4,695 matches
-
cea fără de leac, El vine de demult și din departe, Cum vine el, mă luminez și tac. Cuvintele ce par atât de goale Se umplu de surâsul tău flămând, Ca râul meu de valurile sale Cu-același dor de mare murmurând. Nu scriu degeaba, simt că mă citești Și-abia aștepți poemul meu să vină, Se face dimineață-n tot ce ești, Cu tine începe ziua mea deplină... Referință Bibliografică: Nu scriu degeaba... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
NU SCRIU DEGEABA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358165_a_359494]
-
ochii migdalat făcuți din cărbune jarul nu-i stins nici în țigara ținută de mai bine de-o-ncredere între degetul mare și arătătorul înmuiat în păcate târfele toate fumează cum de nu-i ajunge arsura la deșt' gura-i murmură or fi având și târfele rugăciunile lor în casa îngerilor fumatu-i interzis mă-neacă falsități scrum azvârlit mai mereu în ochii mei nefumătoarea o pipă a păcii între dușmani de moarte sau un trio în numele iubirii murmurând deșertăciuni fumul
ÎN CASA ÎNGERILOR NU SE FUMEAZĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358183_a_359512]
-
gura-i murmură or fi având și târfele rugăciunile lor în casa îngerilor fumatu-i interzis mă-neacă falsități scrum azvârlit mai mereu în ochii mei nefumătoarea o pipă a păcii între dușmani de moarte sau un trio în numele iubirii murmurând deșertăciuni fumul părunde până-n locul unde ar fi trebuit să am două inimi sau niciuna Referință Bibliografică: în casa îngerilor nu se fumează / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 521, Anul II, 04 iunie 2012. Drepturi de Autor
ÎN CASA ÎNGERILOR NU SE FUMEAZĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358183_a_359512]
-
-o brumă tainuie povara Galbenul gutuii,cânta din poem, Neagă amănuntul toamnei încă, vara Iarba-n Cer își urcă greierii, solemn... Când Lumina cade, atârnând de frunze sfori de zmeu, copilă iar mă simt și-apoi, O vom prinde mâine, murmurând pe buze ' Totuși vine Toamna' , picurat , prin ploi Și se sparg pe tâmple pan' la echinocțiu Alb de crizanteme,sunet de chimval, Sună vremea-n inimi ca un sacerdoțiu Peste viața toată, chip patriarhal... Ne iubim cu truda de-a
TOAMNA, HAI, IUBIRE! de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358255_a_359584]
-
Acasa > Impact > Vocatii > TITUS VÎJEU - CULTUL ȘI CULTURA ICOANEI Autor: Titus Vîjeu Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului Identificasem în poezia din ultimii ani a Iulianei Popescu o aplecare spre meditația cristică: „Iisus/ mai murmură pe/ Crucea de lumină și/ poate că ne vom opri o clipă/ să Îl ascultăm și să ne oglindim/ în lacrima înaltă, în timp ce vom/ pluti cu brațele deschise/ pe sub Cerurile oarbe...” Trăirea lirică nu se desfășura însă, ca în nenumărate
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
confuz disecat de insecte, de păsări nocturne, de stele căzătoare.... Relicve... Cânta duios o balalaică pe mal, plângându-și în fiecare dintre noi eternitatea efemeră(!), mângâiată ritmic și delicat de degetele fantomatice ale Profesorului de la Cluj. Își îngâna instrumentul abia murmurând incantațiile grecești. Își striga în sine disperarea de lup trecător, își devora fericirea clipei cât o veșnicie. Corzile plâgeau în afara noastră și în noi, lăuntric, adânc... Cerul de funginine era spart doar în dreptul lunii și perforat ca o sită de
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
Manuscris > Scriitori > ATUNCI CÂND Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 496 din 10 mai 2012 Toate Articolele Autorului atunci când... Brațele, brațele tale, au în ele surâsul giocond cu care-ai ademenit trandafirii, Sub molcoma lor atingere aerul vibrează melopeea cântecului murmurat de izvor. De-acea mi le-am lipit de suflet și-am zburat la fântâna unde dorul pribeag mai adapă surâsul ciutelor. Când vei veni, voi fi undă cu glas de cântec ce-ți va înfășura trupul. Leonid IACOB Referință
ATUNCI CÂND de LEONID IACOB în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358635_a_359964]
-
ca și un Dumnezeu al sufletelor pierdute în refugiile invocate de ele însele...oamenii fug să scape, și cel mai apropiat loc este adâncul neștiut al sufletelor lor...uneori, însă e periculos.Există riscul neîntoarcerii...vorbim diseară. Odihnă plăcută! Valeria murmură un ''noapte bună'' abia șoptit. Îi era teamă să nu fie iar unul din visele ei.De fapt, în ultima vreme, nu mai știa ce e realitate, ce e coșmar, ce e vis? Plutea într-o nebuloasă din care nu
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
scena în timp ce broboane grele de sudoare îi apăruseră pe frunte. Camerista mai relatează că sesizase un tremurat al fălcilor dictatorului iar privirea acestuia părea că este total supusă unei anumite forțe care-l fascina și care-l subjuga totodată. A murmurat și câteva cuvinte de genul:,,Ce trebuie să se întâmple se va întâmpla” sau cam așa ceva , după spusele cameristei. Apoi dintr-o dată totul a început a se reduce brusc și totul a dispărut precum începuse, dispărând și zgomotul acela infernal
O CARTE SI O EMISIUNE TV de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358627_a_359956]
-
pagini / țesute de mare / din scoici / șoaptele înalță altare / luna arde un infinit / noaptea scurge norii / într-un alb descânt / freamătă țărmul de iubire / pe un portativ de alge / meduzele compun o simfonie / ancorat e timpul / în fereastra albastră / zorii murmură un dor / singur răsăritul / mai sărută o dată / talpa incendiată / a unui asfințit” (Feerie). Că nimic nu e simplu și că poetul și-a asumat un destin de Sisif, reiese limpede din următoarele versuri: “viscolesc umerii goi / spaime șerpuiesc în artere
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
premiu întâlnirea la cină în familie, pe care acesta și-o dorea. - Mi se pare ca ți-am mai spus cum stau lucrurile între noi. Bine, fie. O să vin, deși, să știi că am rețineri în ce priveste întreaga situație, murmura ea cu o voce moale, inca impresionată de abilitatea tânărului de a întoarce situația în favoarea lui. - Ok, Zeița, îți mulțumesc de mii de ori și îți sărut buzele tale moi, strigă entuziasmat Râul, răsuflând ușurat că a scăpat ca prin
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
de obicei persoanele fără relații, oamenii simpli, primeau pe timpul epocii trecute cele mai proaste apartamente sau situate la etajele superioare. Celelalte era rezervate pentru așa zisă "lume bună" a societății respective, sau celor cu relații, în special membrilor de partid. Murmura că pentru ea: Unde am ajuns eu Doamne"... și ce surprize mă mai așteaptă?" După efortul urcării celor patru etaje, în sfârșit Râul a ajuns să o prezinte părinților săi pe prietena să din liceu, fiica unor oameni cu bani
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
sărit amândoi din barcă, să ne răcorim în mijlocul mării. Era ultima baie în mare pe acea zi. După mai multe ture în jurul bărcii, a venit din nou la mine, m-a cuprins pe după gât și m-a sărutat cu pasiune, murmurându-mi în ureche: - Mulțumesc, iubire! Cuvintele acestea mi-au rămas întipărite în minte, pentru mult timp... Am simțit în ele dragostea și căldura inimii ei... Emoționat, i-am mulțumit și eu, la rândul meu, cu recunoștință, rugând-o să se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
a fost dat să găsească unul dintre locuitorii din Zăvoaia, care tocmai trecea prin acea zonă. Omul s-a oprit, cuprins de uimire: nebunul avea lacrimi în ochi iar privirile și brațele îi erau țintuite spre cer. Își mișca buzele, murmurând ceva. Nu l-a văzut, nici nu l-a interesat prezența cuiva. Era clar că lumea lui se desprinsese, câteva clipe, de tot ceea ce-l făcea prizonierul realității. Apoi scoase un strigăt sfâșietor, ca un urlet, și se prăbuși la
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
între Est și Vest Nu care cumva să cădem pe capul unora ori al altora Ne înălțăm mai sus decât își permit alții Ori suntem în picaj mai ceva decât ciocârlia noastră folclorică De parcă ne-am fi născut în genunchi Murmurăm toată viața Tatăl nostru la gura beciului Ajunge domnilor Pe locuri fiți gata DEȘTEPTAREA Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: Erezia orizontului de la genunchiul broaștei / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1226, Anul IV, 10 mai 2014
EREZIA ORIZONTULUI DE LA GENUNCHIUL BROAŞTEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350694_a_352023]
-
deasupra, la mică înălțime. Se așezase într-o margine, pe un buștean prăvălit cine știe de când, năpădit de ierburi, și așteptase. Își scosese de sub pufoaică pușca veche, punându-și-o liniștit pe genunchi. Nici două ore, hm, nu e mult, murmurase consultându-și ceasul, pentru un om în starea lui ... Suferise un infarct. Nu mult după prima înfățișare la proces. Petrecuse o zi și o jumătate din noapte la volan pe drumul de întoarcere în Germania. În aceeași săptămână, pe când se
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
În veșnicia lui să stea. Aveam în jurul meu de toate Și asurzit de voci străine Nu auzeam dintre păcate Cum plânge sufletul din mine. Toți prietenii s-au dus pe rând Și-atât de singur sunt acum Că numai umbra murmurând Se-aude-n urma mea pe drum. Plecarea de atunci o iartă Și-adăpostește-mă la sân- Din marginile lumii, Tată, Spre Tine vin- copil bătrân... Referință Bibliografică: Spre Tine vin... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 352, Anul I, 18
SPRE TINE VIN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358890_a_360219]
-
sărutare Coșmaruri ne trezesc, zâmbind barbare În jocul lor îndoliat de iele... Dospesc în lutul infestat cu nebunie Atâtea malformații de cuvinte Și tremurul din gene iarăși minte Când lacrima se teme, ca să fie... Doar în Grădina-aceea din poveste Mai murmură un dram de rugăciune, Și piatra se răsfață-ntr-o minune În care o speranță încă este... Referință Bibliografică: Mai cred / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 352, Anul I, 18 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
MAI CRED de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358895_a_360224]
-
general roman ... Tehomir știa și a înțeles cu mintea-I vie Pe Dochia s-o ia de soție. ( Adresându-se către copil.). Cum te chiamă! Spune! Să-ți cunoaștem al tău nume! IONUȚ Ion mă cheamă, Ionuț îmi spune! POPORUL ( Murmurând.). Ion, Ionuț, Ion ... frumos nume! DECEBAL Chiar dacă tatăl lui ne-a trădat Ionuț al Daciei va fi bărbat. Iar Licinius pedeapsa își va lua. ( După o pauză.). Copilul rămâne sub ocrotirea mea. ( Adresându-se către copilul din brațe. Ești ca
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Prin ele de voia lui ne spune. Prin foc și pară adesea nimicește Ce omul cu trudă clădește. Pentru a se pocăi, să asculte de poruncă, Spre pământ, el, trăznete aruncă. ( Un fulger puternic însoțit de trăznet face poporul să murmure. Să începem rugăciunea, În curând se va arăta minunea! CORUL FECIOARELOR Prin tine câmpul înverzește, Floarea înflorește! Holdele pe câmpuri cresc! Ca în Dacia niciunde Livezile pe dealuri rodesc. ( Corului fecioarelor se alătură corul grupului de oșteni din spatele altarului.). CORUL
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Se pedepsește cu moartea prin îngheț Pe muntele Orole, pe vârful cel mai semeț. Aceasta e ispășirea prin datini lăsată De Zalmoxis drept răsplată. Prin ea nu mai este înălțat La fericirea veșniciei cel vinovat. POPORUL Să recunoască cel vinovat! Murmură în semn de rugă și blestem.). VEZINAS Răgazul mărturiei umile Este de acum în trei zile! La scările suișului înghețat Paznicii așteaptă pe cel vinovat. Prin chin și moarte e iertat. ( Fulgere și tunete.). Zalmoxis, alege și înseamnă pe cel
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
a lungul timpului, dar nici imposibil nu e. Am motive să cred că sunt totuși obiectivă. O confirmare că nu mă înșel mi-o oferă fața prietenilor mei care nu-și mai întunecă privirea contrazicându-mă cu vehemență. Acum doar murmură printre buze: "Mmmda, așa se pare". Am încredere că nu mă înșel, pentru că multe din unitățile mele de măsură sunt cele ale comparației României cu Canada în care viețuiesc de 18 ani, țară poziționată în topul celor mai avansate state
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
iubire...dacă-mi permiteți... Toți au izbucnit în râs, văzându-l pe Mărțișor cum s-a fâstâcit și cum roșește. Nu observară că și prințesa, surprinsă de vorbele lui Mărțișor, a roșit și ea, lăsând capul în jos, stingherită. A murmurat și ea, zâmbind, aruncându-i o privire galeșă: -Și la noi...și la...noi, tot așa se cheamă. Și, dacă este așa...de ce mă ...refuzi? -Nu te refuz, prințesă, dar, repet, în cartea lui Moș Vreme... -Uff! Iar cu moșul
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
întinse mâna spre el: -Prefă-te într-un nor călător! Dar vraja nu se împlini și Primăvara se îngrozi. -Nu te speria, frumoasă prințesă, îi spuse Mărțișor.Nu ți-a reușit vraja pentru că puterea mea este în inimă. -Ce...inimă? a murmurat Primăvara. -Inima mea este plină de speranța celor mulți și chinuiți, pe care i-am lăsat acasă, celor amărâți, pe care eu îi iubesc. Speranțele lor au aprins în inima mea o flacără tainică, misterioasă, ce nu poate fi stinsă
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
din „gură fermecată” dar și cât poate să-ntindă coarda ... Și o arcuia ca lumea, fără să-i pese, după cum lesne se putea constata!... „Doamne, ferește și iartă și blagosovește-l pe cel păcătos, că încurcate sunt căile Tale, începură să murmure cu oarece evlavie țațele, una din ele fiind rudă prin alianță cu cel a cărui statuie o și vedea înfiptă în curtea bisericii, unde îndeobște au întâietate la „nemurire” cei cu merituase „contribuții de buzunar”, doar câțiva cu reale merite
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]