5,301 matches
-
ani, situația financiară actuală a gospodăriei, situația financiară viitoare a gospodăriei, sărăcia, venitul, șomajul și schimbarea în Produsul Intern Brut național. 1 Deși NATO este o organizație interguvernamentală importantă, nu este inclusă aici deoarece este o alinață militară de securitate mutuală care nu se limitează la democrații. De asemenea, NATO nu rezolvă multe din problemele de securitate ale Europei Centrale și de Est, cum ar fi amenințările venite din partea minorităților etnice, a imigranților sau a războaielor "balcanice" regionale (cf. Haerpfer, Wallace
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sensul că societatea are nevoie de întreprinderi pentru a-și satisface nevoile și dorințele, iar de cealaltă parte, oricare afacere depinde de factorii care o înconjoară pentru a-și putea procura resursele necesare (muncă, capital, materiale, etc.Ă. Această dependență mutuală face prioritară pentru o organizație stabilirea unei relații solide și stabile cu comunitatea în care coexistă și vice versa comunitatea trebuie să se deschidă și să accepte anumite condiții stabilite la nivel de organizație. Mediul extern este însă unul complex
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
o asemenea lovire nu se poate răzima decât pe un interes al nației românești, iar nu a celei jidovești. O lovire de stat are totdeauna mulți amici nemărturisiți într-un popor și se face numai cu consentimentul - fie {EminescuOpX 289} mutual, fie mărturisit - al populațiunilor muncitoare. Regii Franței, înlăturînd organizarea feudală din propria lor voință, Iosif II centralizând puterea publică, Petru cel Mare întinzînd mâna de fier asupra Rusiei au avut amici în popoarele lor; lovirea lor de stat au atins
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încheierea păcii franco-otomane, ale cărei preliminării se încheiaseră, tot prin mediere rusă, la 9 octombrie 1801156. Evacuarea de către francezi a Egiptului a grăbit și încheierea păcii franco-otomane, tot la Amiens, la 25 iunie 1802. Între condițiile sale erau incluse asistență mutuala a părților contractante, în caz de război reînnoirea tuturor tratatelor și capitulațiilor existente înaintea războiului, astfel că poziția preponderenta a Franței în Levant a fost restabilită 157. des Etats de l'Europe" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît.); pentru textul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
actually identical, în broad lines, with those în the previous period, the difference residing în the fact that now they appear on another level, having different causes and consequences both on the continental political system and, more important, on the mutual conditioning between the evolution of the Eastern Question and the internațional status of the northern states. For this reason I have chosen this internal structure of the monograph. Option which suggests also the methodology applied în the research of this
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
triggered by this on the political conjuncture of the Oriental Europe, în the pages of this chapter being exposed the arguments that lead to this conclusion. The treaty, far from having settled the rapports between Russia and the Porte on mutual advantageous bases, aș the Russian diplomacy claimed, hâș an other major significance for the history of the internațional relations, în general, for the one concerning the Eastern Question, în particular. That is the fact that the Porte was restrained by
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
transportorului de trupe ridicau jerbe de apă murdară hurducându-se, dar amortizoarele absorbiră șocul. Ploaia împinsă de vânt plesnea proiectoarele. Bishop și Wierzbowski ghidau aparatele din cabina conductorului. Omul și sinteticul lucrau în perfectă armonie și-și purtau un respect mutual. Wierzbowski privea prin lucarna strâmtă a conductorului și întinse degetul. ― Acolo, cred. Bishop studia harta în culori vii care apăru pe ecranul dintre ei. ― Probabil nu sunt alte intrări pe aici. Se aplecă deasupra comenzilor și aparatul greoi se răsuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
va avea grijă ca între culorile respective să nu fie o diferență de luminozitate, căci contrastul de luminozitate poate anula contrastul de culoare. Contrastul poate fi simultan sau succesiv. Cel menționat mai sus este un contrast simultan; el reprezintă efectul mutual ca luminozitate sau culoare al unor suprafețe percepute simultan. Teme de verificare 1. Pragurile senzoriale definire. 2. Metode de măsurare a pragurilor senzoriale. 3. Metode, instrumente și tehnici de investigare a fiecărui tip de senzații. Bibliografie recomandată 1. Aniței, Mihai
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pentru cazul în care ar fi fost încălcate prevederile din cuprinsul lor. Pentru a împiedica declanșarea unui nou război mondial, marele om politic român a susținut ideea construirii în Europa a unui sistem de pacte de neagresiune și de asistență mutuală. Degradarea situației internaționale, mai ales după venirea lui Hitler la putere în Germania, la 30 ianuarie 1933, a determinat îngrijorarea statelor membre ale Micii Înțelegeri, accelerând realizarea ideii consolidării unității acestei organizații. Astfel, din inițiativa lui Nicolae Titulescu, la 16
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune care nu puteau avea o mare eficiență. În preambulul Pactului se stipula faptul că cele patru state doreau să contribuie la „întărirea păcii în Balcani“. Articolul 1 prevedea faptul că statele semnatare „își garantau mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice“45. Conform articolului 2 se avea în vedere coordonarea politicii țărilor membre în zona balcanică 46. Articolul 3 prevedea faptul că acest Pact era deschis oricărei țări balcanice a cărei adeziune urma să facă obiectul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
integrității teritoriale a României, cu hotarele sale existente la acea vreme, inclusiv Basarabia. Cel care a fost considerat „unul din cei mai inteligenți și mai talentați diplomați ai Europei contemporane“56, s-a pronunțat în favoarea semnării unui tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică, deoarece România era singura țară din sistemul de securitate colectivă francez care nu încheiase un asemenea tratat cu Uniunea Sovietică. La 2 mai 1935 se semnase tratatul de asistență mutuală dintre Franța și Uniunea Sovietică
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
semnării unui tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică, deoarece România era singura țară din sistemul de securitate colectivă francez care nu încheiase un asemenea tratat cu Uniunea Sovietică. La 2 mai 1935 se semnase tratatul de asistență mutuală dintre Franța și Uniunea Sovietică, iar la 16 mai 1935 cel dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică. Iată ce declara Titulescu în legătură cu necesitatea încheierii acestui document cu Uniunea Sovietică: „Nu încape nici o îndoială că pentru noi, românii, prietenia francosovietică constituie o
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mult Pactul cu România va trebui făcut la timpul potrivit; altminteri apropierea ruso-germană va avea loc fără noi și împotriva noastră. Apropierea ruso-germană trebuie, prin urmare, să ne găsească deja aliați cu Uniunii Sovietice“. Articolul 1 al Tratatului de asistență mutuală care trebuia semnat, prevedea: „Asistență mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat ci în general orice agresor european“59. Articolul 1 viza orice agresor european dar
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
făcut la timpul potrivit; altminteri apropierea ruso-germană va avea loc fără noi și împotriva noastră. Apropierea ruso-germană trebuie, prin urmare, să ne găsească deja aliați cu Uniunii Sovietice“. Articolul 1 al Tratatului de asistență mutuală care trebuia semnat, prevedea: „Asistență mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat ci în general orice agresor european“59. Articolul 1 viza orice agresor european dar implicit era avută în vedere, în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în acțiune a fiecăreia dintre cele două țări se va face numai când Franța va fi intrat în acțiune“61. Litvinov nu a fost de acord cu această prevedere. Acest articol era asemănător cu articolul 4 al tratatului de asistență mutuală cehoslovaco-sovietic încheiat la 16 mai 1935, care condiționa acordarea ajutorului sovietic de intervenția Franței pentru sprijinirea Cehoslovaciei, în eventualitatea că această țară ar fi suferit o agresiune neprovocată. Krestinski, adjunctul lui Litvinov, justifica refuzul ministrului de externe sovietic prin faptul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
fi permis intrarea Armatei Roșii în România și implicit ocuparea țării, că nu exista nici o garanție care să împiedice Uniunea Sovietică să ocupe România. Ministrul de externe român răspundea acestor acuzații în felul următor: „Așa cum înțeleg eu Pactul de asistență mutuală cu U.R.S.S., noi am fi cerut asistență trupelor sovietice numai în caz că ar fi fost în joc interesele românești și numai când inamicul s-ar fi aflat deja pe teritoriul României. Altminteri, în absența unei cereri formale din partea noastră, Nistrul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
constitui nu o frontieră, ci o veritabilă barieră“65. Considerăm întemeiată această afirmație conform căreia nu exista nici o garanție cu privire la obligativitatea retragerii trupelor sovietice la est de Nistru la cererea guvernului regal al României. Considerăm că semnarea Tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România sovieticii puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
comisarul sovietic pentru afacerile externe; să semneze la 18 septembrie 1934, alături de reprezentanții altor state, invitația adresată Uniunii Sovietice de a intra în Societatea Națiunilor 84. La 21 iulie 1936, la Montreaux, Titulescu și Litvinov au parafat Tratatul de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. Cei doi au hotărât ca tratatul să fie semnat cu prilejul începerii lucrărilor Adunării Societății Națiunilor, în septembrie 1936, deoarece ministrul de externe al Uniunii Sovietice, Litvinov, nu era împuternicit cu puteri depline pentru a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
alianță existente să-și dea plina lor eficacitate”87. Titulescu și strategia păcii, (coord. Gheorghe Buzatu), Iași, Editura Junimea, 1982, p. 289. 86 Em. Bold, I.Ciupercă, Europa în derivă (1918 1940 ). Din istoria relațiilor internaționale, Articolul 1 prevedea „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice agresor european”. Era vizat orice agresor european, dar implicit era avută în vedere, în primul rând
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
în acțiune a fiecăreia dintre cele două țări se va face numai când Franța va fi intrat în acțiune”. Litvinov nu a fost de acord cu prevederea respectivă. Aceasta era asemănătoare cu cea din articolul 4 al tratatului de asistență mutuală dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică, încheiat la 16 mai 1935 și care condiționa acordarea ajutorului sovietic de intervenția Franței pentru sprijinirea Cehoslovaciei, în eventualitatea că ea ar fi căzut victima unei agresiuni neprovocate. Nikolai Nikolaevici Krestinski, adjunctul lui Litvinov, justifica
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
promovat de Franța, în care Polonia într-o primă perioadă și Cehoslovacia reprezentau pilonii centrali. Titulescu nu dorea ca România să rămână singură alături de Uniunea Sovietică . Titulescu a fost acuzat de faptul că prevederile articolului 3 din Tratatul de asistență mutuală care urma să fie semnat între Uniunea Sovietică și Romănia puteau periclita suveranitatea și integritatea teritorială a României 92. Practic, acesta prevedea faptul că trupele fiecăruia dintre statele semnatare nu puteau să depășească granița dintre România și Uniunea Sovietică, adică
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
permis intrarea Armatei Roșii în România și, implicit, ocuparea țării, că nu exista nici o garanție care să împiedice Uniunea Sovietică să ocupe România 95. Ministrul de externe român răspundea acestor acuzații în felul următor: „Așa cum înțeleg eu Pactul de asistență mutuală cu U.R.S.S., noi am fi cerut asistență trupelor sovietice numai în caz că ar fi fost în joc interesele românești și numai atunci când inamicul s-ar fi aflat deja pe teritoriul României. Altminteri, în absența unei cereri formale din partea noastră, Nistrul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
unui acord ceho-român, ridicată în mod sistematic și dezmințită de mine în mod sistematic, începe să mă obosească. Când rușii vor voi să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi“. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Relațiile româno-sovietice . Documente , vol. al II-lea , 19351941..., lui Titulescu potrivit căreia pentru ca armatele sovietice să treacă prin România nu aveau nevoie de un acord, disproporția dintre cele două state fiind semnificativă 98. Titulescu afirma că dacă tratatul de asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică s-ar fi semnat ar fi fost împiedicată declanșarea celui de-al doilea război mondial la 1 septembrie 1939. Un alt element important care a determinat demiterea lui Titulescu este reprezentat de compromiterea relațiilor româno-italiene
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
extremei drepte românești 115. În perioada 1934-1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității colective, Polonia se apropia de Germania. Principala obiecție viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 116. Polonia considera că încheierea tratatului româno sovietic ar fi avut drept consecință creșterea ostilității Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei. Astfel
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]