1,303 matches
-
tot repetă... zice: „Domnu’ colonel, eu sunt nebun.”. „Și eu sunt nebun”... „Vă cred!” L-a prins pe picior greșit cu asta... (râde - n.n.) Zice: „Te prind eu, futu-ți Dumnezeii mă-tii de bandit.” Și pac cu cravașa peste mutră... Da’ nu l-a băgat la izolare. A fost o figură de care am râs noi mult timp... cum domnul colonel a luat plasă. Și de la Jilava unde ați fost dus? În primăvara lu ’60 am mers În lagărele din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
astfel de subiecte? Ce rost mai au atunci teoriile din ședințe despre „grija față de om”, pe care ni le fac unii și alții, dacă închidem ochii în fața unor cazuri ca acela al bătrînului din strada Eliberării, exploatat de o zgripțuroaică (mutra o arată) cu teșchereaua plină, și al altor umiliți? Cerșetoria e o realitate. Ni-i teamă s-o recunoaștem? Am recitit, aproape cu lacrimi, scrisoarea primită de la Lucica, în care îmi descrie starea în care se află tata, că „orice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
iar eu nu i-am cerut lămuriri, ca să nu par că mă îndoiesc. * Imediat după ce ne-am salutat, bădia Lazan m-a reținut ca să mă întrebe „Care-i culmea «spațiului mioritic»?” știam că urmează un banc, dar am făcut o mutră gînditoare, așteptînd să-l spună. „Să ai oi și să n-ai brînză!”, mi-a zis el, trecîndu-și mîna prin părul alb ca hîrtia. Și cum mai avea pe țeavă încă unul, i-a dat drumul și la acela: „Bulă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o oră. *Mă enervează, ori de cîte ori le întîlnesc pe stradă, figurile celor dezvoltați mai mult în lățime - funduri late, burți revărsate - de inși neglijenți și nesimțitori, rînjind din te miri ce sau plini de importanța persoanei lor. Asemenea mutre m-au agasat și mai tare ieri în timpul smogului. Într-o situație care pe mine mă scotea din sărite, buna lor dispoziție mi se părea cu totul anormală. „Ăștia nu se otrăvesc”, a remarcat Cojocaru. Și a adăugat: „Mă otrăvesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
brav luptător pentru Învățătorime și țărănime, cu lucrările sale, la Muzeu. Mi se pare că d-na Spiridon, fosta mea elevă, e la Flt. Cercetați-o! Din păcate fotografii din epoca studențească nu mai posed. Nu țineam deloc atunci la mutra mea. Să mai răscolesc și dacă găsesc trimit cu plăcere. D-lui Prof. V. Popa i-am trimis un destul de larg Curriculum vitae În care e vorba și de activitatea mea ca student. Da, iubite d-le Dimitriu, tot la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu privire la această școală și la uneltirile Canaliei, a cărui Întreagă viață a fost numai să facă rău, să Împiedice binele. De aceea am fost o vreme supărat pe d. Havriș, că În lipsa și fără știrea mea, i-a publicat hidoasa mutră de măcelar bine hrănit În „Înmuguriri” (cu aprecieri neadevărate și lingușitoare) care purtau și numele meu. O fi fost la ananghie și Canalia 577 l-a plătit bine. Cele două articole despre Grillparzer Îmi aparțin și le redau În rezumat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a și zgâriat. Tovarășul Corbu s-a întors rănit la tovarășul său de arme, adică la primul bolnav al țării, cu firișoare roșii pe fond negru, privindu-l tovărășește în ochi. Vezi ce fac eu pentru tine? , părea să zică mutra lui. Dacă în acea pisică era travestit un dușman de clasă, un agent al ideo-francmasoneriei internaționale, un om al lui Reagan sau un contracandidat la Premiul Nobel pentru pace? Ceaușescu l-a înțeles pe vechiul său tovarăș de lupte pașnice
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care erau surprinși drept în față nu ne mai puteau evita și de rușine dau câțiva lei. Când auzeau că e vorba de căminul de la Iași și de lupta studențească, le părea oamenilor bine de ceea ce au dat și regretând mutra acră de la început, ne urau noroc în lupta noastră. Cei mai mulți trecători aveau chipuri neplăcute și obosite. Nici unul dintre noi nu era prea îndrăzneț, așa că atunci când cineva nu era prea dispus să dea banul, nu mai insistam și-l lăsam în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
joc./ Și am răspuns nu, pentru că într-adevăr nu știam jocul,/ deși jucasem cândva ceva asemănător./ [...] Am urlat toate astea tare, deși eram foarte calm,/ pentru a avea timp să le studiez reacțiile./ Deși ei jucau impasibili și indiferenți,/ cu mutrele sobre, cu cravate la gât/ din care lipsea tocmai gâtul. Cu manșetele albe/ ale cămășii suflecate peste mâneca neagră a costumului,/ din care lipseau tocmai mâinile și restul trupului./ Pentru că într-o parte mâinile lor/ împărțeau cărțile în timp ce/ trupul lor
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
de protagonist cu aceea transcendentă, așa cum se Întâmpla cu romanul existențialist. Primul personaj din galeria imperturbabilor macho echenozieni intră repede În pielea lui Mersault, ucigând În două reprize trei oficiali americani aflați pe drum Între Quito și Bogota, ale căror mutre Îl intrigau. Pentru ca apoi, plictisit, să se Întoarcă la Paris. Prea comode, de astă dată și plictisite, pentru a fi semnificative, sfârșiturile romanelor sale sunt banale și irită cititorul (“ Sfârșitul unei cărți nu este cu-adevărat sfârșitul ei. Nu ești
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ajuns viu la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , a fost groaznic bătut la sinagogă, dar a scăpat și acolo cu viață, deși ceruse apă (nu a fost lichidat din această cauză) - și a fost readus În vagon, În timp ce „zeci de mutre fioroase”, cu revolvere și puști, erau Îndreptate spre el (așa i-a descris pe jandarmii și polițiștii din Târgul Frumos). A ajuns În pragul nebuniei când trenul a staționat În apropiere de Roman XE "Roman" - lângă un râu oarecare - și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Iar omul atît de cuviincios și cu vorbirea lui înceată și cumpănită din dreapta Oltului le zice că ce să se mai lanseze, să cheltuiască lumea atîția bani pe el, cînd el se lansează zi de zi, ca prim ministru. Ce mutre pe candidatul cu cărarea pe dreapta și cont în Elveția! Sau pe vulpea șireată cu aer de comisar de la externe! Dacă românul mai are azi vreun merit,... vreo însușire,... așa pârlit cum e, aceea este că nu mai poți să
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
fi o soluție în România. Că singurul mod de-a conduce țara e lovind cu pumnul în masă și punând căluș vocilor din opoziție. Nu aduc nici o imputare pesedeilor: asta știu și asta fac de când există. E suficient să privești mutrele personajelor reprezentative, pentru a ghici linia partidului: un cleptocratism cinic și brutal, provenit din subsolurile golăniilor de cartier și din voioșia tâmpă a prostului ajuns staroste peste sat. Chiar și în aceste condiții, pasivitatea foștilor componenți ai CDR te scoate
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
pe săptămână, iar mâncarea mi se aduce din satul de jos... Aproape toți banii mi se scurg pe plata impozitelor către Stat pentru a-mi putea păstra vila. Zise Stat cum ar fi zis rozătoare, sau carii. Corso își luă mutra înțelegătoare, aruncând încă o privire pereților despuiați ai quintei. - Ați putea s-o vindeți și pe ea. - E adevărat - Fargas încuviință cu indiferență -. Dar sunt și lucruri pe care nu le puteți înțelege. Corso se aplecase să ia un in-folio
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
Popa Soare, unde locuiește sora mea. I-am găsit domiciliul răvășit, ferestrele stricate. Suportase de una singură, femeie fără apărare, atacul șleahtei de hoțomani, care a cutezat ultima operație în ajun, Joi dimineața, ultima înainte de capitulare. Erau cinci arhangheli cu mutre strâmbate de ferocitatea împietrită a 48 ore de jaf și carnagiu. Căciuli, reteveie și revolvere. Au luat apartamentele la rând, spărgând dulapurile și saltarele cu satârul, când locatarii buimaci nu-și aminteau unde au pus cheile, năvălind din încăpere în
În zilele de 21-23 ianuarie se împlinesc 73 de ani de la rebeliunea legionară din 1941. Fragment din ”Orașul Măcelului”, cartea-document a lui F. Brunea-Fox despre pogromul din București. () [Corola-website/Science/295733_a_297062]
-
de cafea. Trebuie să curețe mizeria, dar pierde jumătate de oră căutând o cârpă, timp în care mizeria se usucă. Când Bruml își dă seama de asta, se scarpină cu mâna stângă după urechea dreaptă și mormăie ceva, afișând o mutră uimită. Apoi se duce la spălător, unde își udă puțin degetele și iese. E de la sine înțeles că va călca în fărașul plin de praf. Ríša[5]îl prinde chiar în acel moment și îi spune să deschidă geamul și
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
Nenorocitul ăsta, dar l-a bătut pînă l-a umplut de sînge... Mon Dieu de Dieu, minte, minte, minte, l-am găsit în mașină! S-a tăiat singur! Ăsta nu-i copil, e o jivină sălbatică!... Polițistul ăla solid cu mutră de satrap, ras în cap și cu o cicatrice ca o rîmă pe obraz, din care se regăsea un crîmpei și pe bărbia osoasă și lătăreață, abia se stăpînea să nu-l bușească pe lungan. Ochii lui verzi ca veninul
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
pufoși ca doi ursuleți de pluș ce-l tot îndeamnă ba la visare, ba la hârjoană îi smotocește de îndată, îi crede niște parteneri loiali de joacă ce vor să-i mute noaptea în parcul de distracții un găligan cu mutră de cimpanzeu îi ține calea, îl tot împiedică să vină către mine mă vede ca prin ceață , îi fac tot felul de semne disperate implorându-l să-l evite pe netrebnicul de lângă el e bai de intră-n cârdășie cu-
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
vitrina a două din librăriile locale. E un Țăran istovit și 1907... În acel țăran, Dul Băncilă a avut tendința poporanistă de a arăta marea mizerie și sărăcie a țăranului român. Dar rezultatul e că a făcut din țăran o mutră hidoasă și ca concepție și ca colorit..."” . La astfel de atacuri, a urmat și o replică din partea lui A.D. Atanasiu care l-a atacat vehement pe Bărbulescu și a susținut nemărginit concepția lui Băncilă și a declarat opera pictorului ca
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
acum o lună și două zile, când am sosit la serviciu, doctorandul mă vestește că în noaptea trecută, după insistența prefectului poliției, a internat aici pe fiul fostului ministru Faranga care, într-o criză nervoasă, și-a sugrumat nevasta. Nu știu ce mutră voi fi făcut, dar sufletul meu se răsucea ca o râmă strivită. Se sfârșise definitiv orice speranță chiar într-o minune!" De asemenea, prezintă și răul făcut acesteia: ”Ai dreptate... Ai omorât-o chiar de două ori; întâi i-ai
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
-i relevată aici o latură didactic-moralizatoare vizavi de delicvența juvenilă. "Duelul" este considerat o poveste captivantă, care are ritm, fără a ieși însă din tiparele filmului de ficțiune. Principalul atuu al filmului este galeria pitorească de "„copii ai străzii cu mutre și limbaj foarte colorat”", dar care nu sunt ajutați să folosească o mimică și o intonație firească. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul "Duelul" aduce o serie de noutăți
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
și o intonație firească. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul "Duelul" aduce o serie de noutăți față de filmele anterioare ale cineastului: "„o galerie pitorească de copii ai străzii (cu mutre și limbaj colorat), o lume interlopă viu pigmentată, cu un pitic-rege al cerșetorilor, cu un olog (iscoadă a milionarilor epocii respective), cu o interpretă insolită, Ana Maria Moculescu, și cu o scenografă în premieră, Gabriela - viitoare - Nicolaescu”". Criticul Tudor Caranfil
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
de cor bisericesc" cu rol de valet, Azazello, (Азазелло, cu trimitere la Azazel) este descris ca "un ins mic, dar neobișnuit de lat în umeri, cu gambetă pe cap și cu un colț care, ieșindu-i din gură, îi sluțea mutra — și așa neînchipuit de hidoasă și de respingătoare. Pe deasupra, avea și părul roșu ca para focului." Hella (Гелла) Abadonna (Абадонна, a reference to Abaddon) with a death-inflicting stare, Ponțiu Pilat Yeshua Ha-Nozri (Иешуа га-Ноцри, "Iisus Nazariteanul") Aphranius Levi Matvei Joseph
Maestrul și Margareta () [Corola-website/Science/320625_a_321954]
-
plan a fost organizat și condus de un om care a pretins că a inventat o metodă mai bună de tratare a bolilor mintale și care nu a permis accesul înăuntru al niciunui vizitator, cu excepția unui „tânăr domn cu o mutră bleagă, de care n-avea niciun temei să se teamă”. Naratorul întreabă cum de nu s-a răzvrătit personalul spitalului și nu a readus lucrurile în ordine. Chiar atunci s-au auzit zgomote puternice și personalul real al spitalului a
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]
-
și pene”. Gardienii i-au adus pe pacienții reali, inclusiv pe domnul Maillard (fostul director care înnebunise cu 2-3 ani în urmă și devenise la rândul lui pacient), înapoi în celulele lor, în timp ce naratorul, care este „tânărul domn cu o mutră bleagă” menționat de Maillard, recunoaște că nu a găsit încă niciuna din operele dr. „Catran” și a profesorului „Pană”. Sistemul domnului Maillard evita toate pedepsele și nu îngrădea libertățile pacienților săi. Lor li se acorda multă libertate și nu erau
Sistemul doctorului Catran și al profesorului Pană () [Corola-website/Science/325791_a_327120]