sau justificate judecățile etice sau valorice? Pot fi ele justificate în vreun fel? Care e natura moralității? Care e distincția dintre moral și non-moral? Care e înțelesul lui "liber" sau "responsabil"?"8. Teoriile meta-etice se pot clasifica în cognitiviste și non-cognitiviste9. Cognitivismul susține că judecățile normative pot fi adevărate sau false, că ele au întotdeauna valoare de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]