1,753 matches
-
de bombe. Orașul este măreț și de o frumoasă arhitectură. Populația aclamă trupele noastre pe marile bulevarde și salută avioanele noastre care trec la 10 m<etri> peste case. În port zăresc 4 nave de război înecate, iar pe cheiuri, mormane de mașini, rezultatul bombardamentului în picaj al IAR 80. Câteva aerodroame cu avioane false și adevărate incendiate și pământul răscolit de bombe. Trecem pe litoral și admirăm <greu descifrabil> și alte câteva drăguțe localități balneare, apoi ne reîntoarcem pe la Dalnik
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Printr-un fel de deformare optică istoria nu reține decât numele artiștilor care s-au realizat la Paris. De unde și fantasmele noastre culturale legate de acest oraș. Dar Parisul este și un cimitir de oameni ratați, pe străzile sale zac mormane de cadavre sunt fantomele sutelor de mii de artiști, scriitori, actori, etc. care au venit la Paris în cursul secolelor și care nu au reușit. Eu am scris un roman despre această față nevăzută a Parisului, el se numește "Sindromul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
adevărate care să vorbească despre toate aceste lucruri, elegiile, romanele, epopeile, marile tragedii literare, construcțiile artistice pe măsura tragediilor istorice traversate în toată perioada comunistă de generația noastră? Mă felicit că n-am publicat decât atât de puține cărți din mormanul de manuscrise care-mi sufocă dulapurile casei, spațiile libere de sub paturi, de prin balcoane, debarale, băi etc. Am sentimentul că o bună parte din cărțile mele și ale colegilor noștri de generație, care au apărut în tot acest timp, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și de Emil Constantinescu, dar până la urmă va fi acordat lui Traian Băsescu. * Cocoșul galic revendică Muntele Găina. * România Mare e revendicată de Casa regală. * Un eschimos, care vrea să rămână în anonimat, revendică Ghețarul de la Scărișoara. * Ceapeurile lichidate și mormanele de fiare vechi ale fabricilor sunt revendicate de Petre Roman. * Podgoriile de la Cotnari sunt revendicate de succesorii lui Dabija Vodă, în baza unui document cunoscut: „Când eram Vodă la Moldova, / Hălăduiam pe la Cotnari”. * Viile de la Uricani sunt solicitate de Dimitrie
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
jur. Exploziile parcă ne veneau În cap, geamurile sălii de operații zdrăngăneau gata gata să se spargă. Apoi, Încă una de calibru mai mare căzu peste drum, pe casa În stil neobrancovenesc a lui Osvald Racoviță, transformând-o Într-un morman de moluz fumegând și Îngropând de vii toți locatarii. Atunci fură transformate În țândări, toate geamurile de la fațadă „Carității". Aș fi vrut să intru În pământ! lonel Bogdan tot schimba picioarele, iar Mihăiță, internul mâna treia nu mai recunoștea instrumentele
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
lovi cu putere musca, astfel că nu mai rămaseră din ea decât picioarele agitându-se neputincioase deasupra unei pete zemoase și urmele aripilor iridiscente. — Ce s-a-ntâmplat cu bunul simț al tău? întrebă domnul Chawla. Dumnezeu știe prin ce mormane de balegă și prin ce gropi de gunoi au umblat muștele astea. Hai. Mănâncă-ți micul dejun. Se așeză la masă, în fața lui, și lăsă ziarul deoparte. Cum merge la muncă? — Bine, mormăi Sampath. Răspunsul îl irită pe domnul Chawla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
o muncă periculoasă. Nu, nu, îl liniști domnul Chawla. e întru totul sigură. Eu însumi am să discut cu mama ta, dacă dorești. Uite, o să avem grijă ca totul să fie mai sigur imediat. Ammaji se afla dedesubt cu un morman de pietre și o praștie făcută dintr-o ramură și o bucată de elastic negru. În timp ce ea lansa pietricelele, ținând la distanță maimuțele furioase, ședința foto se derulă conform instrucțiunilor domnului Chawla. Sampath dorise să pozeze cum se cuvenea, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
era incapabilă să se apere împotriva atâtor femei, odată ce erau stârnite. Se strecură pe aleea din spate. Oare nu știau nimic despre planificarea familială? Erau mult prea multe femei în familia aia, își zise dezgustată, pe când își croia drum printre mormanele de gunoi și resturi ca să vadă dacă putea cumva să-l zărească pe Hungry Hop din spatele casei. Iar acolo - ah, ce viață minunată - privind palid de la fereastra băii, zări chipul lui. Încă o dată, simțirile îi fură cuprinse într-o cădere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
știau să mănânce cum se cade. Bucătarul era plin de amărăciune. Și, neputând pregăti cotelete în prima seară, fusese cuprins de hotărârea de nestrămutat de a face asta în cea de-a doua seară. Pregăti plin de ranchiună cotletele, un morman întreg, și cât erau de insipide - perceptorul districtual se văzuse nevoit să scoată borcanul cu murături de la mama sa pentru a da un pic de savoare mesei sale. Se simțea mai mizerabil ca oricând. Mai mizerabil ca oricând și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
din familia sa. Cât de multe se schimbaseră de când venise în livadă, cu atât de puțină vreme în urmă. Cât de repede se preschimba tocmai în ceea ce sperase să lase în urma lui pentru totdeauna. Reclame urâte desfigurau copacii vecini; un morman de gunoi mirositor aruncat pe coasta dealului, în spatele gheretei de ceai, creștea cu fiecare săptămână. Larma vocilor mânioase și claustrofobia pe care le asociase vieții în mijlocul orașului se strecurau din nou până la el. Iar acum se descotoroseau de prietenii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
implice activ într-o acțiune de asemenea anvergură și, în schimb, li se dăduse misiunea de a pregăti plasele care urmau să fie folosite la prinderea maimuțelor. Sub îndrumarea blândă a Superintendentului, stăteau leneși în fața secției de poliție cu un morman de plase de pescuit și inele de metal, ace și ață de nailon, deloc siguri ce ar trebui să facă, dar distrându-se asemeni nevestelor de pescari ce-și fac de lucru cu plasele în soarele de după-amiază. — Hai, Chottu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
care o iubise cu atâta pasiune... Plasa era mult prea mare și prea grea, desigur, ca să o poată arunca un singur om după o pasăre și zbură doar câțiva metri până să cadă pe pământ cu o bufnitură surdă, un morman diform de sfoară de nailon. Stârnind un curent ușor în dreptul urechile sale, porumbelul verde se înălță și, sub privirile sale îngrozite, zbură, pe deasupra capului său, cine știe unde. La naiba! brigadierul izbi cu pumnul în palmă. La naiba, la naiba, la naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
urmă și procesiunea fu completă, o luară din nou din loc. — Hai odată. Mișcați-vă mai repede, am întârziat... Marș dublu... Stâng-drept... Stâng-drept... Un-doi.... Un-doi... Stâng, drept. Stâng... Și făcură marș dublu, e dureros de povestit, stâng-drept-stâng drept în alt morman de valize și paturi de campanie împrăștiate mistrios pe drum. — Oh, nu, mugi brigadierul. Ce mai e acum? Cine-ar fi crezut că vor fi atât de multe probleme la ora asta? spuse domnul Gupta, trăgând în jos eșarfa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu aluminiu. Ici și colo se zăreau jardiniere goale și ghivece uitate pe balustrade ruginite. Departe, spre sud, dealurile Betleemului se contopeau cu norii cenușii și aveau o Înfățișare sumbră și neispititoare În dimineața asta, semănând mai degrabă cu niște mormane de gunoaie decât cu niște dealuri. Un vecin avea probleme cu mașina, care nu voia să pornească din cauza umezelii și a frigului. Motorul se Îneca și se oprea, apoi se Îneca iar prelung, răgușit, ca un tuberculos În fază terminală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
decât cu un surâs. Războinici, a replicat el. In Sha’ Allah. Facă-se voia Domnului. Irene s-a uitat urât la el. Nu mi-e frică de tine. Bărbatul și-a aruncat țigara în grădină. Chiștocul a aterizat pe un morman de resturi de primăvară - frunze, tije de zambile, inflorescențe de liliac, ale căror petale erau uscate ca pergamentul. Ahmad a continuat s-o fixeze pe Irene, în vreme ce mormanul de resturi fumega. Probabil că voia s-o blesteme. Naji îi spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Bărbatul și-a aruncat țigara în grădină. Chiștocul a aterizat pe un morman de resturi de primăvară - frunze, tije de zambile, inflorescențe de liliac, ale căror petale erau uscate ca pergamentul. Ahmad a continuat s-o fixeze pe Irene, în vreme ce mormanul de resturi fumega. Probabil că voia s-o blesteme. Naji îi spusese lui Irene tot felul de povești despre îmblânzitori de șerpi, așa că femeia se aștepta acum ca, din clipă-n clipă, să cadă secerată, iar Ahmad s-o lege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
era tot acolo, legănându-și capul, neliniștit. Finalmente, a pășit pe morena instabilă. Un elan matur poate ușor să ajungă să cântărească patru sute cincizeci de kilograme. Jina a așteptat să-l vadă prăbușindu-se, pentru ca trupurile lor s-ajungă un morman de carne, hrană pentru vulturi. Dar pasul elanului era cel mai ușor pe care femeia îl văzuse vreodată. Animalul își mișca fiecare picior cu atenție și precizie, ca și un animator care asta face de-o viață-ntreagă. Așa că Elvis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cu Iowa și să-l catalogheze ca pe-un stat de câmpie, un teren fără pericole. De parc-ar fi putut să țină totul numai pentru ea. Mike a aruncat Post-it-ul într-un sertar și unul dintre cercei într-un morman de cartușe de Game Boy pe care Danny le lăsase acasă. Mike a luat în mână unul din elementele micuțe ale jocului și-a simțit cum se liniștește. Îi era deja dor de Danny - de bosumflările lui și de privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
i-a cerut tatălui să-i îngăduie să meargă să studieze în Statele Unite, iar răspunsul nu l-a auzit niciodată. Tatăl lui i-a lăsat un bilet de avion pe masă, iar toate lucrurile i le-a așezat într-un morman afară, lângă ușa de la intrare. Bătrânul n-a mai vorbit niciodată cu fiul cel mare. Ahmad a fost cel care l-a dus pe Naji la aeroport, dar în ochi i se citea disprețul. Ahmad i-a spus că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
se voaleze, iar muzica îi răsuna în urechi chiar și atunci când nimeni nu cânta. Oamenii îl priveau ca și cum n-ar fi fost în toate mințile. Când s-a înzdrăvenit destul ca să iasă din camera lui, Ahmad a dat foc unui morman de cearceafuri pe care le îmbibase în kerosen și le așezase sub patul părinților. Imediat a început să strige după Naji, iar pe maică-sa a scos-o înainte ca flăcările să pună stăpânire pe încăpere. Tatăl lui a scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
nu s-ar fi lovit cu degetul mare de la picior de o placă din granit, care fusese așezată pe cărare. A ridicat ochii și-a văzut cabana. Care era, de fapt, doar o baracă minusculă, cu acoperiș de tablă. Un morman frumos aranjat de lemne de foc aproape c-o depășea în dimensiuni. Jina pierduse noțiunea timpului, dar se putea să fie cu mult după ora unsprezece. La ferestre încă se mai vedea pâlpâirea unei lumini. Prin dreptul geamului a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
-i era greu. Asta și așteptase. A plecat, a spus ea. Probabil c-a fost plecat toată noaptea. Naji a clătinat din cap. Drew s-a întors și el în fugă și s-a apucat imediat s-adune lucrurile în mormane. Mike n-a ezitat nici o secundă. A luat-o către cărarea care ducea către Black Ridge. Mike ! a strigat Drew. Nu poți să te duci. Ni s-a cerut să plecăm. Numai Dumnezeu știe ce s-a întâmplat în spatele nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
planurile Adei, planurile care, prin concertul Bach, trebuiau să asigure viitorul lui Lică . Cu vârful ghetelor roșii, voite mai strimte totuși decât cerea moda - lui Lică îl plăcuse totdeauna gheata strmsă pe picior - Lică împrăștia în drum spre casa Rimilor mormane de foi uscate; unele cântau ca o ghitară când le zdrobea, altele putrede ca un covor de Smirna și toate vopsite la fel cu rochiile femeilor, care nu mai vroiau să poarte decât culori de aur textil, proaspăt ori vechi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
făcut. Furișându-se ca o fantomă pe o stradă lăturalnică, dincolo de un grup de clădiri, trecu în viteză de primul colț și se pomeni într-un spațiu deschis, unde se târî de-a bușilea în penumbra dintre clădire și un morman de moloz. Strada ce se întindea în fața lui era mărginită pe ambele laturi de niște movile de pietre și se termina într-un fel de strâmtoare, chiar sub locul unde se afla el acum. Pesemne însă că mișcările îi fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
locul dramei și porni într-acolo. Curând după aceea, îl auzi pe Morton spunând cu gravitate: - Aduceți-i rămășițele la bord! Prietenii lui Jarvey se și aflau la locul crimei, încordați și solemni în costumele lor spațiale. La vederea acelui morman de cioburi metalice și de carne însângerată, Grosvenor simți că i se pune un nod în gât. Deodată auzi vocea tremurătoare a lui Kent: - Ținea morțiș să se ducă singur, nebunul! Kent era, se pare, prieten bun cu Jarvey, principalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]