1,379 matches
-
mai mult. În casă e plăcut; de câteva zile ni se dă căldură la 6 ½ seara, o dată pe zi, încât profit de atmosfera prietenească (sic!) să ți scriu. Nu ți-am dat nicio veste, din cele care sunt în jurnale, nădăjduind că citești din când în când vreun exemplar ce te poate ține în curent cu succesul și evoluția fericită a țării tale. [...] Azi Maria mi-a povestit unele infamii ale lui Cam[il] P[etrescu] care era furios pe tine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lui - Iisus”. El va fi răstignit și Îngropat, apoi va Învia „și va trimite 12 bărbați”, care vor schimba „leagea” În toată lumea, inclusiv În Împărăția condusă de Sibila. „Că și eu - Își Încheie profetesa interpretarea onirică - până acum m-am nădăjduit că dintru mine să va naște Hristos și mi-am ferit fecioriia mea În 50 de ani. Iară acum cunosc că nu-s eu aceea” <endnote id="(65)"/>. În mod evident, accentul cade diferit În acest caz, față de majoritatea textelor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se pare foarte interesantă, dar pentru moment (de fapt, nici data n-ai precizat-o) nu știu dacă aș putea răspunde . Referitor la sugestii pentru viitor, am cîteva, dar le mai cîntăresc puțin, rezervîndu-mă pentru altă dată, mai ales că nădăjduiesc să vă vizitez cu ocazia unui drum spre Tg. Ocna . Deocamdată sînt însă prins în niște lucrări pe aici, apoi mă tot gîndesc să scriu ceva despre Alecsandri, cu ocazia sărbătoririlor.4 Cîte nu sînt de făcut, dar timpul nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu mi-e deloc la îndemînă să mă apuc de altceva acum. Nu te vei supăra, sper, și rămîne pe altă dată. Mă bucură, în schimb, vestea că vei trimite curînd Cartea de piatră. Sunt curios s-o citesc și nădăjduiesc să-i fac loc cît mai grabnic pentru apariție. S-ar putea - zic și eu, amăgindu-mă singur - să vin totuși la Festivalul Bacovia din acest an, oricum aș dori să mai ies din acest tîrg ori, măcar, să schimb
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
este iar acesta îi răspunse, prezentându-l: „Domnul profesor Costin și neamurile mele, cumnatul Cocuz și cuscrul Negruș.” Noul venit este poftit să se așeze la masa lor, și-i puseră un pahar de vin în față. Costache era bucuros, nădăjduind că profesorul Costin va da răspunsuri amănunțite frământărilor lor iar cumnatul Ghiță Cocuz chiar deschise vorba dând glas nedumeririlor lor. Obișnuit să fie întrebat și să dea răspunsuri, profesorul începu să cuvânteze: „Da, domnilor, țara a fost și se află
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
muncile agricole, când trebuia strânsă o bună parte din recolta anului. * Maria făcea curățenie în odaia unde stătea Costache, care era culcat pe un pat potrivit pentru un bolnav paralizat. Spera să se însănătoșească doar printro minune dumnezeiască, în care nădăjduia cu încredere, mai cu seamă că Săndel, feciorul cel mai mic, le povestise visul prin care Maica Domnului îl încredințase că tatăl său se va face sănătos, după ce i-a spus de boala lui. Copiii Dumitru și Vasile făceau curățenie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aceea mă Întristez imaginându-mi acum ce trebuie să fi simțit Îndurerata Mademoiselle văzând cum se pierde, fiind prea puțin prețuit, glasul de privighetoare care ieșea din trupul ei de elefant. A stat la noi mult timp, mult prea mult, nădăjduind cu Încăpățânare Într-un miracol ce o va transforma Într-un fel de Madame de Rambouillet care să țină sub vraja ei strălucitoare poeți, prinți și oameni de stat, Într-un salon cu mobile aurite și tapițerii de mătase. Ar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni... Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei păgâni; pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni..." Din scrisoarea Judelui Brașovului adresată lui Ștefan Voievod și Domn al Moldovei. 7 Județul Măriei sale Altă, altă pricină! bolborosește Ștefan printre clăbucii de săpun, în timp ce Don Giovanni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
milă! Unii și alții mă ponegresc cum c-aș fi crud și neîndurător. Pe cei sărmani, fără putere, năpăstuiți, pe fătucile necinstite, pe cei cu rogojina aprinsă-n cap, pe ei, cine-i apără? Să aștepte dreptate pe "Lumea Cealaltă"? Nădăjduiesc să fac dreptate, ca nimeni să nu mai tremure în dosul ușilor ferecate. Când am venit în Moldova, am găsit o țară tâlhărită, chinuită, ticăloșită... Cu ce crezi c-am făcut rânduială? Cu duhul blândeții? Cu busuiocul milosteniei? Nu! Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de sila și de sabia acelor păgâni. Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei turci, ca și cum s-ar fi depărtat de credința creștină. Pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni..." Dar eu cât sânge am vărsat "una să fim" cu frații munteni, "să suspinăm" împreună, la Dunăre, împotriva turcilor! spune Ștefan. -... "Suspinând foarte după Domnul nostru!" se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veac de ură și dezbinare ce ne-a făcut mai mult rău ca o năvălire barbară... Am rămas bolnavi, dezbinați, înrăiți, săraci și mai cu osebire sleiți sufletește, de nici în ziua de astăzi nu ne-am dezmeticit bine. Am nădăjduit că nevolnicia și greutățile o să ne unească, se vaicăre Vlaicu. Uneori ne-o facem cu mâna noastră. Oare trebuie să se cutremure pământul au să dea dușmanul în țară, ca să lăsăm capra vecinului și să ne dăm mâna? Și acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se adunase în jurul meu. Au strigat după oaste străină. A venit oaste străină. Prostimea a pus mâna pe topoare și n-au mai aflat drum de întoarcere... Unii, ce-și temeau pierderea capului, au dat bir cu fugiții, pribegindu-se, nădăjduind vremuri mai bune când să lovească. Pe răzvrătiți, pe hiclenii ce-au vândut țara, i-am scurtat olecuță de cap. Rău îmi pare, dar ce puteam face alta? Voiam liniște în țară. Au plătit pentru faptele lor. Ceilalți, dac-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jucată politichia... Se spală, iese la spălat, spune Țamblac. N-ai pus la socoteală că-ți plătește și o veche datorie: "săgeata buclucașă" și rușinea înfrângerii de la Baia, îi amintește Vlaicu. Sunt răni ce nu se vindecă, spune Stanciu. Am nădăjduit că vechea ură s-a stins. Și-apoi aveam tractate, jurăminte, aurul Papii, primejdia comună... Dar... să mă lase de tot singur... Singur! Mateiaș aista n-a înțeles că aicea nu e vorba de o măruntă răfuială între două țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni... Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei păgâni; pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și de sabia acelor păgâni..." Din scrisoarea Judelui Brașovului adresată lui Ștefan Voievod și Domn al Moldovei * "...Dinamica, geniul, energia, demnitatea voievodală, spiritul de inițiativă și vitalitatea excepțională , puse de Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
adevarat! Mergeți să vedeți! Autorul Din cauza păcatelor pe care le am, nu știu cât de bine voi fi în stare să redau această poveste atât de frumoasă, tristă și adevărată. Dar Milostivul Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Domnului și ale tuturor Sfinților îngeri, nădăjduiesc să mă ajute să pot reda așa cum a început totul. Îmi cer iertare și îngăduința de la toți care ma asculta sau citesc aceste rânduri, cu multele greșeli de exprimare sau de stil. Studiile mele sunt patru clase primare și de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și afli Bunătatea lui Dumnezeu. Afli Milă și de tot ce ai nevoie găsești la Dumnezeu. Psalmii Proorocului David ni-L deșco 127 peră noua pe Dumnezeu, îl fac cunoscut tuturor oamenilor, cât este El de bun. Ne determină să nădăjduim în El, că este Bun, ne iartă și ne primește, așa păcătoși cum suntem, numai să vrem. Mă uimește câtă bunătate are Dumnezeu pentru noi toți! Și câtă răbdare are, cu câtă dragoste și iubire ne roagă și ne așteaptă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
loc, cum vedem, în toamnă. Binecuvântată a fost inițiativa lui Mircea Ciobanu ! Și desfășurată sub augurii cei mai fericiți. Indiferent care va fi viitorul țării noastre și al regelui ei, indiferent dacă ̀ n timpul terestru în care mai putem nădăjdui vor ajunge să se regăsească în chip durabil și folositor, această carte va rămâne una din marile împliniri ale limbii și literaturii române. Iar dacă va fi tradusă într-o limbă de circulație, așa cum ar fi normal într-o Europă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată”. (I Cor.13,4-8). Am întrebat pe mămica, înainte de a muri, care a fost cel mai dureros moment din viața ei, și mi-a spus că în 1952 a plecat fratele Ionel, cel
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care se spunea: "Cu frică și cu tremur să vă apropiați!" Pentru mine era examenul hotărâtor al vieții. știam cât de grea este munca de învățător, cât de desconsiderată era de către domnii din guvernele care se succedau la putere dar nădăjduiam în timpuri mai bune. La putere era guvernul prezidat de Nicolae Iorga, având ca ministru de finanțe pe Constantin Argetoianu. În acest timp, numai în județul Ismail, cunosc două cazuri de dispariție a unor învățători: unul în comuna Caramahmet care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
țarului Încălcaseră Moldova, generalisimul lor, Marele Duce Nicolae, dăduse acel manifest către locuitorii țării În care zicea: „Din porunca M.S. Împăratul tuturor Rușilor armata intră azi În țara voastră, care nu pentru Întâiași dată a Întâmpinat cu bucurie oștirile rusești...Nădăjduiesc să găsesc la voi aceeași sufletească primire care au arătat-o și străbunii voștri oștirilor noastre ... Vă invit așadar a vă urma În pace Îndeletnicirile și a ușura armatei satisfacerea trebuințelor sale ...”. Palma aceasta a simțit-o țara Întreagă, dar
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a întrebuințat-o și la „Filarmonică”, era tot atât de dârz). A trebuit să le cer la amândoi demisia, iar când au văzut că nu mai pot rămâne în posturile transformate în pașalâcuri, au indicat în petiții că demisionează la cererea mea. Nădăjduiau, probabil, că se vor putea reintegra, dar - din fericire pentru teatrele și operele naționale - nimeni nu i-a mai reintegrat și nădăjduiesc că nu-i va mai reintegra vreodată. Noi doream să punem în locul lor oameni dornici să înlăture tot
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu mai pot rămâne în posturile transformate în pașalâcuri, au indicat în petiții că demisionează la cererea mea. Nădăjduiau, probabil, că se vor putea reintegra, dar - din fericire pentru teatrele și operele naționale - nimeni nu i-a mai reintegrat și nădăjduiesc că nu-i va mai reintegra vreodată. Noi doream să punem în locul lor oameni dornici să înlăture tot putregaiul vechilor sisteme. La teatre l-am numit pe Radu Gyr - deși a trebuit să înfrâng multe rezistențe, căci în timpul prigoanei dăduse
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Constant. Primirea la Roma a fost dintre cele mai călduroase, dar generalul Antonescu începuse să nu-și mai poată stăpâni nerăbdarea față de legionari. Cu prilejul întrevederii cu Ducele Mussolini la Palazzo Venezzia, l-a lăsat pe ministrul Sturza în anticameră, nădăjduind să-și poată atribui numai sieși eventualul succes - deși era greu să-l poată dobândi în acele împrejurări. Cele trei zile petrecute la Roma, printre atâtea amintiri ale călătoriilor mele anterioare, mi-au lăsat însă o neplăcută impresie în privința multora
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
70 de ani închinată toată neamului, bisericii și Ardealului său drag. Dacă ar mai exista în țara noastră câteva sute de slujitori ai altarelor ca protopopul Ion Moța, credința n-ar fi un cuvânt deșert, iar biserica ar mai putea nădăjdui să se scuture de pecinginea ce o acoperă și o roade. Când, după cuvântările lui Corneliu Georgescu și ale celorlalți camarazi, bulgării de pământ au răsunat pe coșciugul coborât în groapă, ca în balada lui Coșbuc: „Și-adânc din bubuitul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
spre aceeași soluție și voia numai să-și verifice părerea, a pus rezoluția: „Nu se aprobă avizul Comisiei. Se menține la catedră”. Nu știu dacă cel interesat (nici nu-l cunosc personal, de altfel) a aflat vreodată despre aceste lucruri. Nădăjduiesc însă că cel puțin el nu mă va fi acuzat că voiam să-i răpesc catedra... În sfârșit, înainte de a închide această lungă paranteză, mai amintesc o împrejurare în [246] legătură cu „imixtiunile” mele în Educație. Preotul profesor Buzescu, vechi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]