1,969 matches
-
care se confruntă individul. Cu cât între mărimea intensității motivației și gradul de dificultate al sarcinii există o mai mare corespondență și adecvare, cu atât și eficiența activității va fi asigurată. În acest context, în psihologie a apărut ideea optimului motivațional, adică a unei intensități optime a motivației care să permită obținerea unor performanțe înalte sau cel puțin al celor scontate. De optimul motivațional putem vorbi în două situații: c) Când dificultatea sarcinii este percepută corect de către subiect. În acest caz
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
cu atât și eficiența activității va fi asigurată. În acest context, în psihologie a apărut ideea optimului motivațional, adică a unei intensități optime a motivației care să permită obținerea unor performanțe înalte sau cel puțin al celor scontate. De optimul motivațional putem vorbi în două situații: c) Când dificultatea sarcinii este percepută corect de către subiect. În acest caz, optimum motivațional înseamnă relația de corespondență, chiar de echivalență între mărimile celor două variabile. Dacă dificultatea sarcinii este mare, înseamnă că este nevoie
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
a unei intensități optime a motivației care să permită obținerea unor performanțe înalte sau cel puțin al celor scontate. De optimul motivațional putem vorbi în două situații: c) Când dificultatea sarcinii este percepută corect de către subiect. În acest caz, optimum motivațional înseamnă relația de corespondență, chiar de echivalență între mărimile celor două variabile. Dacă dificultatea sarcinii este mare, înseamnă că este nevoie de o intensitate mare a motivației pentru îndeplinirea ei; dacă dificultatea sarcinii este medie, o motivație de intensitate medie
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
putea cheltui resursele energetice chiar înainte de a se confrunta cu sarcina. Când un elev tratează cu ușurință sau supraestimează importanța unei teze sau a unui examen va ajunge la același efect: eșecul. În aceste condiții pentru a obține un optimum motivațional este necesară o ușoară dezechilibrare între intensitatea motivației și dificultatea sarcinii. De exemplu dacă dificultatea sarcinii este medie, dar este apreciată (incorect) ca fiind mare atunci o intensitate medie a motivației este suficientă pentru realizarea ei (deci o ușoară submotivare
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
atunci o intensitate medie a motivației este suficientă pentru realizarea ei (deci o ușoară submotivare). Dacă dificultatea sarcinii este medie dar este considerată (incorect) ca fiind mică, o intensitate medie a motivației este de ajuns (deci o ușoară supramotivare). Optimul motivațional se obține prin acțiunea asupra celor două variabile care intră în joc: obișnuirea indiviziilor de a percepe cât mai corect dificultatea sarcinii (prin atragerea atenției asupra importanței ei, prin sublinierea momentelor ei mai grele etc.) sau prin manipularea intensității motivației
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
același efect). În cadrul activității trebuie să ne mulțumim nu cu orice fel de performanță, ci cu performanțe cât mai bune, cât mai înalte, care să însemne nu doar o simplă realizare a personalității ci o autodepășire a posibilităților ei. Stimulul motivațional care împinge spre realizarea unor progrese și autodepășiri evidente poartă denumirea de nivel de aspirație. Acesta trebuie raportat la posibilitățile și aptitudinile elevului (un șapte va fi un nivel de aspirație crescut pentru elev slab, acceptabil, pentru unul mediocru, dar
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
nu le pot combina într-o manieră nouă și originală pentru a crea ceva. Sunt elevi instruiți, cu un volum apreciabil de cunoștințe, dar sterili, neproductivi. Acest tip cumulativ poate fi un elev volitiv, care dispune de un fond energetic motivațional ce se manifestă preponderent în acumularea de fapte. D. Tipul combinativ-volitiv. O cantitate relativ mică de informație (cunoștințe nu prea bogate)asociate cu o mare capacitate combinatorie, ceea ce le-ar permite acestor elevi să realizeze un indice de creativitate mediu
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
cuvinte dintr-o categorie dată intr-un interval de timp, viteza de construire a unui discurs coerent, capacitatea de a descrie cât mai cursiv o pictură sau un tablou, etc. Din categoria factorilor nonintelectuali sau de personalitate fac parte cei motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică intrucât ele se află intr-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. În fine, creativitatea este influențată și de factori sociali. Atitudinea societății
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de dificultate, le-am folosit în special în momentele de muncă independența de la începutul orelor de consolidare sau recapitulare. Pentru ca elevii ajung la același rezultat și faptul că se face imediat verificarea lor oral , oferă tuturor satisfacții și un suport motivațional pentru participarea lor efectivă și afectiva la ora. Prin această modalitate am încercat să încurajez fiecare elev și să îi determin pe toți să muncească independent. Bineînțeles că am incercat sa înlătur monotonia în formă de prezentare a lecțiilor de
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
ar fi motivația elevului, gradul acesteia se poate modifica în funcție de ceea ce se întâmplă în clasă. Din nefericire, nu există o formulă magică prin care să ne motivăm elevii așa încât aceștia să se îndrepte spre lectură, însă în conceperea unui demers motivațional trebuie să ținem seama de câțiva factori: percepția despre necesitatea lecturii, atitudinea față de lectură, interesul subiectului, dorința de a pătrunde în plan ficționar, experiența de lectură, experiențele de viață trăite, valorile, nevoile, dorințele, răbdarea etc. Cu toții simțim nevoia să mai
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
valorificat. <citation author=”Carmen Crețu”>„Creativitatea este ca o stare individuală sau de grup, cu dinamică specifică, ce difuzează și se integrează în fenomenul unitar mai larg, al excepționalității umane, în interdependență cu alte stări, saturate preponderent de factori cognitivi, motivaționali, afectivi și atitudinali. Această stare conduce la apariția unui produs nou și original, cu valoare în mediul comunității de referință, la un anumit moment. ” ( Carmen Crețu, 2005, p.9) În timp ce creativitatea este un produs al întregului sistem de personalitate, nu
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
care se împart în trei categorii: I. Factorii cognitivi și de procesare intelectuală: a) Imaginația b) Gândirea și factorul ei general inteligența c) Intuiția d) Memoria II. Aptitudini speciale III. Factori noncognitivi și nonaptitudinali - factori de permeabilitate; factori atitudinali; factori motivaționali; factori de caracter. a) Trăsături pozitive de personalitate / Trăsături negative de personalitate b) Alți factori de personalitate Factori biologici (vârsta, sexul) / Factori educaționali și de experiență a vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă ) Ana Stoica - Constantin
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
pot fi supuse eșecului, criticilor, situațiilor jenante. 4. Asumarea riscului. 5. Energie superioară. Oamenii creativi devin acaparați de ideile lor, au un înalt nivel de energie care le permite să-și finalizeze ideile. 6. Setea de senzații. Este o trăsătură motivațională care îi caracterizează pe indivizii creativi. 7. Spirit de aventură 8. Curiozitatea superioară este o trăsătură creativă care produce interese largi, hobby-uri neobișnuite și o natură experimentatoare. 9. Umorul 10. Atras de complexitate, noutate, mister și de neobișnuit. Trăsături
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ca efect asupra personalității participanților creșterea la nivel dominant a motivației pentru realizarea de sine (Mariana Caluschi, 2001„Grupul creativ de formare. Experiențe. Programe. Proiecte”). În timp ce aptitudinile intelectuale, aptitudinile speciale, calitățile și strategiile gândirii reprezintă instrumentul creativității, operații generative, factorii motivaționali și atitudinile constitue factori dinamizatori (vectori creativi). La baza activității creative stă un joc complicat al forțelor motivațiobnale care poate genera creativitatea, prin implicarea personală în muncă - iubirea - este hotărâtoare pentru a ajunge la niveluri înalte de creativitate în orice
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
specialitate versus insuficienta informație; nerecunoașterea tehnologiei creației c) Vizând caracteristici ale gândirii fixitatea funcțională; imposibilitatea abordării secvențial-divergente a rezolvării problemelor tehnice; autoimpunerea ideație evaluare; autoimpunerea unor restricții iluzorii neprevăzute în condițiile problemei; conformismul intelectual; neglijarea imaginației B. De personalitate a) Motivaționale - supramotivarea versus submotivarea b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre slaba încredere în sine și descurajarea; conformismul comportamental; încreaderea prea mare în competența altora; lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; comoditate c) Afective
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sau de divergență. Divergența atitudine - comportament poate fi generată atât de factori care țin de personalitatea individului, cât și de factori situaționali. Uneori, omul este nevoit să adopte un comportament „deviant”, care nu este neapărat anormal. Atitudinea, ca și factor motivațional este cauza comportamentului, iar comportamentul poate modifica atitudinile prin fenomenul de (auto) justificare postacțională, ca expresie a nevoii de autoconsistență a individului. Relația dintre atitudini și comportament este una de cauzalitate circulară, de la atitudine (cauză), la comportament (efect). 1.2
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
ca suporturi comportamentale, nu va avea finalitate dorită dacă acestea nu sunt acceptate de elevi și practicate efectiv. De ce depinde acceptarea acestor valori? Credem că sunt mai multe variabile care condiționează acest proces și aceasta va depinde de structurile afectiv motivaționale, de starea de pregătire a elevilor pentru a interioriza anumite valori morale-religioase, experiența lor de viață, modul de prezentare a valorilor (persuasiune sau impunere, exercitarea puterii sau autorității). Deși este situat în afara grupului de elevi, profesorul - diriginte face parte din
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sau pentru viața unui individ; produsul, chiar dacă nu este nou pentru societate, să fie obținut pe o cale individuală de către subiect. Definirea creativității trebuie să cuprindă atât aspectul aptitudinal (capacitatea subiectului de a găsi soluții noi), cât și pe cel motivațional, atitudinal - valoric, afectiv, psihosocial. Concret, creativitatea cuprinde o multitudine de procese, stări, aptitudini care coparticipă în mod optim la realizarea unor produse noi și valoroase pentru individ sau societate (aptitudini, atitudini creative, trebuința, nevoia de autorealizare și autoexprimare valorică a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și obiectivi care duc la realizarea, de către indivizi sau grupuri, a unui produs original și de valoare” (Al. Roșca, 1981, p. 17). II.2 Factorii creativității Creativitatea reprezintă o structură complexă de personalitate, cuprinzând diverse componente de ordin intelectual, afectiv, motivațional, voluntar, atitudinal și aptitudinal. În mod curent s-a subliniat că ea presupune o structură în care să interacționeze factorii: inventivitate, ingeniozitate, fluiditate și flexibilitate în gândire; capacitatea de a elabora soluții (imagini, idei) noi, originale; vigoare imaginativă, sensibilitate la
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
relaționale și comportamentale, iar cealaltă de valorile instrumentale; una generează predispoziții spre acțiune, iar alta privește însăși executarea acțiunii până la rezultatul ei final. Acest model bipolar, afirmă Paul Popescu Neveanu, nu exclude organizarea comună a atitudinilor și aptitudinilor, a elementelor motivaționale și operaționale de diverse grade și sensuri valorice în sistemul personalității, al acțiunilor creative ale subiectului uman. Toate aceste componente se formează în câmpul psihosocial, în activitățile, relațiile individuale și interpersonale în care este antrenat subiectul. Astfel, este clar că
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pentru a obține un produs original. - Factori nonintelectuali (de personalitate) Diferențele care apar între capacitățile creative ale indivizilor nu pot fi explicate numai cu ajutorul factorilor intelectuali, ci și prin cei de personalitate. Bloom afirmă că „factorii de personalitate și cei motivaționali sunt cel puțin tot atât de importanți în determinarea performanței ca cei aptitudinali”. Activitatea umană în general, cea de cunoaștere și învățare, în mod special, au la bază anumite mobiluri interne care declanșează, susțin și orientează activitatea respectivă. În șirul acestor elemente
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sunt cel puțin tot atât de importanți în determinarea performanței ca cei aptitudinali”. Activitatea umană în general, cea de cunoaștere și învățare, în mod special, au la bază anumite mobiluri interne care declanșează, susțin și orientează activitatea respectivă. În șirul acestor elemente motivaționale putem include: trebuințele, interesele, nivelul de aspirație, voința, temperamentul, trăsăturile de caracter, curiozitatea. Pentru a se angaja în orice act de creație, individul are nevoie de energie motivațională suficientă pentru a iniția și susține procesul creator. Motivul creator se exprimă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
interne care declanșează, susțin și orientează activitatea respectivă. În șirul acestor elemente motivaționale putem include: trebuințele, interesele, nivelul de aspirație, voința, temperamentul, trăsăturile de caracter, curiozitatea. Pentru a se angaja în orice act de creație, individul are nevoie de energie motivațională suficientă pentru a iniția și susține procesul creator. Motivul creator se exprimă prin nevoia de noutate, curiozitate intensă, orientare spre nou. Motivația poate fi extrinsecă, își are sursa în condițiile exterioare procesului creativ (dorința de a obține un premiu, un
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sfere de manifestare, nu în domeniul psihiatriei, ci al psihologiei” precizează autorul (1989, p. 9). Astfel, unele idei și sentimente ce se instalează cu o anumită persistență pe un sol psihic fertil, devin forța motrică a mecanismului creator, devin fondul motivațional al întregului demers. „Eliberarea” intervine atunci când conținutul obsesiei este obiectivat într-o operă artistică, științifică sau de un alt interes individual sau colectiv. Autorul evocă în sprijinul ideii sale, creatori care și-au concretizat obsesiile în produs creator. Liviu Rebreanu
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
noului, receptivitatea față de nou, respectul față de originalitate etc. (G. Dumitriu, 1999, p.6). În consens cu punctele de vedere exprimate de psihologi, susținem ideea că pentru a se angaja în orice act de creație, individul are nevoie de o energie motivațională suficientă pentru a iniția și susține procesul creator. Motivul creator se exprimă prin „nevoia de noutate și orientarea spre nou” (A.S. Mednick, F. Barron, D. W. Mackinnon). Așadar, motivația este o componentă esențială a creației, care susține efortul fizic și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]