1,340 matches
-
de factură orientală, colecționate de pictor în Istanbul în 1873: covoare, arme, vase, măsuțe și cutii pentru păstrarea diferitelor obiecte de preț, veșminte, papucei, o narghilea. Așezarea obiectelor este asemenea celei prezentate de artist într-un tablou surprinzător, plasat de muzeografi în acest spațiu. Este vorba despre pictura plasată pe peretele din stânga al holului. Jumătate din compoziție este figurată foarte detaliat, în stilul picturii academiste a secolului al XIX-lea, cealaltă jumătate fiind abia schițată. Lucrarea se vrea un gest de
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
Mihaela Runceanu a fost declarată post-mortem cetățean de onoare al municipiului Buzău. Distincția a fost atribuită de consilierii locali. La ședința ordinară, acelasi titlu a fost acordat altor 13 personalități. Printre ei se numără scriitorii Nicolae Peneș și Radu Cârneci, muzeograful Valeriu Nicolescu, regizorul Nicolae Cabel și jurnalistul Dumitru Ion Dincă. La propunerea grupului Opoziției din Consiliul Local, pe lista cetățenilor de onoare ai orașului Buzău a fost trecută și regretată voce a muzicii ușoare românești. În 2009, cu ocazia comemorării
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
ghid autorizat, tuturor celor care îi trec pragul. Moștenind dragostea tatălui pentru necuvântătoare, Sidonia trăiește înconjurată de zeci de pisici pentru a căror hrană își cheltuiește aproape toate veniturile, în ceea ce o privește fiind o vegetariană convinsă. După ce funcționase ca muzeograf la Casa memorială "Calistrat Hogaș" din Piatra Neamț, Sidonia a donat în 1967 statului casa părintească pentru a fi restaurată și a se organiza aici un muzeu memorial. În două rânduri a oferit spre achiziție Muzeului Județean de Istorie obiectele și
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
pedagog la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamț (1952-1953). După absolvirea Facultății, este numit egumen, apoi stareț la Mănăstirea Putna (1957-1961). Îndeplinește apoi ascultări în mai multe mănăstiri din zona Neamțului: preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la Schitul Durău (1962-1964), muzeograf la Mănăstirea Putna (1964-1974). Este ridicat la rangul de protosinghel (1966) și apoi la cel de arhimandrit (1975). În perioada 1974-1978, este numit ca stareț la Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava". IPS Pimen a îndeplinit câteva misiuni peste
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
01184 din Bacău. În anul 2001 a obținut titlul științific de doctor în istorie, specialitatea Istoria Relațiilor Internaționale, la Universitatea din Craiova, sub coordonarea prof.univ.dr. Valeriu Florin Dobrinescu (1943-2003). S-a stabilit în municipiul Iași în anul 1993, lucrând ca muzeograf la Complexul Național Muzeal Moldova Iași (1993-1995) și apoi (1995-1999), în calitate de cercetător științific la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană, filiala Iași a Academiei Române, instituție înființată în anul 1992 și condusă de către prof.univ.dr Gheorghe Buzatu. Din anul 1999 este
Cristian Sandache () [Corola-website/Science/305504_a_306833]
-
al Uniunii Italienilor din București, membră UNITER și a Uniunii Scriitorilor. Căsătorită, prima oară, la 15 noiembrie 1942, la Iași, cu economistul și doctorul în drept Sextil Coroamă, subdirector în Guvernământul Bucovinei, cu care a avut un fiu, istoricul și muzeograful Radu Coroamă. Al doilea soț a fost poetul, prozatorul, dramaturgul și actorul clujean Dominic Stanca. Corpul neînsufletit al artistei a fost depus la cimitirul Reînvierea. A primit Premiul de Stat (1953), Ordinul Meritul cultural (1967), Premiul Galei UNITER pentru întreaga
Sorana Coroamă-Stanca () [Corola-website/Science/305612_a_306941]
-
constituie Comitetul Interdisciplinar „Eclipsa 99” și se realizează un film pe această temă împreună cu televiziunea locală. În 17-18 octombrie 2002 au loc în incinta Planetariului lucrările omagiale ale Simpozionului „20 de ani de activitate muzeistică la Planetariul Suceava”, cu participarea muzeografilor și specialiștilor de la planetariile din țară precum și a directorului Institutului Astronomic al Academiei Române, dr. Magda Stavinschi. La data de 8 mai 2007 Pierre Rabhi, inițiatorul „Mișcării pentru Terra și Umanism”, susține o conferință despre fenomenul de transformare a terenurilor în
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
în nut și fede. Șarpanta în patru ape cu turlă (și 4 turnulețe) este realizată în lemn de brad prin căpriori fixați pe cosoroabe. Biserica are podea din scânduri și pereți realizați în tehnica cioplitului și îmbinarea bârnelor de stejar. Muzeograful Georgeta Stoica a afirmat: Biserica de lemn din Turea este monument istoric, ea având codul B-II-a-A-18994 (biserica face parte din ansamblul Muzeului Satului și are codul acestuia). Ea Turea reprezintă singura biserică care face parte din ansamblul de construcții al
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
jud.Bacău (1962-1966). În perioada 1967-1972 este student al Facultății de Filologie, Secția Română-Italiană, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, terminând ca Șef de Promoție. Obține Doctoratul în literatură română cu teza „Ion Creangă - Măștile Inocenței", în 2000. Este muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă (1972-1975) și coordonatorul instituției (din 1990 până astăzi). Lucrează la Muzeul Literaturii Române Iași, Casa Memorială „Vasile Pogor” (1975-1984) și devine Șef de Secție a M.L.R. (1984-1989). Realizează tematicile științifice și muzeele: „Viața și opera
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
criminalistică”", Academia de Poliție Indianapolis, Indiana, SUA, 2000. - „Tehnici moderne de falsificare a operelor de artă”", Curs de perfecționare, Muzeul Luvru, Paris, 2000. - „Furtul operelor de artă din colecțiile particulare românești prin substituirea originalelor cu piese falsificate”", Conferința Națională a Muzeografilor din România, sub egida Ministerului Culturii și Cultelor, Sinaia, 2000. - „Europolul versus crima organizată. Prezent și perspective ale combaterii criminalității în România”", Conferința internațională a Interpol cu participare românească (Ministerul Justiției și Ministerul de Interne), Haga, Olanda, 2000. - "„Migrația ilegală
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
cu sarcofag din lemn din Perioada Ptolemaică (peste 2000 de ani vechime), provenită din săpăturile arheologice de la Gamhud. Tematic, expunerea este structurată în două secțiuni. Sub titlul Din cultura și arta popoarelor lumii, expoziția permanentă (autorul concepției tematice: Maria Bozan, muzeografi responsabili: Maria Bozan, Adina Vărgatu) prezintă o selecție esențială din fondul de obiecte extraeuropene, majoritatea intrate în colecțiile sibiene în secolul al XIX-lea. Denumirea generică Din creația artizanală a popoarelor lumii, include cea mai mare parte a expozițiilor temporare
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
1970 a Consiliului Popular Județean: Planetariul din Municipiul Baia Mare trece, de la 1 ianuarie 1971, în subordinea Comitetului executiv al Consiliului Popular al Municipiului Baia Mare care va conduce, îndruma și controla activitatea acestei instituții. Iată o prezentare istorică succintă realizată de către muzeograful principal (la această dată) Gavrilă Tomoiagă, în 1992, într-o adresă către Muzeul Satului București: ”Denumirea instituției noastre este: Complexul Astronomic Popular. Ea este destinată în special răspândirii cunoștințelor de astronomie și de astronautică în rândul tututor categoriilor de oameni
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare () [Corola-website/Science/319409_a_320738]
-
(n. 1933 - d. 1993) a fost un arheolog și istoric român. Între 1951 și 1962 a făcut studii de istorie și de drept, la București. În 1968 și-a luat doctoratul în istorie. Între 1953 și 1963 a fost muzeograf la Muzeul de Artă al R.S.R., pentru ca apoi să se mute la Institutul de arheologie, unde a deținut gradul de cercetător principal. În calitate de medievist, Popa a studiat epoca formării statelor medievale române, în principal în regiunile Maramureș și Hațeg. S-
Radu Popa () [Corola-website/Science/332987_a_334316]
-
perioadă, populația era formată din agricultori și liber-profesioniști (65%), meseriași (20%), comercianți (15%) și fabricanți (0,2%). Stema municipiului a suferit de-a lungul timpului numeroase schimbări, însă a păstrat principalele elemente simbolistice. Stema orașului medieval, descoperită recent de un muzeograf de la Muzeul Pitești, avea reprezentată o cruce, care pare latină. Stema din perioada interbelică avea forma unui scut albastru și un turn medieval pe care se află un vultur ce ține în gheare steagul României. Turnul medieval simbolizează dinastia Basarabilor
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
(n. pe 19 februarie 1957), la Dumbrava - Târgu Lăpuș (Maramureș), este un pictor și muzeograf român, Membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția pictură - Filiala Baia Mare; este muzeograf în cadrul Muzeului Tarii Oașului din Negrești-Oaș. La Muzeul Țării Oașului, în cadrul expozițiilor periodice organizate în cochetele și primitoarele spații, recent modernizate, consacrate artei contemporane, Dorel
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
(n. pe 19 februarie 1957), la Dumbrava - Târgu Lăpuș (Maramureș), este un pictor și muzeograf român, Membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția pictură - Filiala Baia Mare; este muzeograf în cadrul Muzeului Tarii Oașului din Negrești-Oaș. La Muzeul Țării Oașului, în cadrul expozițiilor periodice organizate în cochetele și primitoarele spații, recent modernizate, consacrate artei contemporane, Dorel Petrehuș, unul dintre plasticienii negreșteni care au fondat, cu mai bine de un sfert de
Dorel Petrehuș () [Corola-website/Science/318346_a_319675]
-
Costache Negruzzi este un nume scump României și va rămîne în pleiada pionierilor intelectuali ai neamului nostru." V. Alecsandri". După ce în perioada regimului comunist a servit pe post de sediu al CAP-ului local, Muzeul Literaturii Române din Iași, prin muzeografii Constantin-Liviu Rusu și Olga Rusu , s-a ocupat între anii 1993-1995 de restaurarea casei, reconstituind viața și activitatea acestei familii de cărturari. Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu a fost inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995 și conține cinci
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
loc manifestarea culturală "Popas moldav la familia Negruzzi", având loc cu acest prilej o prelegere pe tema "Constantin Negruzzi, azi" susținută de profesorul universitar Liviu Leonte, lansarea broșurii Casa memorială "Constantin Negruzzi", redactata de un colectiv al MLR condus de muzeograful Olga Rusu și tipărită în 500 de exemplare pe cheltuiala lui Matei Fotiade, precum și a volumului "Constantin Negruzzi" al lui Serghei Colosenco, care reconstituie prin careuri rebusistice viața și activitatea cărturarului. Cu acest prilej, urmașii familiei (printre care Irina Fotiade
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Edgar Papu, Mihail Pop, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. a plecat în cariera sa de la o simplă slujbă de normator, ajungând contabil, redactor și corespondent permanent al Ziarului "În slujba Patriei" (în timpul serviciului militar), între anii 1955-1958 a fost muzeograf principal la Muzeul regional de istorie din Ploiești, sub îndrumarea profesorului emerit Nicolae Simache și în anul 1963 a fost numit diplomat la Ministerul Afacerilor Externe. Cariera de diplomat a continuat-o în calitate de la Ambasada României la Moscova și Ministerul
Chiriac Bucur () [Corola-website/Science/315272_a_316601]
-
Th. Popa (1892-1948), reprezentant al Școlii de Anatomie Funcțională Iași. Ambii sunt fii ai acestui sat. În noiembrie 1988, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță, un colectiv restrâns din cadrul Muzeului Județean Vaslui, sub conducerea muzeografului principal, Viorica Zgutta-Cristea, a reorganizat expoziția de bază a Casei memoriale abordând o tematică structurată pe trei mari secțiuni: viața și activitatea lui Emil Racoviță (familia, copilăria, tinerețea) (1868-1947); participarea la expeditia antarctică (1897-1899); Emil Racoviță - fondatorul biospeologiei (1900-1947). Expoziția
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
îndepărtarea pământului contaminat din interior (până la adâncimea -1 m), în scopul de a salva monumentul istoric. Cu acest prilej, s-a trecut la efectuarea unor cercetări arheologice care au fost coordonate de dr. Paraschiva Victoria Batariuc și dr. Monica Gogu-Demian, muzeografi principali la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava. În iunie 2006, s-au început o serie de lucrări de restaurare-consolidare a Bisericii "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni, urmărindu-se aducerea ei la forma originală. Proiectul de restaurare a fost executat
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
(n. 14 decembrie 1922, București) este o pictorița și graficiana română, istoric al artei și muzeograf la Muzeul Național de Artă Este fiica artiștilor plastici Elenă Alexandra Barabaș Bednarik și Ignat Bednarik (membri fondatori ai Sindicatului Artelor Frumoase din România).. Din anul 1974 este membră a Socetății Franceze de Istorie a Artei din Paris.. Are parte
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
(n. 5 aprilie 1944, Sibiu) este un istoric și critic de artă. Studii: Liceul Teoretic „Iacob Mureșianu” din Blaj (1961); Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1967); doctor în Istoria Artei (1992). Activitate: muzeograf coordonator și director la Muzeul de Istorie din Blaj (1967-1992); lector (1992-1999), conferențiar (1999-2004), profesor (din 2004) la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității „1 Decembrie 1918” din Albă Iulia, conducător de doctorat (din 2008). Istoric și critic de
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Începând din anul 1990 a ocupat funcția de titular al catedrei de pictură din Liceul de Artă Pitești. În perioada 1997 - 2000 a fost inspector școlar la Inspectoratul Școlar Argeș. De-a lungul timpului, Gheorghe Pantelie a ocupat funcția de muzeograf (1972 - 1975) al Muzeului Județean Argeș precum și cea de metodist la Casa Creației Argeș (1977 - 1990). Cu aceaste ocazii s-a ocupat de arta veche, arta populară și naivă precum și de cea profesionistă. A fost inspector - șef la Direcția pentru
Gheorghe Pantelie () [Corola-website/Science/328883_a_330212]
-
1974, după terminarea studiilor universitare, participă la expoziții importante precum: „Autoportretul în pictura românească” organizată la Muzeul de Artă din Iași și „Portretul în arta contemporană românească” organizată la Muzeul de Artă Modernă și contemporană Galați.Între 1976-1979 a fost Muzeograf la Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții Artă. Din 1983 este profesor invitat la Hochschule din Darmstadt. Demersul este neîndoielnic liric, dar el nu face parte din acea zonă a lirismului reticent și delicat ce se închide asupră-și ci
Corneliu Vasilescu () [Corola-website/Science/324338_a_325667]