1,357 matches
-
l-am evitat. Părea umpic cam sperios. Dupaia Gillman s-a dus la el și l-a pus la punct, În stilul inconfundabil al lui Dougie. Așa că m-aș mira ca domnul Blades al nostru să-și mai arate vreodată mutra pe la masoni. Hai noroc! Îmi face Ray cu ochiul, scoțînd un păcănit din colțul gurii pe cînd se cară. Pac pac pac Sar de la un canal la altul. Pacapac pa00000000000000000000000 Te-ai făcut mare și ai Începutgreață ca un cîine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
nesiguranța Liei. ― Am... fost luată la vale de... - a răspuns ea, privind semnificativ spre portar. ― Ce motive ai dumneata să nu te comporți cuviincios cu oamenii care doresc să-i vadă pe cei apropiați aflați În spital? Portarul, cu o mutră care părea să spună: „Ia te uită și la asta cum se bârzoaie la mine” - a răspuns: ― Da’ ce? Eu trebuie să stau drepți În fața oricui? ― E nevoie să știi că oricine s-ar afla În fața dumitale trebuie să te
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
îndesat. "Ești cel mai mare bou, boule! Ai muci-muci-muci în cap", aud (și nu-mi vine să cred că aud asta; C.N.A.-ul o fi surd?), la un fel de concurs. "Lasă-ne! Ieși!" îi strigă concurentului un tip cu mutră de pit-bull. De ce n-o fi avînd și-o armă de foc în dotare? "Doar cu tine pot mereu", lălăie alt soi de cotabiță; Bebe Sex modulează ca un galben cănăraș: "Bă-ărbatul zice: vreau să mă unneesc cu tiinee". Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a spus asta, într-un asfințit cald, blajin. Lucra cu torsul gol, în șortul din foaie de cort, nisipie. Picta cu un prosop în talie, picta în pantaloni scurți, tăiați din ginși vechi și-n T-shirt. Picta o pasăre cu mutra mea, o licornă cu mutra mea, o sărăsoare (așa-i zicea bunica Leonora florii-soarelui) cu mutra mea. Se juca de-a Manet, punîndu-mi în mînă un evantai din frunze de sfeclă. Se juca de-a Dejunul pe iarbă, pictîndu-mă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
asfințit cald, blajin. Lucra cu torsul gol, în șortul din foaie de cort, nisipie. Picta cu un prosop în talie, picta în pantaloni scurți, tăiați din ginși vechi și-n T-shirt. Picta o pasăre cu mutra mea, o licornă cu mutra mea, o sărăsoare (așa-i zicea bunica Leonora florii-soarelui) cu mutra mea. Se juca de-a Manet, punîndu-mi în mînă un evantai din frunze de sfeclă. Se juca de-a Dejunul pe iarbă, pictîndu-mă cu o căpșună strivită pe-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de cort, nisipie. Picta cu un prosop în talie, picta în pantaloni scurți, tăiați din ginși vechi și-n T-shirt. Picta o pasăre cu mutra mea, o licornă cu mutra mea, o sărăsoare (așa-i zicea bunica Leonora florii-soarelui) cu mutra mea. Se juca de-a Manet, punîndu-mi în mînă un evantai din frunze de sfeclă. Se juca de-a Dejunul pe iarbă, pictîndu-mă cu o căpșună strivită pe-un sîn. Se juca de-a Dali, desenîndu-mi o omega pe pubis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
avut o erecție cît China. Haideți la un vin în trei, că mi s-a uscat cerul gurii. Ești cu mașina, Iordana? La Motel, unde altundeva!" A doua zi, Lucian ne arăta "pe șest", într-un album Dali, tabloul cu mutra lui Lenin multiplicată pe clapele unui pian. Azi, spre prînz, Lucian Foișor purta un pardesiu lung, negru (Max Mara? Ferraud? Escada?) peste o vestuță de piele maro, dinspre hippy. Nu practicam noi tactica unui pic de nebunie (și de flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
abține totuși și tună cu glasul său baritonal, de zornăiră geamurile din tot holul: - E băiat mo, e băiat mo, i se adresă el unui țigan cu care se prinse în joc, e bengalo 1 mo, aista are de pe acum mutră de bulibașă, n-ați văzut cum mai dădea din picioare! Oamenii de pază reușiră cu greu să-i scoată pe petrecăreți din incinta maternității. Aceștia înțeleseră în cele din urmă că, nemaiavând rachiul trebuitor, petrecerea se putea muta la un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nici nu aveam vreo mână liberă cu care să-l mângâi. Deci, de asta studiasem și analizasem cărți, piese de teatru, nuvele și poezii timp de patru ani la facultate: ca să am șansa de a liniști un buldog alb cu mutră de liliac, străduindu-mă concomitent să nu distrug mașina extrem de scumpă a altcuiva. Superbă viață! Exact cum o visasem. Am reușit să las mașina la garajul Mirandei și câinele În brațele portarului fără vreun incident neplăcut, dar mâinile Încă Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a-l fi făcut fericit pe taximetrist și de a fi aflat că am ajuns Înaintea Mirandei s-a risipit pe loc. M-am pomenit, ca În fiecare dimineață, dorindu-mi să Întind mâna până la ghereta lui și să rup mutra lui Eduardo fâșii-fâșiuțe. Dar, Întrucât eram așa o fată de comitet, iar el era unul din foarte puținii mei prieteni din clădire, m-am supus cam fără vlagă. — „I’ll tell you what I want, what I really, really want
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a unui apartament de șase milioane de dolari, cu vedere spre fluviuă, simțindu-mă pe acoperișul lumii. După care se revărsa lumina și fantezia mea lua sfârșit. Simțământul că orice era posibil În New York la revărsatul zorilor se destrăma, și mutrele identice și zâmbărețe ale lui Caroline și Cassidy erau tot ce mi se oferea privirii. După aceea am descuiat dulapul din zona exterioară, locul În care Îi atârnam haina (și pe a mea, dacă ea nu purta o blană În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a izbit din plin osul pelvian și am realizat instantaneu că o vânătaie mare și neagră avea să mi se ivească pe piele În câteva minute. Am ridicat privirea și am dat peste două șiruri de dinți albi și o mutră transpiroasă lăbărțată Împrejurul lor. Eduardo. Trebuie că glumea. Sigur că glumea. I-am aruncat cea mai Încruntată expresie de care eram În stare, una care spunea, foarte simplu, ceva de genul Mori naibii!, dar azi n-a avut nici un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de crimă ca să ajung acolo. Poate că Își dăduse seama și singură că asta vreau doar pentru că ținea la mine. — Am Îndoielile mele În privința ta, firește. Să nu crezi că nu am observat lipsa ta de entuziasm, sau suspinele, sau mutrele pe care le faci atunci când Îți cer să faci ceva pe care În mod evident nu prea ai chef să Îl faci. Sper că e vorba doar de un semn de lipsă de maturitate din partea ta, pentru că altminteri pari rezonabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
indiferență cotidiană. „E ea, nu e nici o Îndoială, este femeia ce o visez noapte de noapte cu febrilă așteptare, iat-o, a venit, a apărut În orizontul meu de așteptare. Ce aștepți, idiotule, ia-o, culege-o!“ Mă uit la mutra celui care o trage după el, mă Întreb de ce merge cu el, Îmi caut vorbe, cum să-i spun că eu... etc., sunt un mizerabil, un laș fără pereche, Îmi este frică, ezit, nu sunt sigur, am Îndoieli, dar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
minunat. Totuși, mi-am impus să mă port afectiv cu Eugen. I-am răspuns la strângerile lui de mână, cu toate că-mi venea să o iau la fugă, i-am răspuns la zâmbetul drăgăstos și nesuferit, m-am uitat dinadins la mutra lui umflată, și aceasta numai din voință. M-am prefăcut, deci. Astă-seară m-am Întâlnit din nou cu Petre. În loc de o izbucnire de dragoste din partea mea, am simțit un fel de gust amar În fața lui. Îmi stăruia În minte Eugen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un căscat binefăcător. Vru să-l repează că "ce se năpustește așa peste creștini", mai ales când auzi că-l ia și cu "domnule șef, titlu care i se părea că-l coboară, pe el, cogeamite plutonier vechi. Dar văzîndu-i mutra îngrozită, fu cuprins și el de spaimă, încît deodată îi sări lenevia și întrebă: ― Ce s-a întîmplat, omule? ― Poznă mare, nene, belea mare, glăsui Pravilă, parcă mai prăpădit el însuși din pricina efectului ce-l făcuse asupra șefului. Primarul era
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
țărani râzând, plutonierul răcni aproape cu veselie: ― Stai, Pantelimoane!... De ce fugi, măi Pantelimoane? Își reveni îndată, se mohorî mai tare și se întoarse la datorie. Bănuiții, îngrămădiți ca oile în tindă, auzind râsetele de afară, își luară și ei niște mutre zâmbitoare în speranța că așa vor câștiga bunăvoința plutonierului. Acesta însă crezu că vor să-și bată joc de el și, ca să le taie scurt pofta de veselie, împărți la întîmplare o droaie de ghionturi, mormăind indignat: ― Rebeliune, ai, puturoșilor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Herdelea înapoi la Amara, dacă-i face plăcere. ― Atunci mai zăbovește prin sat, zise Gogu, jovial. Că doar n-o să îndrăznești să-mi momești oaspeții cu teleguța dumitale? De altfel, fii sigur că Nadina nu e grăbită să-ți vază mutra, căci știe bine cât o înșeli și pe ea! Conduse pe Platamonu și apoi se întoarse frecîndu-și mâinile de mulțumire: ― Ei, acuma să vedem ce mai spune poetul nostru! Îl descusu când și cum a venit în țară, ce-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Se miră. Regreta. Melania de asemenea. Îl opriră la dejun. Trebuie să rămâie. Acuma nu mai are pretext... Grigore se înarmase cu o cuirasă împotriva tuturor consolărilor. Înainte de a trece în sufragerie din cancelaria lui somptuoasă, Baloleanu își luă o mutră oficială: ― Vasăzică e serios și irevocabil, Grigoriță? ― Bine, dragă Alexandre, dacă tu crezi că eu pot glumi cu astfel de... ― Atunci am să mă ocup și eu nițel de afacerea asta și te asigur că vei fi divorțat în minimum
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o tresărire: ― Încotro, moș Lupule? ― Nu știu, dom' Nică! răspunse bătrânul. Mi-au poruncit dumnealor să viu cu căruța și cu merinde pentru cai și a trebuit să viu! Plutonierul Boiangiu îl aștepta în curte și-l primi cu o mutră de ușurare, parcă i-ar fi fost teamă că n-are să sosească. Își dădură mâna ca totdeauna și intrară în cancelarie. ― Ce s-a întîmplat, domnule șef, de m-ai luat chiar din clasă? zise Dragoș cu mirarea celui ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sfântul din cer să fie, și nu mă las până nu-i plătesc cu vârf și îndesat! făcu Petre potrivindu-și hainele ce i se cocoloșiseră în vălmășeală. Tocmai când se mai potoli vrajba sosi și Pavel Tunsu cu o mutră jalnică, de parc-ar fi venit de la un mort. În jurul lui, țăranii se îngrămădiră cu nouă curiozitate, ca și când din gura lui ar fi așteptat cuvântul de mântuire. Cârciumarul, ca să dreagă vorbele de adineaori, rupse gheața din prag: ― Da ce-i
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
refuzat barem în ultimul moment să plece, când toate ziarele anunțau că dezordinile și sălbăticiile au cuprins toată țara. Sau să se fi oprit în Pitești, unde e armată, după ce a văzut prin toate satele din calea lor țăranii cu mutrele fioroase, în pâlcuri șoptind cine știe ce și complotând la lumina zilei și sub ochii lumii... Toată noaptea s-a zvârcolit fără somn, cercetând de nenumărate ori dacă e bine încuiată ușa și tresărind de groază la fiece zgomot de afară. Nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și bațjocoritor; apoi, întorcîndu-se și trecând după tejghea, adăugă: Mă Spiridoane, tu ești bețiv și oropsit, dar tot parcă ai mai multă minte ca ceilalți, că barem nu te mai ostenești de pomană! Țăranul, slăbănog și bătrân, își potrivi o mutră mai amărâtă și zise plîngător: ― D-apoi că alții mai beau și de bine, dar eu numai de supărări și de necazuri, măi nea Cristache! Că de când mi-a murit baba, uite-așa mă zbat, că noră-mea nu mă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aruncă o privire semnificativă spre Miron Iuga, apoi strigă: ― De ce nu puteți, copii?... Spuneți drept și pe față, ca să știm! Mai multe glasuri răspunseră mai hotărît: ― N-avem pămînt!... Ne trebuie pămînt!... Fără pământ nu mai muncim! Boerescu luă o mutră de învățător indulgent, care dojenește niște copii nepricepuți: ― Cum se poate, oamenii lui Dumnezeu, să-mi spuneți mie prăpăstii d-astea?... Că n-aveți pămînt!... N-a vrut dumnealui, domnul Iuga, să vă dea pămînt? Ori ceilalți boieri?... Nu v-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
copilului. Pavel se lupta să străbată prin înghesuială, ajutat de glasuri silitoare: ― Du-te, Pavele, ce ți-e frică? Lăsați-l, măi creștini, să treacă omul, că are jalbă!... Ajuns în cele din urmă în fața boierilor, Pavel Tunsu expuse cu mutră amărâtă și glas plâns pățania copilașului său și reclamă bani pentru batjocura îndurată. Diversiunile acestea erau pe placul prefectului, care socotea că, oferindu-le satisfacție în lucrurile mici, vor da uitării nebuniile cele mari. Puse lui Pavel diferite întrebări, îl
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]