1,288 matches
-
ori chiar peste râul Hudson, în New Jersey. LV. Când erai copil, îți dădeai seama că New York-ul e un oraș multicultural? Te integrai ușor, ori te simțeai intrusă? ES. Am mers mulți ani la o școală publică (fără taxe), multiculturală. Aveam prieteni de toate felurile, din toate clasele și grupurile etnice: negri (de origine africană, spre deosebire de Marea Britanie, unde sunt mai mult din Marea Caraibelor), chinezi, egipteni, portoricani și amerindieni. Ce altceva e un New Yorkez dacă nu cineva din altă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
însumi sentimentul de a fi un individ unic. Sau invers, în măsura în care pot întreține relații pozitive și binevoitoare cu ceilalți pot trăi sentimentul propriei mele identități. Dacă venim din culturi diferite bogăția poate fi enormă. Autonomia permite integrarea într-o societate multiculturală. dimensiunea interculturală în educație este un drum care favorizează acest sentiment, de a fi în realitatea cotidiană o individualitate care nu înseamnă cu nimeni și cu nimic. Această securitate interioară permite recunoașterea celuilalt unic și favorizează dorința de cunoaștere de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o tapiserie pestriță de limbi, religii, comunități și națiuni care se intersectau. Multe dintre orașele ei - mai ales cele mici, aflate la intersecția hotarelor noi și vechi de imperiu, precum Trieste, Sarajevo, Salonic, Cernăuți, Vilna sau Odessa - erau veritabile societăți multiculturale avant le mot, unde catolicii, ortodocșii, musulmanii, evreii și ceilalți trăiau Într-o vecinătate familiară. Această veche Europă nu trebuie idealizată. Ceea ce scriitorul polonez Tadeusz Borowski numea „talmeș-balmeșul incredibil, aproape comic, de popoare și naționalități care mocnea periculos În inima
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
parțial europeană, cum am remarcat deja - erau singurele excepții În această Europă nouă, omogenă În fiecare segment al ei. Dar din anii ’80 Încoace, mai ales după căderea Uniunii Sovietice și extinderea Uniunii Europene, Europa se confruntă cu un viitor multicultural. Refugiații, muncitorii imigranți, locuitorii naturalizați din fostele colonii, atrași Înapoi În metropolă de perspectiva libertății și a unui loc de muncă, sau imigranții voluntari și involuntari din statele eșuate sau represive de la marginile extinse ale Europei - toți aceștia au transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
funcțiilor oficiale. Iar Republica Irlanda, care a suferit În anii ’90 o transformare socioeconomică fără precedent, nu mai semăna nici pe departe cu bătrâna „Eire” din plăsmuirile naționaliste. Într-un Dublin Întinerit și absorbit de noua sa ipostază de escortă multiculturală și paradis fiscal al prosperității europene postnaționaliste, preocupările sectare ale IRA Provizorii păreau, ca și obsesiile imperialiste și unioniste ale Ordinului de Orania la Londra, relicve bizare dintr-o altă epocă. Dacă ne gândim la istoria anterioară a marilor state
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
șomaj (sau de gradul redus de ocupare), ci și de rasă: la mijlocul anilor ’90, rata șomajului printre tinerii de culoare din Londra era de 51%. Săracii, ca Întreaga Europă la acest sfârșit de secol, erau de o izbitoare diversitate etnică -„multiculturali”, cum sunt descriși de obicei, ca o recunoaștere a faptului că mulți olandezi, germani sau britanici de culoare sunt copiii sau nepoții imigranților marocani, turci sau pakistanezi. Orașe ca Rotterdam sau Leicester erau atât de multilingve și multicolore, Încât un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
frecvent) caz, femeile ajungeau prostituate În Germania, Italia sau chiar Bosnia, servind o clientelă formată din soldați, administratori și „asistenți sociali” occidentali. Ajunși „muncitori cu viză temporară” fără voia lor, moldovenii și ucrainenii se alăturau astfel rromilor, la fundul grămezii multiculturale a continentului 23. Victimele traficului de carne vie erau invizibile - precum altădată emigranții albi de la periferiile Europei, ele se confundau cu majoritatea locală, iar poliția și serviciile sociale le depistau cu greu. Însă les exclus („exclușii”), cum Îi numesc sociologii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
quartiers chauds, 50% dintre tineri erau șomeri, cei mai afectați fiind cei de origine algeriană sau marocană. Mult prea des, această clasă defavorizată era definită nu doar de culoarea pielii, ci și de credința religioasă. Căci, pe lângă faptul că era multiculturală, Uniunea Europeană era și multireligioasă. Creștinii rămâneau majoritatea covârșitoare, deși cei mai mulți erau nepracticanți. Evreii constituiau acum o minoritate redusă, semnificativă doar În Rusia, Franța și Într-o măsură mult mai mică În Marea Britanie și Ungaria. Însă hindușii și Îndeosebi musulmanii erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
socială. Ce prevederi ar fi trebuit introduse pentru purtarea veșmintelor și simbolurilor religioase În școlile publice? Cât de mult ar fi trebuit să Încurajeze (sau să descurajeze) statul existența unor instituții culturale separate? Era bună politica de sprijinire a comunităților multiculturale (care, astfel, erau practic separate)? Ori ar fi trebuit ca autoritățile să Înlesnească integrarea și chiar s-o impună? În Franța, politica oficială promova intregrarea culturală și interzicea etalarea simbolurilor religioase În școli; În alte părți, Îndeosebi În Marea Britanie și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
codificate și ușor decodifi cabile. Lucrarea va prezenta aspectele diferite ale formării culturii cooperării. 5) Competențele de activitate în contexte socioculturale diverse. Globalizarea și migrația internațională a forței de muncă duc la crearea unui mediu de muncă determinat de caracteristici multiculturale „Libera mișcare a forței de muncă, a capitalurilor, internaționalizarea pieței muncii, crearea de firme multinaționale, fac din personalul potențial al unei firme din țara noastră o comunitate multiculturală. Piețele muncii se internaționalizează și se eterogenizează socio-cultural. Va trebui să fim
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de muncă duc la crearea unui mediu de muncă determinat de caracteristici multiculturale „Libera mișcare a forței de muncă, a capitalurilor, internaționalizarea pieței muncii, crearea de firme multinaționale, fac din personalul potențial al unei firme din țara noastră o comunitate multiculturală. Piețele muncii se internaționalizează și se eterogenizează socio-cultural. Va trebui să fim pregătiți a angaja, esențial, oameni din Uniunea Europeană, a avea manageri străini (așa cum este cazul în unele întreprinderi), a trimite la specializare în alte țări personal din România etc.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și O'Neill, S. (2010). Introduction: A Postnationalist Era? În K. Breen și S. O'Neill (coord.). After the Nation? Critical Reflections on Nationalism and Postnationalism (pp. 1-18). Basingstoke, UK: Palgrave Macmillan. Brown, D. (2000). Contemporary Nationalism: Civic, Ethnocultural, and Multicultural Politics. Londra: Routledge. Burke, P. (1992). Preface. În M. Bloch. The Historian's Craft (pp. vii-xviii). Manchester: Manchester University Press. Cahill, T. (1995). How The Irish Saved Civilization (Hinges of History). New York: Doubleday. Câmpeanu, P. (1993). De patru ori în fața
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
persoanelor, administrațiilor, partenerilor sociali, ONG-urilor și ale altor organizații cu atribuții în domeniul ocupării, incluziunii sociale și formării profesionale. Schimbul de experiență, de bune practici și activitățile desfășurate în comun pentru găsirea unor soluții general valabile într-un mediu multicultural are un efect multiplicator: întărirea capacității de inovare, modernizarea și adaptarea instituțiilor la noile provocări economice și sociale, identificarea și evaluarea problemelor și soluțiilor necesare reformei în domeniul politicilor și aplicarea acestora pentru a atinge obiectivele Strategiei Lisabona și pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264836_a_266165]