3,805 matches
-
proporțională cu intensitatea stimulului. Amplitudinea și viteza de deplasare a potențialului gradat fiind decremențială, scad progresiv cu creșterea distanței parcurse de la locul de pornire (aria activă). Potențialele locale gradate dețin un rol important în realizarea potențialului postsinaptic, potențialelor de placă motorie, de receptori sau de potențiale cu unde lente. Potențialul de acțiune este consecința inversării potențialului de repaus al membranei plasmatice ca rezultat al modificărilor rapide ale permeabilității membranare. Spre deosebire de potențialele gradate subliminale, acestea sunt semnale rapide, de scurtă durată și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se aseamănă cu o terminație presinaptică matură, iar masa musculară postsinaptică nu s-a clivat încă în fibre musculare distincte. O formă primitivă de transmisie există din momentul în care axonul ajunge la ținta musculară. Potențialele miniaturale spontane de placă motorie pot fi înregistrate din fibrele musculare ale embrionilor, când neuronii motori au contactat mușchiul respectiv. Apariția transmisiei sinaptice imediat după ce contactul dintre nerv și mușchi a fost realizat, demonstrează că axonul presinaptic este capabil să elibereze acetilcolină și că membrana
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
postsinaptică prezintă receptori specifici sensibili la efectele depolarizante ale acesteia. De precizat că, de la nivelul conurilor de creștere axonală începe eliberarea acetilcolinei înainte de contactarea fibrelor musculare. Curând după contactul inițial dintre neuronul motor și fibra musculară, amplitudinea potențialelor de placă motorie crește dramatic, ca urmare a schimbărilor morfo-chimice survenite la nivelul componentelor pre- și postsinaptice. Acestea privesc numărul contactelor nerv-mușchi, distribuția, densitatea și stabilitatea receptorilor membranari, apariția acetilcolinesterazei etc. Terminațiile nervoase presinaptice determină o adevărată redistribuire a receptorilor nicotinici ai membranei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atracție specifică este responsabilă de organizarea topografică strictă de la nivelul sistemului nervos central. Un mare număr de observații arată că situsurile postsinaptice nu sunt distribuite la întâmplare pe membrana postsinaptică. De exemplu, pe fibra musculară striată, la nivelul viitoarei plăci motorii are loc inițial o regrupare a situsurilor receptoare colinergice, iar matricea extracelulară prezintă o concentrație puternică a unei molecule de adeziune, tenasceina (agrina). Se pare că această matrice extracelulară are un rol dublu: orientează conul axonal presinaptic și intervine în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care axonii neuronilor nelezați formează noi ramuri (muguri) și stabilesc noi conexiuni, după ce un impuls spre un neuron sau un țesut țintă a dispărut. Acest fenomen a fost demonstrat în anul 1950 la nivelul joncțiunii neuromusculare. În urma secționării unor fibre motorii, cele rămase au înmugurit noi ramuri și au reinervat mușchiul. Înmugurirea axonală este diferită de regenerarea axonală, prin care axonii lezați cresc și stabilesc conexiunile originale. Există diverse tipuri de înmugurire axonală, în funcție de punctul de origine a mugurilor: înmugurire nodală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
poate fi considerată asimetrică, cel puțin din punct de vedere funcțional. Se pare că mai importantă este rectificarea ce permite curentului să circule mai ușor de la prefibră la postfibră, decât în sens opus. Sinapse rectificatoare au fost observate în sinapsa motorie la rac (Furshpan și Porter, 1959) și în fibrele gigante ale motoneuronilor pectorali la pești. Din punct de vedere funcțional au fost descrise sinapse electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care excitabilitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul sinapselor electrice a ridicat problema dualității modului de transmisie: chimic și electric, deci a existenței sinapselor mixte. Cel mai elocvent exemplu este reprezentat de ganglionul ciliar de la păsări. Aspecte sinaptice similare au fost descrise la nivelul retinei și căilor motorii cortico-subcorticale, precum și în nucleul laterovestibular, ca și în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. În ganglionul ciliar avian elementul presinaptic înconjoară parțial corpul celulei postsinaptice. La păsări, transmisia bimodală apare evidentă numai pentru o perioadă de tranziție după ecloziunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de K+ și Cl- se produce potențialul postsinaptic inhibitor (IPSP), ca urmare a hiperpolarizării membranare. Efectul obținut depinde de tipul de ioni a căror permeabilitate membranară este modificată. Înregistrarea potențialelor electrice postsinaptice a fost realizată mai întâi la nivelul plăcii motorii (neuromusculare) folosindu-se electrozi de culegere extracelulari (Kuffler, 1942). Ulterior, s-a trecut la înregistrări de potențiale electrice postsinaptice, cu ajutorul microelectrozilor intracelulari, precizându-se bazele electrogenezei acestora atât în placa motorie (Fatt și Katz, 1951), cât și în diferite alte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
postsinaptice a fost realizată mai întâi la nivelul plăcii motorii (neuromusculare) folosindu-se electrozi de culegere extracelulari (Kuffler, 1942). Ulterior, s-a trecut la înregistrări de potențiale electrice postsinaptice, cu ajutorul microelectrozilor intracelulari, precizându-se bazele electrogenezei acestora atât în placa motorie (Fatt și Katz, 1951), cât și în diferite alte teritorii sinaptice centrale și periferice (Eccles, 1964) (fig. 41). S-au putut stabili astfel natura și proprietățile potențialelor electrice postsinaptice, excitatorii și inhibitorii. Natura potențialelor postsinaptice. Potențialul postsinaptic reprezintă manifestarea electrică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Mușchii netezi unitari formează sinciții funcționale, fibrele musculare fiind unite în fascicule sau pături în care membranele musculare intră în contact direct formând joncțiuni („gap junction” sau nexus). Prin intermediul joncțiunilor se pot produce fluxuri ionice intercelulare. Fibrele nu au inervație motorie individuală, iar stimulii se propagă de la o fibră la alta cuprinzând porțiuni largi sau chiar întreg mușchiul care acționează ca o unitate (mușchi unitari). Prezența joncțiunilor permite propagarea electrotonică a potențialelor de acțiune. Astfel de mușchi se întâlnesc în tubul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în favoarea eliberării acestuia de către receptorii M2 muscarinici din celulele endoteliale, însoțită de relaxarea și scăderea tonusului vascular urmate de vasodilatație. La rândul său, tractusul gastro-intestinal este teritoriul de elecție al acțiunilor muscarinice de tip M3 al acetilcolinei asupra manifestărilor sale motorii și secretorii. Efectele respective sunt potențate de ezerină (inhibitor al colinesterazei) și abolite de atropină (blocant muscarinic). Aparatul respirator este influențat atât direct în sens bronhoconstrictor și hipersecretor, cât și indirect, prin mecanismul stimulării reflexe miocardice. La astmatici, acetilcolina provocând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos al vieții de relație, a cărui influență este limitată la musculatura scheletică, dualitatea simpatico-parasimpatică acționează asupra musculaturii netede viscerale, glandelor endocrine și exocrine din întregul organism prin intermediul substanțelor mediatoare colinergice și adrenergice. În timp ce fibrele somatice cerebrospinale deservesc numai formațiunile motorii și senzitive ale somei, filetele nervoase vegetative se găsesc larg răspândite atât la nivelul viscerelor toraco-abdomino-pelvine, cât și în sectorul somatic (aparat locomotor, organe de simț, piele etc.) cu dispoziție plexiformă difuză. La rândul lor, centrii coordonatori ai organelor prevăzute
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ceea ce facilitează propulsia rapidă a conținutului intestinal de-a lungul tractusului digestiv. Acest efect propulsiv este asociat cu creșterea simultană a ratelor de secreție a glandelor gastrointestinale. Spre deosebire de componenta parasimpatică și enterică (intramurală) sistemul nervos simpatic influențează mai puțin activitatea motorie și secretorie a tractusului gastrointestinal. Totuși, stimularea simpatică intensă inhibă peristaltismul intestinal și crește tonusul sfincterian. Ca rezultat se produce reducerea semnificativă a propulsării bolului alimentar intestinal, asociată uneori cu reducerea activității secretorii, conducând la constipație. II.1.6. EFECTELE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în timpul excitării parasimpatice. Din exemplele date, rezultă că activitatea multora din organele prevăzute cu funcții vegetative este sub influența modulatoare a inervației simpatico-parasimpatice. Rolul nervilor vegetativi este, deci, hotărâtor și indispensabil nu atât în declanșarea răspunsului, ca în cazul inervației motorii somatice, cât mai ales în reglarea, coordonarea și adaptarea activității organelor efectoare prevăzute cu funcții vegetative la nevoile de moment ale individului. În modul acesta, componenta vegetativă a sistemului nervos asigură răspunsurile neuro-umorale și endocrino-metabolice adecvate necesităților, permițând organismului să
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pildă, ca manifestare somatică, se însoțește de vasodilatație locală și aport sanguin crescut, chiar de la începutul activității contractile a mușchiului. Tulburările vasomotorii asociate hemiplegiei de origine corticală sunt, de altfel, clasice, iar modificările pupilare și lăcrimarea din timpul stimulării zonei motorii a mușchilor extrinseci ai ochiului sunt bine cunoscute. (adaptare după Sherwood, 2001). După Guyton, atât cortexul motor, cât și cel premotor ar elabora, în urma integrării și prelucrării aferentelor senzoriale specifice și nespecifice sosite la scoarță, nu numai răspunsuri somatice, ci
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se exercită însă prin intermediul centrilor organo-vegetativi diencefalo-mezencefalici și bulbo-medulari. Locul de primă importanță din acest punct de vedere revine hipotalamusului. Ca principal centru subcortical de integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întreg organismul, care determină, după caz, fie răspunsuri somato-vegetative motorii sau psihoafective, fie diferite reacții neuroendocrine, cu participarea obligatorie a hipotalamusului antero-median, ca loc de formare a factorilor eliberatori ai celor șapte hormoni adenohipofizari. Interrelațiile neuroendocrine constituie cea de a treia formă de integrare vegetativă. Majoritatea aferentelor senzoriale specifice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc centrii ergotropi vasoconstrictori, cardioacceleratori și termogenetici. Excitarea lor directă sau reflexă declanșează o gamă variată de fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, însoțite de reacții motorii și afective de agresivitate. Fenomene similare produc descărcările brutale de adrenalină, care, străbătând cu ușurință bariera hemato-encefalică numai la nivelul hipotalamusului posterior, provoacă stimularea FR diencefalice ascendente, din care acesta face parte și, prin intermediul ei, activarea scoarței cerebrale. Hipotalamusul anterior
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la pH neutru și numai asupra amidonului fiert sau copt, descompunându-l în lanțuri scurte de 2-3 monozaharide. Din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian, controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în timpul expulsiei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului alimentar sunt rezultatul activității contractile a musculaturii netede sub control neurovegetativ local și cerebro-spinal. Transformările suferite de alimente în timpul traversării tubului digestiv comportă o serie de procese fizico-chimice simultane sau succesive, reglate pe cale nervoasă și umorală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe aceea a porțiunii care urmează. Începută în gură unde au loc primele transformări mecanice (voluntare) și fizico-chimice, digestia continuă de-a lungul întregului tub gastrointestinal, sfârșind cu absorbția principiilor alimentare (nutrimente) și eliminarea reziduurilor. Desfășurarea eșalonată a proceselor digestive motorii și secretorii de la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului subțire și colonului necesită o coordonare autoreglată între diferitele etaje. Digestia gastrică continuă fărâmițarea mecanică a alimentelor începută în cavitatea bucală. Substanțele alimentare sunt reținute în stomac o perioadă suficient de lungă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dispusă în plexuri (plexurile Meissner, cu rol atât senzitiv, cât și motor pentru muscularis mucosae și glandele secretoare). c) Stratul muscular, cu fibre netede circulare interne și longitudinale externe, are rolul de amestecare și propulsie a chimului intestinal; conține plexurile motorii Auerbach care, împreună cu plexurile Meissner, constituie un sistem nervos intrinsec, bine reprezentat și interconectat, care coordonează autonom activitățile secretorie și motorie ale tractului gastrointestinal. d) Adventicea (tunica externă) este constituită din țesut conjunctiv lax, în jurul faringelui, esofagului și părții inferioare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu fibre netede circulare interne și longitudinale externe, are rolul de amestecare și propulsie a chimului intestinal; conține plexurile motorii Auerbach care, împreună cu plexurile Meissner, constituie un sistem nervos intrinsec, bine reprezentat și interconectat, care coordonează autonom activitățile secretorie și motorie ale tractului gastrointestinal. d) Adventicea (tunica externă) este constituită din țesut conjunctiv lax, în jurul faringelui, esofagului și părții inferioare a rectului, și dintr-un țesut conjunctiv dens, acoperit de seroasa peritoneală, în celelalte segmente ale tubului digestiv. Controlul nervos al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
palatului și pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În plus, apar greață, sialoree, sudori reci, slăbiciune, tahicardie și paloare. Unde antiperistaltice se remarcă numai în regurgitațiile sugarului. Centrul vomei se găsește situat în bulb pe planșeul ventriculului al IV-lea, în vecinătatea centrilor salivari, respiratori și vasomotori. Impulsurile motorii sunt transmise la periferie pe calea nervilor cranieni V, VII, IX, X și XII, iar la diafragm și mușchii abdominali prin nervii spinali. Excitarea centrului vomei poate fi realizată fie prin mecanism reflex, ca urmare a iritației filetelor senzitive din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Oddi, în schimb, simpaticul are acțiuni inverse. Obținerea însă de efecte inconstante și variabile la stimularea vagului, ca și faptul că spasmul sfincterului Oddi este suprimat de atropină și vagotomie sugerează că, în realitate, vagul și simpaticul conțin atât fibre motorii, cât și fibre inhibitoare, cu receptori diferiți. Răspunsul vezicular de un tip sau altul depinde de preponderența fibrelor excitatoare sau inhibitoare stimulate. La închiderea și deschiderea sfincterului Oddi participă și un mecanism de origine miogenă, determinat de contracția pereților duodenali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
segment de intestin relaxează musculatura netedă din restul intestinului. Acest răspuns este cunoscut sub numele de reflexul intestino-intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Distensia ileonului scade motilitatea gastrică; răspunsul este numit reflexul ileo-gastric. Creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină o intensificare a motilității ileonului terminal; se numește reflexul gastro-ileal. Evacuarea ileonului. Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a ileonului de cec. În mod normal, acest sfincter este închis, dar undele peristaltice din porțiunea terminală a ileonului produc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]