6,914 matches
-
asupra lumii dar înțelege cu maximă certitudine că-i va rămâne, de facto, un tărâm necunoscut întrucât el nu este un mânuitor și al „mărgelelor de sticlă”. “În clipa aceea am știut că n-o să pot scrie niciodată romanul unui muzician . A fost ca o iluminare, ca un fel de trezire amară dintr-o iluzie prea mult prelungită...E adevărat - muzica sferelor mi-e accesibilă uneori, foarte rar, în stări de extaz... De fapt, muzica nu se lasă niciodată comunicată integral
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
o depășește trebuie să plătească pentru ea) este posibilă și tentantă. Paralela este acreditabilă nu numai prin interferența de câmpuri energetic-artistice asemănătoare (operă muzicală-tragedie, dramă literară) aduse într-un justificat raport al convergențelor estetice, dar mai ales prin faptul că muzicianul și scriitorul folosesc același tip de dialectică în configurarea partiturii/ romanului - enunțuri leit-motivice, trasee informațional/tematice principale, asimilare a noutății tradusă prin reconfigurări operate în planul ideilor/temelor, dispersări secvențiale/atitudinale, toate aflate în continuă mișcare etc. - combinate într-o
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
a expresiei și de meditație asupra rosturilor existenței, într-o lume a diversității destructurărilor și a goanei după derizoriul și insanitatea unor mituri prefabricate peste noapte în laboratoarele reclamei de tot felul...” De altfel, o bună parte din reflecțiile de muzician ale lui Sorin Lerescu au apărut sub tipar la Editura Muzicală (2011), într-un volum intitulat “ În lumea muzicii contemporane”. Făuritor artistic conștient de istoria și neamul întru care ființează, rostuindu-l după năzuință și, totodată, rostuindu-se pe sine
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
ne amintește de cele 18 decenii de când ființează în istoria românilor muzicile militare, pe lângă care nu putem trece nepăsători atâta vreme cât această „instituție” a fost prezentă la toate evenimentele istorice din epoca modernă și contemporană a țării, fiind slujită de muzicieni precum E. Hübsch, I. Ivanovici, M. Mărgăritescu, I. Vlăduță, I. Purcărea, E. Massini, S. Horceag, D. Eremia, S. Dinu, E. Ursu și mulți alții. În cele 18 decenii de existență, Muzicile Militare au trecut de la „însoțirea” regimentelor din „Straja Pământeană
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
tineri, aflați în primele clase de școală. Altfel spus, un ansamblu care învață neîncetat cum și ce se cântă. Mișcarea aceasta perpetuă a cerut dirijorului-pedagog o subtilă stăpânire a profesiei și psihologiei, pentru a face din copiii cu aptitudini, virtuali muzicieni. Un fel de evaluator combinat cu producător, un artist care, totodată, la momentele dificile ale ieșirii pe scenă, devine interpret stabil cu mici artiști profesioniști stăpâni pe mijloacele lor de exprimare.. Cine ascultă înregistrările Eugeniei Văcărescu, realizate în șirul lung
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
în pagini de cronică, pagini de carte sau înregistrări, să suplinească absența aprecierilor, determinată de respectarea dorinței sale de a nu fi lăudată. Deși, nu se prea poate fără. Cunoașterea Eu- geniei Văcărescu ține de mai multele ei însușiri. Talentul muzicianului interpret, o inteligență deosebită, o cultură care lasă larg acces neliniștii, curiozității analitice, o latură pragmatică în care se îmbină organizarea muncii, programelor, supravegherea disciplinei în relația cu copiii dar și, în viața particulară, stăpânirea volanului mașinii sale. Acasă cânta
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
Simfonia XV). Partitura conține, ca și multe altele, însemnări de dirijor cu creion colorat. Concertul are o unică parte, Moderato. Potrivit datării din Repertoriul general al creației muzicale românești de Mihai Popescu și catalogului publicat de Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin a transformat concertul în Simfonia XV în 1954. Ce l-a determinat pe Cuclin să reconsidere concertul? După ciclul primelor paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Muzicieni români în texte și documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea Viorel COSMA Aniversarea centenarului morții scriitorului și dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912), mare meloman, remarcabil critic muzical și prieten apropiat al generației enesciene de muzicieni din pragul veacului al XX-lea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Muzicieni români în texte și documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea Viorel COSMA Aniversarea centenarului morții scriitorului și dramaturgului Ion Luca Caragiale (1852-1912), mare meloman, remarcabil critic muzical și prieten apropiat al generației enesciene de muzicieni din pragul veacului al XX-lea, ne prilejuiește semnalarea unui fond de documente inedite din colecția pianistei și profesoarei Cella Delavrancea. Dacă George Ștephănescu, Constantin Dimitrescu, Eduard Wachmann și Eduard Caudella au avut legături profesionale directe cu autorul Nopții furtunoase
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Florian LUNGU Ne bucură să semnalăm reeditarea, sub egida Editurii Muzicale, a unui valoros opus teoretic prin intermediul căruia un muzician de ținută ne introduce, apoi ne călăuzește cu recunoscută competență în mirificul tărâm al armoniilor jazz-ului - suport și stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat sugestiv „ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAȚIA DE JAZZ, POP ȘI ROCK”, volumul reprezintă o lucrare
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
care a coordonat primul curs de improvizație de jazz din țară inițiat cu succes de domnia sa la Școala populară de artă, continuat la Conservator. Spre finele Tratatului de armonie aplicativă este estimată analitic o specie tipică jazz-ului cultivat de muzicienii afro-americani, blues-ul (cu subgenul boogie- woogie derivat din el), al cărui concept apărut cu mai bine de un veac înainte peste ocean a fost preluat și asimilat practicii jazzistice de pe toate meridianele... Departe de a rămâne o lucrare teoretică
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
Oranienburg, unde buna mea Gertrud mă primi cu brațele deschise. După câtva timp am fixat concertul din Berlin, unde, după cum am povestiti mai sus, n-am izbutit să am altă sală de concert decât sala Grotrian-Steinweg. Un domn, Hensgen, bun muzician, azi organistul bisericii Sf. Cruci de la Postdamm, îmi fu de mare folos pentru aranjament și presă. În seara concertului principalii reprezentanți ai presei asistaseră la recital și fură plini de entuziasm. Bunul meu prieten compozitorul Brzezinsky, acum consul al Poloniei
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
și entuziast admirator al artei mele pianistice. În acest an mult talentatul, aproape genialul meu elev, Radu Mihail în vârstă numai de 16 ani absolvă cursurile mele de pian, obținând și premiul Poenaru Căplescu, împreună cu premiul Ciuntu și mențiunea de muzician de mare viitor, lucru care nu s-a întâmplat în trecut nici unui elev. Acest copil mult dăruit era înrudit de aproape cu pictorul de seamă Vermont (unchi) și cu celebra noastră artistă Marioara Ventura, al căruit nepot era de asemenea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
avea timpul necesar de a executa bine și o lucrare de seamă românească. Perlea cu mult înainte de aceasta venise la mine și îmi ceruse acest concert fiind eu solistă, după ce îl trecuse cu mine o dată la două piane. Este un muzician perfect și un dirijor de înaltă ținută, însă totdeauna stăpânit de toane, când bune, când rele. N-am putut niciodată înțelege de ce și-a alcătuit programul său al acestui concert, când trebuia să prezinte în primă audiție primul concert pentru
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
devenit un interpret important al operei, fiind condus cu inteligență de regizor în spațiul scenic, integrându-se adecvat dramaturgiei spectacolului. Surpriza serii a fost dirijorul grec oaspete Myron Michailidis, directorul Operei din Atena. După opinia noastră, maestrul Michailidis este un muzician extrem de subtil care a înțeles partitura wagneriană la palierele ei de adâncime, străduindu-se să ofere o interpretare adecvată ce a urmărit nuanțat culorile timbrale hieratice, atmosfera de mister și magie a muzicii. El a dat orchestrei rotunjime, trecând cu
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
se degajă din fraza muzicală. Știe să urmărească soliștii și să-i conducă pe o cale bună, este atent la nuanțele stilistice ale partiturii, fiind un profesionist de mare clasă. Felicităm conducerea Operei de a-l invita pe acest important muzician la București, într-o lucrare wagneriană dificilă și-l mai așteptăm și cu alte ocazii. Considerăm benefică această reprogramare a capodoperei wagneriene, dar ne exprimăm pe această cale speranța că o vom mai revedea mai des, întrucât spectacolul se impune
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
reprezentativi precum Paganini, Sarasate și Kreisler (în care violoniștii au evoluat că soliști), a venit rândul abordării repertoriului cameral. Recitalul de pe scena UNMB a demonstrat o fericită îmbinare a activității didactice cu aceea artistică și de formare profesională a tinerilor muzicieni. Spectatorii care au participat la eveniment, au apreciat interpretarea de înalt nivel a studenților, precum și postura inedită în care aceștia au evoluat pe scena; o inițiativă excelentă care ar trebui preluată în anii următori și de alte clase de instrument
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
de ani a formației Celelalte Cuvinte. intitulat „Trup și Suflet”, s-a desfășurat la Cinema Patria: circa 1000 de spectatori, casa închisă. Piese ca „Scrisori iubite”, „Stem”, „Stele”, „Comoara”, „Dacă vrei”, „Iarbă prin păr” au fost „răstălmăcite” de cei patru muzicieni - Călin Pop la chitară acustică, Marcel Breazu la bas, Tiberiu Pop la pian, Leontin Iovan - baterie, împreună cu inginerul de sunet Ovidiu Roșu, în varianta acustică. Formația a fost chemată la bis de două ori, după un concert ce a durat
Concerte by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/84231_a_85556]
-
sonoră a filmului cu același nume. Dublul CD va fi lansat la propria casă de discuri a formației, Blackened Recordings, și conține piese interpretate în cadrul concertelor susținute anul trecut, filmate special pentru pelicula care îi are ca protagoniști chiar pe muzicieni, un film 3D cu cele mai reprezentative piese Metallica, filmate simultan cu 24 de camere, care se îmbină cu povestea îndrăzneață a unui film de acțiune. ERIC CLAPTON a lansat albumul “Unplugged” în 1992. Discul lansat la acea dată a
Mondo pop by Mihai Anton () [Corola-journal/Journalistic/84229_a_85554]
-
muzică. În recenta carte a muzicologului Viorel Cosma - Copii minune ai României (1673 2013) - De la Cantemir și Enescu până la Lipatti și Ursuleasa, Alexandru Tomescu figurează printre cele 64 de nume de „copii minune” ai României. Născut într-o familie de muzicieni: mama profesor de vioară, iar regretatul său tată - Adrian Tomescu profesor de pian, Alexandru a manifestat interes pentru muzică încă de la vârsta de 5 ani. Primul profesor de vioară a fost chiar mama sa - Mihaela Tomescu, cu care a pornit
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
Muzicieni români din diaspora (III) Doru IONESCU În fiecare sâmbătă seara, de la ora 20.30, emisiunea „Lumea și noi” (prin edițiile zise „O poveste... cu cântec!”) pune în undă la TVR Internațional portrete ale muzicienilor români din diaspora. Dacă nu
Muzicieni români din diaspora (III) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84234_a_85559]
-
Muzicieni români din diaspora (III) Doru IONESCU În fiecare sâmbătă seara, de la ora 20.30, emisiunea „Lumea și noi” (prin edițiile zise „O poveste... cu cântec!”) pune în undă la TVR Internațional portrete ale muzicienilor români din diaspora. Dacă nu reușiți să le urmăriți la difuzare, acestea rămân postate pe site-ul tvrplus.ro. Gabriel Litvin (Toronto, Canada) este nimeni altul decât celebrul chitarist (și compozitor) de la F.F.N., atunci și acum. Atunci a debutat
Muzicieni români din diaspora (III) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84234_a_85559]
-
din State să-i ajute. Ovidiu Marian (Göteborg, Suedia) își zice Madius acum. Până să rămână cu sextetul lui Gigi Stoian, în 1968, la Viena (iar de acolo s-o întindă la Helsinki), basistul vocal apucase să studieze cu câțiva muzicieni mari, de la orchestra Cristal a lui Edmond Deda până la cvintetul Mamaia din perioada super-chitaristului Alecu Rădulescu. În Scandinavia a cântat și cu români (Cristian Mac Colan ori Ion Baciu jr.), dar și cu străini - să zic doar de Dr Feelgood
Muzicieni români din diaspora (III) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84234_a_85559]
-
Mai înainte de aceasta moldavul de geniu a interpretat Concertul pentru vioară și orchestră (reducție pentru pian) de Felix Mendelssohn-Bartholdy și Sonata Kreutzer de Beethoven, în salonul principesei, acompaniat de ea, unde a avut prilejul de-a cunoaște o seamă de muzicieni celebri. Apropierea dintre Elena Bibescu și Enescu a reprezentat un eveniment major pentru ambii. Interesantă e nota specifică de prețuire pe care pianista o poartă violonistului, așa cum o stabilește autorul, trădînd o decepție a solitudinii sale luxoase, o melancolie a
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
nobili și altețe regale ce prețuiau arta pianistică a amfitrioanei. Iată ce scria Anton Bibescu, fiul Elenei: "Iubitoare la culme a muzicii și virtuoz ea însăși, mama mea era întruchiparea ospitalității și a bunătății. Se înconjura de oameni de valoare, muzicieni, artiști, scriitori. Îmi aduc aminte că am ascultat-o cîntînd la patru mîini cu Saint-Saens. Paderewski a debutat la ea, ca și Enescu, a cărui carieră mama mea a făurit-o. Copil fiind, eram uluit să-i aud pe Gounod
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]