57,196 matches
-
a gândit să-l căsătorească. La un moment dat, când a fost chemat la palat, acolo au sosit câțiva călugări de la Muntele Athos, printre care și unul rus. Rastko l-a întrebat pe acesta din urmă cum e viața pe Muntele Sfânt. Când rusul i-a povestit, Rastko și-a dat seama că era exact viața pe care și-o dorea, astfel că s-a vorbit cu respectivul călugăr să plece împreună pe Muntele Athos. Și acolo va pleca, fără știrea
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
acesta din urmă cum e viața pe Muntele Sfânt. Când rusul i-a povestit, Rastko și-a dat seama că era exact viața pe care și-o dorea, astfel că s-a vorbit cu respectivul călugăr să plece împreună pe Muntele Athos. Și acolo va pleca, fără știrea părinților. Tatăl, Stefan, va trimite câțiva războinici după el. Dar prea târziu. Rastko s-a călugărit, primind numele de Sava. Părinții s-au obișnuit cu greu cu această idee, însă până la urmă s-
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
și vara și iarna, se hrănea cu apă și pâine și arareori și altceva. Se ruga Domnului până adânc în noapte. După câțiva ani, s-a călugărit și tatăl său, care a primit numele de Simeon. Fiindcă până atunci pe Muntele Sfânt nu a existat nici o mănăstire sârbească, fostul jupan și fiul său au construit mănăstirea Hilandar (al cărei conac a ars în 2004, la reconstrucția acestuia prințul Charles donând o mare sumă de bani). În 1219, Sava obține de la patriarhul
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
Pagină realizată de KARINA TUTINOI și LUCIAN SAVA Veteranul speologilor din România l-a slujit pe Regele Mihai La 81 de ani, după ce a colindat aproape toți munții din țara noastră, Pavel Törek încă mai face onorurile în explorarea peșterilor nou descoperite Kuki nu avea mai mult de 13 ani când s-a pornit, de unul singur, să colinde-n lung și lat Munții Zărandului. „Atunci am început
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
a colindat aproape toți munții din țara noastră, Pavel Törek încă mai face onorurile în explorarea peșterilor nou descoperite Kuki nu avea mai mult de 13 ani când s-a pornit, de unul singur, să colinde-n lung și lat Munții Zărandului. „Atunci am început eu vagabondajul meu prin munți“. Pavel Törek se referă astăzi la un „atunci“ ce s-a petrecut cu aproape șapte decenii în urmă. Acum, veteranul primului club de speologie timișorean, membru fondator al Speotimișului, are onorabila
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
Törek încă mai face onorurile în explorarea peșterilor nou descoperite Kuki nu avea mai mult de 13 ani când s-a pornit, de unul singur, să colinde-n lung și lat Munții Zărandului. „Atunci am început eu vagabondajul meu prin munți“. Pavel Törek se referă astăzi la un „atunci“ ce s-a petrecut cu aproape șapte decenii în urmă. Acum, veteranul primului club de speologie timișorean, membru fondator al Speotimișului, are onorabila și de mulți râvnita vârstă de 81 de ani
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
Acum, veteranul primului club de speologie timișorean, membru fondator al Speotimișului, are onorabila și de mulți râvnita vârstă de 81 de ani. Împreună cu o echipă tânără de speologi, vara care tocmai a trecut Pavel Törek a fost în drumeție, în Munții Aninei, la Gârliște. Cu o pereche de bocanci fără o bună aderență, urcușul nu a fost deloc ușor. Moment pentru speolog de a-și aduce aminte că parcă, la viața sa plină de peripeții, i-a plăcut mai mult să
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
cei 81 de ani ai săi. Și cine îl poate învinui, după ce o mare parte din viață și-a petrecut-o explorând, descoperind, cartografiind, tăind poteci prin te miri ce suișuri către guri de peșteri. A cutreierat aproa- pe toți munții României, lucru nu tocmai răspândit și la-ndemâna unui orășean. Cercetaș regal Pavel Törek locuiește în-tr-un apartament din Calea Lipovei. Are un ceas mare, de care e foarte mândru, căci „cântă la fiecare oră fixă o altă melodie“, și ține
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
Törek toată viața de ei, ci pentru că el avea pur și simplu alte preocupări. „N-am fost horthyst, nici hitlerist. Și nici comunist nu am fost. Eu am fost cortist toată viața mea, adică m-am dus cu cortul prin munți, acolo unde mă simt eu cel mai bine“. Povestea celui mai vechi membru activ al clubului Speotimiș este cea a unui om care nu s-a încurcat prea tare în schimbarea soartei sale, Pavel Törek mulțumindu-se să intre și
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
frontul de retragere din Moldova, darămite la mine acasă, la Timișoara! O duzină de joburi După ce s-a terminat războiul, Pavel Törek a realizat că dacă vrea libertate, ei bine, trebuie să și-o caute. Și a găsit-o! În munți. Nu ca refugiat sau răzvrătit împotriva regimului, ci ca iubitor de natură. S-a specializat în orientare turistică, devenind arbitru. A cutreierat munții de fiecare dată când a avut prilejul să fugă de la oraș. Proaspăt întors dintr-un serviciu militar
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
realizat că dacă vrea libertate, ei bine, trebuie să și-o caute. Și a găsit-o! În munți. Nu ca refugiat sau răzvrătit împotriva regimului, ci ca iubitor de natură. S-a specializat în orientare turistică, devenind arbitru. A cutreierat munții de fiecare dată când a avut prilejul să fugă de la oraș. Proaspăt întors dintr-un serviciu militar lung și dificil, tânărul Pavel Törek s-a angajat pe șantier, ca salahor. Era o perioadă frământată de schimbări sociale, de restructurare asiduă
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
capătă un statut oficial, iar Cluj-Napoca devine centrul internațional al cercetărilor de biospeologie. Dar peșterile românești au început să fie menționate încă din secolul al XVII-lea, literatura speologică și geografică mondială făcând deseori referiri la ele. Pentru Peștera Veterani (Munții Almăjului), dată fiind importanța strategică, s-a făcut unul dintre primele planuri topografice din lume (1692). În secolul al XIX-lea este menționată Peștera Zmeilor de la Onceasa (Munții Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peșteră
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
speologică și geografică mondială făcând deseori referiri la ele. Pentru Peștera Veterani (Munții Almăjului), dată fiind importanța strategică, s-a făcut unul dintre primele planuri topografice din lume (1692). În secolul al XIX-lea este menționată Peștera Zmeilor de la Onceasa (Munții Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peșteră (Ursus spelaeus). În 1897 apare, pentru Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), prima monografie în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
unul dintre primele planuri topografice din lume (1692). În secolul al XIX-lea este menționată Peștera Zmeilor de la Onceasa (Munții Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peșteră (Ursus spelaeus). În 1897 apare, pentru Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), prima monografie în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
unde s-au descoperit sute de schelete de urs de peșteră (Ursus spelaeus). În 1897 apare, pentru Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), prima monografie în limba română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
română a unei peșteri. În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
În 1903 este elaborat primul ghid turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște (Munții Mehedinți). Cunoscută pe
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
turistic al unei zone carstice (Munții Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște (Munții Mehedinți). Cunoscută pe circa 1 100 metri încă din
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
Bihor). La trecerea dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea au fost făcute și primele amenajări turistice ale unor peșteri: Peștera Ialomicioarei (Munții Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște (Munții Mehedinți). Cunoscută pe circa 1 100 metri încă din 1863, cifră importantă atunci pe plan
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
Bucegi), Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului), Ghețarul de la Scărișoara (Munții Bihor), Peștera de la Vadul Crișului (Munții Pădurea Craiului). În 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște (Munții Mehedinți). Cunoscută pe circa 1 100 metri încă din 1863, cifră importantă atunci pe plan european, Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului) depășește, în 1932, lungimea de 4 km explorați (sursa: Clubul de speologie Emil Racoviță București). Anul viitor, primul club
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puțuri din România, atingându-se cota - 84 în Peștera Mare de la Șoroniște (Munții Mehedinți). Cunoscută pe circa 1 100 metri încă din 1863, cifră importantă atunci pe plan european, Peștera Meziad (Munții Pădurea Craiului) depășește, în 1932, lungimea de 4 km explorați (sursa: Clubul de speologie Emil Racoviță București). Anul viitor, primul club de speologie din Timișoara, Speotimiș, va sărbători 30 de ani de existență.
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
dintre simbolurile Iașilor. În prezent, Turnul Goliei rămâne unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla „orașul celor șapte coline”. La intrare este amenajat un mic muzeu Creangă, în memoria marelui prozator care a fost diacon al bisericii. A. M. G. Muntele Mic și Semenic, în așteptarea turiștilor l În aceste stațiuni s-au realizat investiții importante După ce v-am prezentat ofertele agențiilor de turism pentru stațiunile de schi din străinătate, ne-am gândit că este util acum să vă prezentăm două
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
realizat investiții importante După ce v-am prezentat ofertele agențiilor de turism pentru stațiunile de schi din străinătate, ne-am gândit că este util acum să vă prezentăm două dintre cele mai apreciate stațiuni de iarnă din zona noastră, Semenic și Muntele Mic, mai exact noutățile pe care le aduce acest sezon. Cum bine știm, stațiunea Semenic se află în județul Caraș-Severin, la o altitudine de 1 410 metri, în Munții Banat din Carpații Occidentali. Stațiunea oferă iubitorilor sporturilor de iarnă un
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
cele mai apreciate stațiuni de iarnă din zona noastră, Semenic și Muntele Mic, mai exact noutățile pe care le aduce acest sezon. Cum bine știm, stațiunea Semenic se află în județul Caraș-Severin, la o altitudine de 1 410 metri, în Munții Banat din Carpații Occidentali. Stațiunea oferă iubitorilor sporturilor de iarnă un sezon ceva mai lung decât media anuală în țară, din noiembrie până în aprilie stratul de zăpadă atingând în medie 60-80 cm. La mijlocul acestei săptămâni, am aflat că stratul de
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
În ceea ce privește prețurile, vă consemnăm câteva: urcarea cu schi-liftul este 20 000 de lei de persoană, urcarea pentru tubing costă 10 000 de lei de persoană, iar un echipament complet se poate închiria cu 150 000 de lei pe zi. Stațiunea Muntele Mic se află tot în județul Caraș-Severin, la poalele versantului sudic al Munților Țarcu, la o altitudine de 1 520 metri. Sezonul alb durează în medie 150 de zile pe an, din luna decembrie până în luna aprilie. Din păcate nu
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]