1,609 matches
-
cadrele și pragurile acestora din lemn 4418.20 buc. S 20.30.12.15 Panouri pentru parchete de tip mozaic, din lemn 4418.30.10 m2 S 20.30.12.19 Panouri pentru parchete din lemn (excl. cele de tip mozaic) 4418.30.9 m2 S 20.30.12.30 Cofraje din lemn pentru lucrări de construcții cu beton 4418.40 kg S 20.30.12.50 Șindrile din lemn 4418.50 kg S 20.30.13.00 Obiecte de tâmplărie
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
în Transilvania. Principatul a devenit centrul culturii ungare și al umanismului, principalul bastion al Protestantismului în Europa de Est și singura țară europeană în care romano-catolicii, calviniștii, luteranii și unitarienii se bucurau de libertate religioasă totală. Statutul creștinilor ortodocși și al credincioșilor mozaici din Transilvania era acela de "tolerați", adică neavând una din cele patru religii oficiale ("recepte") ale principatului, aveau totuși dreptul să-și practice cultul și să-și construiască biserici respectiv sinagogi. Astfel,cele mai vechi biserici ortodoxe din Transilvania datează
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
confesională. Conform recensământului din 1930 orașul avea 27.270 de locuitori, dintre care 10.526 (38,6%) evrei, 9.658 (35,4%) români, 5.424 (19,9%) maghiari, 1.221 (4,5%) ucraineni ș.a. Sub aspect confesional majoritatea locuitorilor erau mozaici (38,9%), cu minorități de greco-catolici (38%), romano-catolici (12,8%), reformați (5,7%), ortodocși (3,5%) ș.a. Principalele ramuri industriale au la bază producția de mobilă și confecții. De asemenea, există multe unități cu profil comercial, bancar și unități de
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,88% - 45.291 locuitori), cu o minoritate de romano-catolici (9,45% - 5.354 locuitori), 239 locuitori penticostali, 199 locuitori adventiști de Ziua a Șaptea, 57 locuitori reformați, 18 locuitori atei, 5 locuitori mozaici etc. Neoliticul și Aneoliticul (5500 - 2700 / 2500 î.Hr.): Deasupra cartierului Malu al orașului Onești, pe malul drept al râului Cașin, au fost descoperite resturi de cultură materială a unei așezări din perioada neoliticului. Menționăm printre acestea, fragmente de vase din
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
locuiesc 112 romi, 34 evrei, 12 germani și 119 alte naționalități. După religie, 21.811 (97,4%) sunt ortodocși, 116 sunt ortodocși de stil vechi, 66 adepți ai religiei creștine dupa evanghelie, 26 adventiști, 82 romano-catolici, 40 adepți ai cultului mozaic, 22 martori ai lui Iehova, 9 penticostali, 187 alte religii. Din punct de vedere al vestigiilor arheologice, în arealul orașului Tîrgu Neamț a existat una din cele mai vechi așezări locuite din zona Moldovei, ele datând din neolitic și epoca
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
o viață spirituală bogată. În Tîrgu Neamț își are sediul o protoierie ortodoxă aparținând de Arhiepiscopia Iașilor. În oraș există 13 biserici ortodoxe, din care una pe stil vechi. Înainte de al Doilea Război Mondial funcționau și câteva sinagogi ale cultului mozaic. Spitalul Tîrgu Neamț este unul dintre cele mai vechi spitale din Moldova, fiind inaugurat în anul 1852, ca spital al Mânăstirii Neamț . În anul 1976 a fost inaugurată și Policlinica orașului. Serviciul de ambulanță al orașului deține câteva mașini noi
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
presiuni asupra cetății Chersones, unde avea să aibă loc nuntă și să înceapă construirea bisericii Sfântului Ioan. În Rusia au ajuns prin intermediul Anei o serie de icoane și vase liturgice. În 988 a avut contacte cu Sfântul Imperiu Roman, khazarii mozaici și bulgarii musulmani de pe Volga, și până la urmă s-a creștinat pe rit ortodox. Vladimir a ordonat distrugerea idolilor păgâni și a inițiat seria de botezuri a populației la Nipru. Rusia a intrat în sfera de influență bizantină, consolidând supremația
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
diferitelor comunități musulmane, în principal datorită influxului de imigranți din Turcia, Bosnia-Herțegovina și Kosovo. Circa 180.000 de persoane aparțin bisericilor ortodoxe (în special sârbi), circa 21.000 de persoane sunt martori ai lui Iehova și circa 8.100 sunt mozaici. Comunitatea evreiască din 1938—doar în Viena erau peste 200.000 de evrei—s-a redus la circa 4.500 în timpul celui de al Doilea Război Mondial, circa 65.000 de evrei austrieci fiind uciși în Holocaust iar 130.000
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
s-au aciuit sub aripa Patriarhatului Ecumenic Ortodox o serie de rituri creștine răsăritene. Ulterior toate celelalte forme de rit crștin și-au obținut dreptul de a exista independent în capitala sultanilor, unele chiar prin tratate sau convenții inerstatale. Credința mozaică s-a bucurat totdeauna de toleranță în țările islamice, deci și în capitala otomană cea nouă. In istoria de cinci secole a Imperiului Otoman credințele și locașurile creștine au avut mult de suferit din partea guvernării musulmane, sau din partea credincioșilor musulmani
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
au preferat să se alăture vrchiului Patriarhat Ecumenic Ortodox de limbă greacă. Minoritățile religioase din prezent sunt foarte diverse, având uneori chiar individualism etnic: greco-ortodocși, romano-catolici, protestanți de diverse orientări, creștini ortodocși armeni, greco-catolici, nestorieni, maroniți, jacobiți, caldeeni, melkiți, nestorieni, mozaici diverși și sectanți. Turcia alături de Franța și Portugalia formează grupul de state cu adevărat laice. Laicitatea Turciei este garantată de armată prin comandamentul ei suprem încă de când a fost instituită de Atatürk. Din anii 30 ai sec. al 20-lea
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
literare în majoritatea revistelor de cultură din țară: “România literară”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Viața Românească”, „Ramuri”, „Limba română” (Chișinău), „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, „Contrafort” (Chișinău), "Echinox", "Vatra", "Steaua", "Luceafărul", "Tribuna", "Familia", "Euphorion", "Dacia literară", "Poesis", "Tomis" "Astra", „Observator cultural”, „Tabor”, „Mozaicul”, „Poezia”, „Arca”, „Antiteze”, "Târnava" etc. Din anul 2006 este membru în Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Mureș. A fost membru în juriul de nominalizare a Premiilor USR (2012). De asemenea, este președintele Comisiei pentru denumiri în
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]
-
Conducerea comunității era deținută de un Consiliu Director format din patru persoane și de un Consiliu al Comunității din 12 persoane. În oraș, funcționa un Templu evreiesc, unde se țineau slujbe doar vineri seara, sâmbăta și cu prilejul marilor sărbători mozaice. Pentru serviciile religioase zilnice, existau mai multe sinagogi pe lângă templu unde slujeau rabini din familiile din Vijnița, Sadagura și Rădăuți plus două case de rugăciuni private, proprietăți a familiilor rabinice Hager și Tabak. Pentru educația tineretului funcționau mai multe “Chedarim
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
647 germani (89,64%), 406 români (7,83%), 120 maghiari (2,31%), 3 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.763 romano-catolici (91,87%), 384 ortodocși (7,40%), 10 reformați (calvini), 10 evanghelici (lutherani), 9 greco-catolici, 3 mozaici și 5 nedeclarați. Populația: Spre deosebire de Giarmata, în trecut populată masiv de germani, Cerneteazul a rămas un sat românesc în care celelalte minorități nu au atins o pondere prea mare sub stăpânirea austro-ungară. Astfel, odată cu primele recensăminte moderne, precum cel de la
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
română (73,9%), urmată de germană (14,6%), maghiară (5,0%), idiș (4,1%) ș.a. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Năsăud s-au declarat în proporție de 60,2% greco-catolici, 15,5% lutherani, 13,8% ortodocși, 4,4% mozaici, 3,6% reformați, 2,3% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era în 1930 de 17.640 de locuitori, dintre care 48,4% români, 25,8% germani, 14,7% evrei, 8,3% maghiari. Ca limbă maternă în mediul urban domina
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]
-
Ca limbă maternă în mediul urban domina limba română (48,5%), urmată de germană (26,9%), idiș (13,9%), maghiară (9,0%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 38,7% greco-catolici, 23,8% lutherani, 14,9% mozaici, 10,4% ortodocși, 6,5% romano-catolici, 5,3% reformați ș.a.
Județul Năsăud (interbelic) () [Corola-website/Science/301432_a_302761]
-
437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 țigani, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici. Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu al Romtelecom din vecinătatea Primăriei, va funcționa un Serviciu Public Comunitar Local de Evidentă Persoanelor. Instituția va deservi comunele Jidvei, Sona și Cetatea de Baltă. Prin deschiderea acestui nou serviciu
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
județului era de 115.055 de locuitori, dintre care 94,4% români, 3,1% evrei, 1,6% țigani, 0,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 91,7% ortodocși, 4,9% romano-catolici, 3,2% mozaici ș.a. La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populației județului Fălciu era de 125.640 de locuitori. Față de populația numărată la recensământul din 1930, rezultatele recensământului din 1937 reprezentau un spor natural de 10.585 de locuitori pe
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
jumătate. În 1930 populația urbană a județului era de 17.130 de locuitori, dintre care 81,9% români, 14,6% evrei, 1,9% maghiari ș.a. Sub aspect confesional, orășenimea era alcătuită din 61,8% ortodocși, 23,3% romano-catolici, 14,7% mozaici ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populația județului, de la 7 ani în sus era de 87.231 de locuitori, din care 57,5% erau știutori de carte. După sex, proporția era de 72,5% bărbați știutori de carte
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
totală a teritoriului județului): Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 218.258 locuitori, dintre care 88,8% români, 9,0% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea structură: 89,4% ortodocși, 9,2% mozaici, 0,7% romano-catolici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 50.320 locuitori, dintre care 64,9% români, 31,3% evrei, 0,9% germani ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 64,5% ortodocși, 32,3
Județul Botoșani (interbelic) () [Corola-website/Science/301547_a_302876]
-
0,7% romano-catolici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 50.320 locuitori, dintre care 64,9% români, 31,3% evrei, 0,9% germani ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 64,5% ortodocși, 32,3% mozaici, 2,1% romano-catolici ș.a
Județul Botoșani (interbelic) () [Corola-website/Science/301547_a_302876]
-
populația județului era de 210.006 locuitori, dintre care 83,7% români, 9,5% evrei, 1,5% ruși, 1,4% greci, 1,1% maghiari, ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 87,0% ortodocși, 9,8% mozaici, 1,9% romano-catolici, 0,3% luterani, 0,2% reformați, 0,2% greco-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 101.611 locuitori, dintre care 68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
de 101.611 locuitori, dintre care 68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 73,9% ortodocși, 19,8% mozaici, 3,9% romano-catolici, 0,7% luterani, 0,5% reformați, 0,3% greco-catolici ș.a.
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.831 locuitori, dintre care 1.606 maghiari, 688 ruteni, 285 evrei, 187 români și 16 germani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.076 reformați, 891 greco-catolici, 437 romano-catolici, 317 mozaici, 48 ortodocși, 29 luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.108 reformați, 555 ortodocși, 353 greco-catolici
Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900]
-
pe lângă români și evrei, iar la 1930 compoziția etnică era următoare: 1530 de români, 159 de evrei și un rus. În ceea ce privește structura confesională, în același an 1930 greco-catolicii, în număr de 1526 erau majoritari, fiind urmați de cei 159 de mozaici, 3 ortodocși și 2 baptiști. În sat s-au mai păstrat instituții importante cu valoare istorică: biserica din lemn, construită probabil în anul 1531, cu modificări majore în secolele XVIII-XIX și fosta școală confesională greco-catolică.
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
la recesăminte sau estimați pentru perioadele istorice. *inclusiv sat Bocicoiel La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.180 locuitori, dintre care 1.861 români și 319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]