17,288 matches
-
alții să facă rost de niște bani. Pentru că au și ei un idol. Nu are relevanță faptul că limba maternă le joacă feste când încearcă să construiască o propoziție compusă. Important pentru el este că are bani mulți, fără a munci. În societatea românească actuală, în care s-au inversat valorile cu nonvalorile, este valabilă zicala: “Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiulește are mai ceva!” Lăcomia de mâncare sau “lăcomia pântecelui” este un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
le joacă feste când încearcă să construiască o propoziție compusă. Important pentru el este că are bani mulți, fără a munci. În societatea românească actuală, în care s-au inversat valorile cu nonvalorile, este valabilă zicala: “Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiulește are mai ceva!” Lăcomia de mâncare sau “lăcomia pântecelui” este un alt idol la care, din păcate, mulți se închină. Un înțelept spunea că “este mai ușor să aduni în pântece
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ce sunt într-însele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua a șaptea și a sfințit-o.” (Ieș. 20, 8-11) Din contextul poruncii a IV-a se disting doua obligații: 1. De a munci în timpul celor șase zile ale săptămânii; 2. De a respecta ziua a șaptea ca zi de odihnă închinată Domnului. 1. Munca a fost o datorie din momentul imediat următor al Creației, când “a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse și l-a pus în grădina cea din Eden, ca s-o lucreze și s-o păzească.” (Facerea 2, 15). După săvârșirea păcatului primordial și căderea din Rai, obligația de a munci s-a păstrat, numai că, în noile condiții, munca omului era mai grea, Dumnezeu poruncindu-i: “În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
noastre, neoficial, munca este considerate o obligație a “muritorilor de rând”, a celor care “nu se descurcă”. Opinia enunțată aparține unei categorii sociale care nu merită nici măcar a fi adusă în discuție. Tot atât de adevărat este și faptul că cei care muncesc sau care au muncit, nu sunt plătiți cum se cuvine. Mântuitorul spune că “vrednic este lucrătorul de plata sa” (Luca 10, 7), iar neplata după merit a lucrătorului este păcat strigător la cer. În funcție de epoca la care se face raportarea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
considerate o obligație a “muritorilor de rând”, a celor care “nu se descurcă”. Opinia enunțată aparține unei categorii sociale care nu merită nici măcar a fi adusă în discuție. Tot atât de adevărat este și faptul că cei care muncesc sau care au muncit, nu sunt plătiți cum se cuvine. Mântuitorul spune că “vrednic este lucrătorul de plata sa” (Luca 10, 7), iar neplata după merit a lucrătorului este păcat strigător la cer. În funcție de epoca la care se face raportarea și de gradul de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
populi”, nu obligatoriu de cea mai bună calitate, cum este cazul vremurilor de astăzi. Dacă lumea veche căuta să scape de muncă, fără a fi, totuși, dezavantajată de beneficiile rezultatelor ei, astăzi, situația este aceeași, cu deosebirea că cei care muncesc nu se mai numesc sclavi. Ulterior evenimentelor din decembrie 1989, o parte a societății romanești, care acumulase deja sume importante de bani sau care, în perioada imediat următoare, a reușit acest lucru în scurt timp, a devenit ceea ce se numea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
o informație despre o împrejurare sau situație care privește un număr considerabil de oameni și care are un impact major în viața acestora. În consecință, concediul permanent mai - august și “știrile” despre acesta, nu ne privesc pe noi, cei care muncim, iar neisprăviții care au concediu permanent, oricum nu au nevoie de astfel de informații. Lenea este aspru pedepsită de Dumnezeu, dar tot atât de aspră este și pedeapsa celor care nedreptățesc pe cel care muncește, cu privire la plata ce i se cuvine: “Dar
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
nu ne privesc pe noi, cei care muncim, iar neisprăviții care au concediu permanent, oricum nu au nevoie de astfel de informații. Lenea este aspru pedepsită de Dumnezeu, dar tot atât de aspră este și pedeapsa celor care nedreptățesc pe cel care muncește, cu privire la plata ce i se cuvine: “Dar, iată, plata lucrătorilor care au secerat țarinile voastre, pe care voi ați oprit-o, strigă; și strigătele secerătorilor au intrat în urechile Domnului Savaot.” (Iacov 5, 4). Oprirea plății lucrătorului, neplata integrală cuvenită
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
părinte, tutore, curator ori de către cel care are în îngrijire persoana care cerșește; B) prin constrângere, Pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani. Art. 213 Folosirea unui minor în scop de cerșetorie Fapta majorului care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, folosindu-se în acest scop de prezența unui minor, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Art. 214 Folosirea serviciilor unei persoane exploatate Fapta
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
iar cealaltă vreme a vieții noastre, zilele de lucru, trebuie cinstite prin munca: “Ieși-mă omul la lucrul său și la lucrarea sa până seara” (Psalmi 103, 24) - deci, oamenii care se conduc după rânduiala lui Dumnezeu, ar trebui să muncească de dimineață până seara, cât e zi lumina, atât e și zi de muncă, și, în cazul acesta, împlinirea datoriei de a munci duce și la agonisirea celor de trebuință. Poți să nu te îngrijești de ziua de mâine dacă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
până seara” (Psalmi 103, 24) - deci, oamenii care se conduc după rânduiala lui Dumnezeu, ar trebui să muncească de dimineață până seara, cât e zi lumina, atât e și zi de muncă, și, în cazul acesta, împlinirea datoriei de a munci duce și la agonisirea celor de trebuință. Poți să nu te îngrijești de ziua de mâine dacă te îngrijești de ziua de astăzi în chip corect. Și în cazul acesta: “Toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”, și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
părinte, tutore, curator ori de către cel care are în îngrijire persoana care cerșește; B) prin constrângere, Pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani. Art. 213 Folosirea unui minor în scop de cerșetorie Fapta majorului care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, folosindu-se în acest scop de prezența unui minor, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Art. 214 Folosirea serviciilor unei persoane exploatate Fapta
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care nu îi aparține, bun pe care proprietarul l-a dobândit prin muncă. În asemenea situații se impune o analiză mai profundă în care sunt necesare mai multe date: făptuitorul avusese un loc de muncă unde se comportase corect și muncise cu dăruire. După momentul decembrie 1989, când industria românească a devenit obiect de troc, fabricile s-au închis, rând pe rând, rămânând pe drumuri sute de mii de oameni care lucrau în ele, cum este și cazul persoanei de față
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Acum o să dispari de-a binelea. Acum o să trăiesc doar cu omul ăsta. O să vopsesc casele de pe plajele pământului, dacă o să fie nevoie să fac asta ca să am ce mânca. O să vopsesc casele alea în toate culorile și o să-mi muncesc mâinile și trupul și o să-mi las baltă toate cremele antirid și toate lacurile de unghii și toate șampoanele pentru păr ultrasensibil. O să fiu altfel. O să mă transform într-o femeie adevărată. O să muncesc cot la cot cu bărbatul de lângă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în toate culorile și o să-mi muncesc mâinile și trupul și o să-mi las baltă toate cremele antirid și toate lacurile de unghii și toate șampoanele pentru păr ultrasensibil. O să fiu altfel. O să mă transform într-o femeie adevărată. O să muncesc cot la cot cu bărbatul de lângă mine și o să mănânc din pâinea lui, neagră sau albă. O să merg prin multe locuri din lumea asta și o să descopăr lu crurile pe care tu nu mi le-ai arătat niciodată. Iar tu
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
cu alta departe, cu un ginere mort și care a lăsat în urmă o fată studentă în anul I și un băiat în clasa a IV-a? Totuși, nu își pierduse speranța și îmi spunea că trebuie să învăț, să muncesc, dar să nu spun cine sunt ei și ce sunt eu, asta să fie secretul nostru, căci dacă un mârlan se poate lăuda că e os domnesc, luat din scurt se dovedeste mincinos, dar eu, dacă spun adevărul, sunt bun
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
terminând facultatea între timp și fiind repartizat la CTCE Iași, căci nu erau locuri în F, care de-abia se industrializa, fiind considerat un oraș dubios, de chiaburi. EA: Eu eram față săracă, oropsita, într-un sat amărât. Ai mei munceau din greu la câmp, cu animalele. Vară făceam tezic. Aveam 10 ani, mă sculau de dimineață, luăm apă din fântână și la frământat tezic. Scârbos. (Tezic e balega amestecata cu paie, folosit că și combustibil sau material de construcție.) Dar
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
terminăm la 11-12, apoi închideam ușa și făceam ce voiau mușchii și gâtlejul nostru. Care cu mâncare, cu băutură, cu septicul, table, baza, să treacă timpul. Era neplăcut că era zgomot, dar ce vrei, nu trebuia să afle ceilalți, care munceau pe 1200-2000, nu mâncau și nu beau, că era decretul 400, nu aveau ce ciubuc să facă și erau la dispoziția maiștrilor, a inginerilor care își băteau joc de ei. Ne săram inima la ședințele de partid, când îi discutau
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să fumam, să mai bem și noi ceva, să discutăm de meci, ce mai e în sat, să trăim și noi, nu muncă, plan, productivitate. Dacă sunt deștepți, să o facă ei, ca la cât câștigăm, „noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”. EL: Așa, așa a fost. Eu am venit prin repartiție la CTCE. Atunci am fost mai mulți, majoritatea absolvenți din Iași, eu eram singurul din București cu cibernetică ec, deci eram pe profil și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Luarea puterii de către PCR s-a făcut în numele luptei de clasă și al creării omului nou, cu o teorie economică aberantă: Colectivizarea la o populație de 80% țărani, cu lichidarea țărânilor muncitori, întreprinzători - chiaburii, a demonstrat că e inutil să muncești, mai bine furi de la IAS, CAP, prin extensie, fabrica, oraș. Omul nou, reprezentat de activiști, scursuri, analfabeți, hoți, demonstra clar ce făcea popa - activistul, nu ce spune el, invers decât se știa de generații. Muncă nu mai era cheia succesului
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și care știa el ce știa, măi venea noaptea, toți erau călare pe toate, de ziceai că e bordel. Ele erau tinere, între 18-25, ei la fel, noi aia de sus, tot așa, necăsătoriți, canapelele erau, fete și băieți, se muncea pe brânci, pe burtă, coate, sub, deasupra, toate pozițiile. Eu închideam ușa, luăm cheia și plecăm în biroul meu la etaj. EA: Singur? EL: Ei. Și tu, sigur că singur, nu ți-am spus că nu le am cu femeile
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
hoț care se dădea haiduc, era ca Nastase, îi dădeai, te punea șefa, o menținea pe mătușa Tamara, nimic nou sub soarele Orientului, dragă, suntem in Balcani, nu spunea învățătoarea aia Blându așa? EA: Him, Him. EL: Da cum Dumnezeu să muncească dacă a intrat cu 5 la facultate, cunoscând testul grila, ca mă-sa era în comisie, a trecut toți 5 ani pe barbă mă-sii și a terminat o facultate perfect inutilă. Decanul, care a fost, de altfel, invitat la
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
lui în viață? Că eu eram, după spusă mă-sii, un nimeni, un bețiv, un ticălos, „șarpele încălzit la sân”. Și, la urma urmei, dacă avea ce mânca, ce fuma (nu bea), vila cu etaj, de ce să se ducă să muncească pe 800 de lei? Ce-i prost? Mai bine așteaptă să mor ca să facă palanca din ce am și a adunat neamul meu de generații. Cine să-l educe, televizorul, Gigi Becali, Monica Gabor, Tușa, Pocora, Nastase etc.? Ce, el
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
cu cât ești mai mârlan, măi hoț, cu atat ești mai Gigel că și cultură, premier, ministru, senator, deputat, primar, că tot PCR e la putere, pile, cunoștințe, relații. De unde să învețe, e de mirare că a ta e cuminte, muncește, are un rost EA: Și dacă tot vorbim, cum de nu ai prins-o cu handralăul, că văd că prost nu ești? EL: În primul și în ultimul rând, ea a dat divorț când s-a întors din Grecia, unde
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]