3,345 matches
-
În anii 1955-1956 și 1958-1959. Localități de trimitere În domiciliu obligatoriu: situație privind numărul dislocaților cu DO, 15 aprilie 1955: Olaru (689 familii dislocate/șase persoane cu DO), Pelicanu (353/32), Dâlga (566/11), Dropia (427/11), Salcâmi (567/ 23), Movila Gâldăului (471/22), Valea Viilor (696/15), Viișoara (593/16), Brateș (621/13), Bumbăcari (437/12), Răchitoasa (700/14), Măzăreni (455/14), Frumușița Nouă, Fundata (421/13), Lătești (542/24), Valea Călmățui-Rubla (451/21), Schei (406/34), Ezeru (389/3
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
inconștient; inexistent; inutil; îmbrățișare; încetare; înfricoșare; înfricoșător; îngrijit; înmormîntare; întoarcerea acasă; întristare; înțepenit; loc de nevoi; loc liniștit; loc pentru decedați; un loc unde dorm cei fără viață; macabru; mamă; marmură; meditație; Mircea cel Bătrîn; miros urît; moartea; monument; morți; movilă; mumie; neant; necaz; neființă; nemurire; niciodată; om; orice; păcate; părinții; persoană dragă; persoane; piatră de la mormînt; de piatră; plecare; pomană; popă; preot; punct final; răutate; război; refugiu; respect; rudă; rude; scîndură; scîrbă; scrum; singurătate; somnoros; stare; statuie; strămoșesc; suspine; Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grad; gras; grasă; la greu; greutate; griji; gunoi; haos; harnic; idioți; insuficient; irosire; împreună; încă; îndestulare; întîrziere; învăț; de învățat; lacom; legat; peste limită; loc; de lucru; lume; lung; machiaj; o mare; peste măsură; măreț; materie; de mers; minciună; monotonie; movilă; multă; mai mult; multe; multitudine; mulțime, cerc; o mulțime; mulțumire; muncă; neajuns; necaz; nefolos; nemărginit; nesfîrșit; nevoi; niciodată; nisip; ocean; oftat; OK; omăt; oră; ore; orizont; paste; pămînt; pentru; pierzi; piper; îmi place; plinătate; poate; porumb; prăjituri; prieteni; problemă; pungă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
arde, va merge iar la Dumnezeu, îl va întreba iar cât e de curat. Atunci pământul va răspunde: "Ca Isus Hristos!" " Ia amu ești curat!" Focul atunci se va stinge și cele douăsprezece vânturi vor sufla să facă din cenușă o movilă mare și va sta șapte zile. În a șaptea, va trece pe deasupra Sfântul Ilie și va trâmbița, și toate sufletele oamenilor vor ieși din movilă în chip de oi și de capre. Oile le-a despărți Dumnezeu, și or fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atunci se va stinge și cele douăsprezece vânturi vor sufla să facă din cenușă o movilă mare și va sta șapte zile. În a șaptea, va trece pe deasupra Sfântul Ilie și va trâmbița, și toate sufletele oamenilor vor ieși din movilă în chip de oi și de capre. Oile le-a despărți Dumnezeu, și or fi ale lui Dumnezeu, le va lua în rai, iar caprele, celui necurat, le va lua și le va duce la el în iad.414 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răcoare, / La stele, la lună / În veci împreună!""286 Drămuind talgerele norocului, cucul se lasă îmblânzit de puterea cântului omenesc, realizându-se, astfel, o simbioză lirică între planul uman și planul cosmic: Vine cucul de trei zile / Peste văi, peste movile/ Și loc n-are să se puie, / Să cânte, focul să-și spuie. Pune-s-ar pe-o rămurea / Aproape de casa mea, / Să-mi tot cânte, cânte-n față, / Și seară, și dimineață. De-ar fi cucul voinicel, / Mi l-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așa cum vor unii guvernanți bezmetici!!! Alte povești despre Tecuci amintesc că pe aici au călcat înalte fețe ale istoriei și spiritului românesc. Se spune chiar că Măritul Stefan cel Mare a supravegheat retragerea turcilor după bătălia de la Podul Inalt de pe Movila cea mare a Tecuciului (movila de la Tecuci servea în vremurile din vechime drept loc de veghe). Iar Vodă Lăpușneanu era întâmpinat înspre pădurea Drăgăneștilor de boierii lui Moțoc încercând să-l convingă să se întoarcă, pentru că “țara nu-l vrea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Alte povești despre Tecuci amintesc că pe aici au călcat înalte fețe ale istoriei și spiritului românesc. Se spune chiar că Măritul Stefan cel Mare a supravegheat retragerea turcilor după bătălia de la Podul Inalt de pe Movila cea mare a Tecuciului (movila de la Tecuci servea în vremurile din vechime drept loc de veghe). Iar Vodă Lăpușneanu era întâmpinat înspre pădurea Drăgăneștilor de boierii lui Moțoc încercând să-l convingă să se întoarcă, pentru că “țara nu-l vrea”. La Tigănești, “logofătul poeziei”, Costachi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
n-am mîncat eu diminețile ajunurilor, așa să nu mănînce nici o lighioaie roadele.“ Să nu zvîrli cenușa în bătătură, că faci a sărăcie. Să nu faci leșie cu cenușă de ciocani* (hluji*), că faci mătreață. Cer Cerul este ca o movilă nemărginită. Sf. Ilie obișnuiește să iasă cu carul său, ba la plimbare, ba cu treburi de-ale casei. Carul lui e lucru sfînt, dumnezeiesc, nedat lumii să-l vadă, și de aceea, cînd iese, acopere cerul cu nour. Acest car
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune sub pască și apoi se dă ea cu crucea ceea pe lopată și în cuptor; dacă a ars crucea de paie în cuptor, apoi se zice că omul va muri în acel an. Se crede că dacă face cîrtița movilă sub păretele casei va muri cineva din acea casă. în casa unde zace cineva, dacă se bat și se mușcă mîțele, bolnavul va muri. Cînd urlă cînele e semn că va muri cineva în acea casă. Dacă fac cînii gropi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
includea două sate: Heltiul Mare și Heltiul Mic, numite mai târziu în actele oficiale, începând cu 1845, Heltiul de Jos și Heltiul de Sus. Documentar, este atestat pentru prima dată la 4 iunie 1609, într-un act al voievodului Constantin Movilă, în care este menționată “o giumătate din satul Hiltiul”. Ulterioare consemnări documentare datează din 7 septembrie 1621, 5 mai 1624, 12 mai 1677 (aici este menționat « Hilteul de Sus »), 15 februarie 1732, 15 mai 1814, 24 aprilie 1826. Deoarece era
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de lut, pe care urmașii lor le-au numit borțile urieșilor. Vechiul drum dinspre pădure către satul țiganilor de azi, și cătunul Ghilea, care existau încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare, trecea odinioară pe lângă Grota Urieșilor. Acolo, pe o movilă înaltă, într-un loc anume, o fost tare demult un beci cu porți mari, care se zice că era ferecat să rămână închis pe veci. Acel loc era străjuit de doi fagi urieși, cum nu se mai văzuseră până atunci
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a fost obiectul denominat inițial, într-o relație spațială ca: poiană, pădure, vale, pârâu, teren arabil. De multe ori, și numele de persoane (inclusiv poreclele) pot deveni polarizatori. Se admite, în general, că oronimele (numele de înălțimi - munte, deal, stâncă, movilă) au existat cele dintâi, dată fiind importanța lor în zonă. Dar identificarea toponimului primar nu e deloc ușoară, el putând fi, adesea, doar presupus, și pe baza atestărilor documentare, chiar dacă acestea nu sunt concludente în toate cazurile. Oricum, trebuie ținut
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
prin furtuni aleargă; / Jos pe pământ și printre batjocuri și ocări / Aripile-i imense l-împiedică să meargă.//66 Să nu omitem că pasărea aceasta marină apare și în poezia Patul lui Procust pe care Ladima, aflat la băi, la Movilă, o anexează într-o scrisoare expediată Emiliei. La o primă impresie, am fi îndreptățiți să susținem că, asemenea oricărui poet cerebral, Ladima nu face altceva decât să ermetizeze, printr-o asociere șocantă de lexeme, imaginea lacului din această stațiune: "Triunghiul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în spatele unei măști. E definiția cea mai simplă care se dă personae. Prin Ladima și Fred Vasilescu, autorul își escamotează caracterul violent, lăsând să se întrevadă numai masca sensibilității și lucidității. Eroii sunt rareori cuprinși de accese de furie: la Movila, d-na T. este ofensată de un Fred Vasilescu al cărui grobianism se explică, în bună măsură, prin starea sa etilică, e "un gujat" și ieșirea lui necontrolată este imediat potolită de privirea hotărâtă a poetului. Puținele accente de violență
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ofensa și încearcă să-și lovească proepinentul. Se observă, însă, în acest episod, un amănunt straniu, pe care îl vom întâlni și în Patul lui Procust: cel ce provoacă agresiunea fizică devine inhibat de privirea hotărâtă, paralizantă a adversarului. La Movila, Fred Vasilescu, având reputația unui puncheur remarcabil, se va retrage brusc la masa lui, speriat de ochii cu luciri de oțel ai lui Ladima, care efectiv îl hipnotizează. În opera scriitorului, personajele circumscrise în galeria "duelgiilor incurabili" (Nicolae Manolescu) împrumută
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
anchetatori erau destinate să abată atenția opiniei publice de la adevăratul mobil al gestului fatal (ne referim la falimentul financiar și deopotrivă moral al poetului care constată disperat că iubise o prostituată). Ne punem câteva întrebări prozaice: ce caută Ladima, la Movilă, în preajma d-nei T., într-un restaurant de lux, când posibilitățile sale financiare îi interziceau accesul aici? Aparent, el se află în concediu la Tekirghiol, cu scopul de a-și trata crizele de reumatism. Însă prezența lui într-un local, destinat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pentru a-i înfrunta, întreaga asistență îl consideră nebun de-a binelea. Replica scutierului Sancho Panza dezvăluie o calitate ce ține de natura cavalerească: Nu e nebun, e doar curajos!" De aceeași bravură dă dovadă Ladima, pe terasa restaurantului de la Movila, amendând pe loc mojiciile lui Fred, deși acesta din urmă era cunoscut ca un boxer de temut. Nu leii îl pot învinge pe nobilul hidalgo, ci niște biete pisici care îl mușcă și zgârâie, acoperindu-l de ridicol: "Sărmane don
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fiind, e perceput de Fred ca o stafie ce bântuie noaptea pe străzile Bucureștiului, înfricoșându-l pe naratorul ocazional: "Abia când mi-am dat seama cine e, în lumina lunei târzii, la ora aceea, m-am înfiorat. Era domnul de la Movilă cu care mă bătusem în duel. Parcă era un strigoi, desprins de cele pământești."214 Regimul nocturn este apanajul existențial al poetului, și metafora ontică prin care se autodefinește într-o epistolă ar fi "...ocnaș al vieții". Cvasi-identic apare caracterizat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
între localitățile Coconi și Sultana. Lacul cuprinde în interiorul lui 2 insule - din care cea mai mare ĂGrădiștea) are 30 m înălțime, ambele martori de eroziune ai râului Motiștea. Este cel mai mare bazin de acumulare prin apa primită din Dunăre. MOVILA MIRESEI - lac de tasare în loess din Câmpia Brăilei cu cel mai mare grad de mineralizare din țară datorită evaporației apei ajunsă în lac prin scurgerea superficială și subterană de pe versanții puțin înclinați sau din orizontul freatic cu caracter artezian
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
la Sebeș), Ghimbav (6 octombrie 1600), Leț (25 octombrie 4 noiembrie 1600) și Cluj (21 ianuarie 8 februarie 1601)586. Dar Mihai Viteazul a avut de înfruntat și opoziția stărilor Țării Românești, oscilante în poziția față de domnitorul ales sau Simion Movilă. Un sistem cvasiidentic de pacta conventa a fost impus și lui Ștefan Răzvan, domnul Moldovei, prin tratatul încheiat de reprezentanții săi, cu împuternicirea tuturor stărilor privilegiate, la 5 iunie 1595587. El relevă aceeași tendință de limitare a puterilor acestuia, apelând
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
593. Existența unui termen tehnic 594 desemnează cazuri în care dania se făcea pentru credincioase "slujbe" prestate domnitorului. Uneori prin actul de danie sau de întărire, domnul amintea slujbe din trecut. De pildă, o relație documentară din 1633, de la Moise Movilă, făcea mențiunea: "același boier al nostru drept credincios Pătrașcu Gogolea, al treilea logofăt, a slujit și la mulți alți domnitori răposați, care au fost înaintea noastră, iar astăzi <este> slujitor al domniei mele, om credincios și cu dreptate. De aceea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu Poarta, caz frecvent întâlnit în secolele XIV-XV, ori a raporturilor conflictuale între Țările Române. Intervenția regatelor vecine ori a Transilvaniei pentru impunerea unui domnitor, avea la bază aceleași rațiuni. La 1595 Adunarea stărilor de la Iași pentru înscăunarea lui Ieremia Movilă, a fost convocată în prezența lui Jan Zamoyski și a oastei polone 670. În actul electiv se păstrează încă etapele ritualului: desemnarea și alegerea (nominatio et electio), apoi aclamarea celui ales (laudatio), în care stările privilegiate dețin rolul principal. Este
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aprobat hotărârea tot în cadrul unui ceremonial religios, strigând de trei ori "Dumnezeu să-l ierte". Încheierea procedurii și adoptarea hotărârii, care conserva "prin mare blestem" privilegiile stărilor privilegiate, este o caracteristică a acestei perioade. Într-o relație documentară la Moise Movilă, din 1633, încheierea hotărârii menționa: "Și cine va îndrăzni să distrugă sau să schimbe orânduirea noastră, acela va fi blestemat și afurisit de Domnul Dumnezeu și Fiul nostru Iisus Hristos și de Preacurata sa Maică și de toți sfinții, după
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]