6,003 matches
-
nu a depășit cadrul unui mic cerc academic. După 1989, discursul central despre reformă, tranziție și recuperarea deficitului de dezvoltare În raport cu Vestul a rămas ancorat În discutarea problemelor economice, sociale și culturale. În același timp, se observă o resurgență a naționalismului extremist pe scena politică românească, În special printre formațiuni precum Vatra sau România Mare. Chiar și politicienii din partidele majore exprimă anumite temeri xenofobe și antisemite, deși Într-o formă atenuată În comparație cu partidele extremiste. De fapt, analistul politic Michael Shafir
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Press, Cambridge, 1990. 18. Anthony D. Smith, Theories of Nationalism, ediție revăzută, Holmes and Meier, New York, 1983, p. xxxi. 19. John Hutchinson, The Dynamics of Cultural Nationalism, Allen and Unwin Londra, 1987, pp. 30-36. Perspectiva pe care o propun asupra naționalismului eugeniștilor români se apropie de cea a lui Hutchinson. 20. Moldovan, Biopolitica, p. 5. 21. John Breuilly, Nationalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1982, pp. 348-351. 22. Iuliu Moldovan et al., (eds.), Tratat de medicină socială, ediția a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Challenge of Carl Schmitt, Verso, London, 1999. 67. Prima dezbatere publică detaliată pe această temă a avut loc În 1923, În contextul unei serii de prelegeri publice sponsorizată de Institutul Social Român, intitulată „Doctrine politice”. Pe lângă liberalism, conservatorism, țărănism și naționalism, unii vorbitori au pus, de asemenea, În discuție „solidarismul” și „corporatismul”. Vezi Institutul Social Român, Doctrinele partidelor politice, București, 1923. Unul dintre vorbitori, Mihail Manoilescu, cea mai importantă voce a corporatismului În România, a devenit ulterior bine cunoscut la nivel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vezi capitolul 1. 4. Cartea Irinei Livezeanu are În vedere și acest aspect, Însă dintr-un unghi diferit, care analizează Înscrierea elevilor, modalitățile de examinare și criteriile de angajare În școlile finanțate de stat, precum și reacțiile față de actele violente de naționalism extremist. 5. Petre Râmneanțu, „The Classical Blood Groups and the M, N Properties in the Nations from Transylvania”, XVIIe Congrès, pp. 325-332. Vezi și Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru, „The Blood Groups and the Facial Index in the Population from
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
3-4, 1-15 decembrie 1999, și vol. 2, nr. 1-2, 12-26 ianuarie 2000. Disponibil la http://www.rferl.org/eeprereport. 36. Vladimir Tismăneanu, Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism, and Myth in Post-Communist Europe, Princeton University Press, Princeton, 1998 (Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit În Europa post-comunistă, Editura Polirom, Iași, 1999), În special capitolul 4. 37. De fapt, există publicații care au depus un real efort de demascare a acestui tip de extremism. Vezi Dilema, vol. 7, nr. 314, 325, 334, 349
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
statul trăiesc în cadre geografice și de mediu ușor discernabile, a fost masiv influențat de două orientări filosofice și politice fundamentale ale jumătății secolului al XIX-lea. Întâi, curentul naționalist și-a pus amprenta asupra reflecției geografice asupra realității internaționale. Naționalismul revoluțiilor de la 1848 susținea că un grup etno-lingvistic dotat eventual cu un set valoric și cu o memorie comună are dreptul să ceară să formeze un stat independent. Or, un stat s-ar putea simți în siguranță numai dacă ocupă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
guvernare, considerate revoluționare. Mai târziu, au constituit celebrul „cordon sanitar” împotriva sovieticilor, cărora nu le-au permis decât foarte târziu reintegrarea în sistemul internațional. Relația regimurilor comuniste cu fervoarea națională s-a modificat în timp. Punctul de cotitură în integrarea naționalismului în retorica de tip comunist pare a fi cea de-a doua conflagrație mondială. În încercarea de mobilizare a populației, simpla ideologie oficială nu a fost de ajuns, astfel încât autoritățile sovietice, în uriașul lor efort pentru câștigarea „Marelui Război pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
naționalizarea industriei, cooperativizarea agriculturii etc. Pe plan extern, ele au beneficiat, de regulă, de sprijinul sovieticilor și au păstrat o atitudine cel puțin binevoitoare față de Moscova în timpul „războiului rece”. Indiferent de motivațiile sale în desfășurarea evenimentelor, fluiditatea relației marxismului cu naționalismul a blocat formularea unei perspective unitare; iar această lipsă de claritate împiedică, afirmă criticii, posibilitatea ca teoriile marxiste să fie aplicate în mod convingător în explicarea multor procese și fenomene contemporane. Concluzii Datorită multitudinii atât a teoriilor de sorginte marxistă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
canonică a originilor teoriilor neoliberale debutează cu etapa studiilor funcționaliste ale intergării internaționale, încadrate în sfera mai largă a teoriilor modernizării. Astfel, David Mittrany argumenta că rezolvarea problemelor comune ale umanității va genera o cooperare transnațională, în paralel cu atenuarea naționalismului și consolidarea păcii. Fiind vorba în principal de probleme cu caracter „tehnic”, guvernele aveau să confere responsabilitatea soluționării lor experților. Succesul înregistrat într-un anumit domeniu va stimula statele să colaboreze și în alte domenii, proces pe care Mittrany îl
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
personalitatea și sistemul de credințe al factorilor decidenți, precum și în procese psihologice. La nivel societal sunt accentuate teorii ce identifică diverse forme de guvernare, procesul de elaborare a deciziilor de politică externă, opinia publică și grupurile de interese, etnie și naționalism, cultură politică și ideolgie. În final, la nivel sistemic se vor prezenta teorii ce localizează originile conflictelor în structura anarhică a sistemului internațional, numărul Marilor Puteri în sistem și distribuția capabilităților economice și militare dintre acestea, natura și logica alianțelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea generează în mod direct localizare ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vol. 36 (2), pp. 289-296. Gheorghe, Manuela, 2004, Religie și schimbare socială în România, Editura Fundației Axis, Iași. Gheorghiu, Elena Iulia, 2003, „Religiozitate și creștinism în România postcomunistă”, în Sociologie Românească, nr. 3, pp. 102-121. Gillet, Olivier, 2001, Religie si naționalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub religmul comunist, Compania Altfel, București. Halman, Loek, Draulans, Veerle, 2004, „Religious beliefs and practices in contemporary Europe”, în Arts, Wil, Halman, Loek (coord.), European Values at the Turn of the Millennium, Brill, Boston, pp. 283-316
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de dezvoltare ca putere multinațională - sau transnațională, cum spun sociologii -, bazată, printre altele, pe o armată care nu mai este națională, foarte avansată tehnologic, ci străină realității propriei țări. Toate acestea șterg cu buretele fascismul tradițional, ce se baza pe naționalism sau pe clericalism, pe aceste vechi idealuri false, firește; dar, în realitate, se instalează o formă de fascism complet nouă și mult mai periculoasă. Să mă explic mai bine. Este în curs de desfășurare în țara noastră, după cum am spus
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
crede - numeroase publicații importante. Bine primită este, însă, cartea lui Onisifor Ghibu, Catolicismul unguresc în Transilvania. Francisc Matas semnează versuri, Al. Ciura proză, iar B. Morariu scrie despre Învierea lui Isus și... Renan. I. Frollo e autorul articolului Religie și naționalism. Medalioane sunt dedicate lui Pascal, Byron, Avram Iancu, Gh. Lazăr. Alți colaboratori: I. Marinescu, Octavian Popa, Francisc Hubic. D.B.
ALBINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285224_a_286553]
-
că „d-voastră de aici, prin purtarea d-voastră prietenească, să le arătați tuturor că le sînteți frați și prieteni. Să vă purtați, În America, ca americani. Nici ură de rasă, nici ură de religie pentru copămîntenul tău. Acesta e naționalism În sensul cel mai larg al cuvîntului”. Așa cum era de așteptat, toate Încercările de a-i determina pe românii americani să revină În țară au eșuat. Excepțiile au fost rare și ele nu au depășit, de regulă, aria deciziilor personale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
piastism. Cazul Cehoslovaciei. Modelul politic pentru statul cehoslovac a fost statul medieval Boemia. Ca și În alte state central-europene, și În Cehoslovacia au existat curente naționaliste care doreau refacerea vechii unități a statului boemian, bineînțeles pe seama statelor vecine. Însă aici naționalismul a cunoscut și alte aspecte, respectiv identitatea perfectă dintre cehi și slovaci. Astfel, a fost inventată o nouă limbă, cehoslovaca, fără a se ține seamă că Între limba cehilor și a slovacilor existau diferențe semnificative. Cazul Finlandei. Naționalismul finlandez s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Însă aici naționalismul a cunoscut și alte aspecte, respectiv identitatea perfectă dintre cehi și slovaci. Astfel, a fost inventată o nouă limbă, cehoslovaca, fără a se ține seamă că Între limba cehilor și a slovacilor existau diferențe semnificative. Cazul Finlandei. Naționalismul finlandez s-a manifestat prin opoziția față de ruși și de regimul absolutist. Deși, În perioada interbelică, mai existau bătrîni vorbitori de limbă rusă, generațiile tinere au refuzat să mai aibă orice fel de contact cu cultura de la răsărit. Pe acest
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ruși și de regimul absolutist. Deși, În perioada interbelică, mai existau bătrîni vorbitori de limbă rusă, generațiile tinere au refuzat să mai aibă orice fel de contact cu cultura de la răsărit. Pe acest fond, s-au construit mituri clasice ale naționalismului, legate de popoarele de frontieră ale Europei și importanța lor În stoparea incursiunii migratorilor „barbari”. Însă rușii au Încurajat În Finlanda mișcarea națională - din interes de stat, este adevărat - Împotriva suedezilor. Deci a doua temă a naționalismului finlandez a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mituri clasice ale naționalismului, legate de popoarele de frontieră ale Europei și importanța lor În stoparea incursiunii migratorilor „barbari”. Însă rușii au Încurajat În Finlanda mișcarea națională - din interes de stat, este adevărat - Împotriva suedezilor. Deci a doua temă a naționalismului finlandez a fost propaganda antisuedeză, În regiunile vestice, pe care aceștia le-au controlat. Cu toate acestea, cultura suedeză a contribuit esențial la fondarea unei culturi finlandeze, cei mai importanți savanți fiind educați În universitățile din Suedia. Cazul României. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Viteazul, În jurul căruia, În 1918-1919, oamenii de stat și-au formulat revendicările. Consistența acestei argumentații este definitorie, tot atît cît este și cea a Regatului Sfîntului Ștefan sau a „dreptului statelor boemiene”. Cazul Iugoslaviei. În acest spațiu a predominat un „naționalism intern”, manifestîndu-se prin competiția dintre sîrbi și croați pentru supremație. Fiecare parte avea argumentele sale. SÎrbii se revendicau a fi cei mai importanți luptători pentru libertatea slavilor din sud, prin rezistența lor antiotomană. Pe de altă parte, croații Își motivau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ci și teritorii În Slovenia și Austria. Kolarz oferă o explicație acestei controverse, studiind recensămintele religioase, din care reiese că În Bosnia și Herțegovina erau, În perioada interbelică, 43,9% ortodocși, 31,3% musulmani și 23,5% catolici. Cazul Bulgariei. Naționalismul de aici a luat aspecte destul de megalomace, Întrucît revendica teritorii, destul de Însemnate ca suprafață, În trei state. Modelele politice medievale le-au reprezentat cele două țarate, fără a se avea În vedere că cel de-al doilea țarat era revendicat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bulgărești” Macedonia, Tracia și Dobrogea. Pretențiile lor de cultură străveche au fost alimentate și de firmanul sultanului din februarie 1870, prin care Înființa exarhatul bulgar, ce cuprindea Dobrogea și orașul Niš cu Împrejurimile. Cazul Albaniei. Și aici se Întîlnește un naționalism de superioritate. Albanezii sînt descendenți ai vechiului popor ilyr, care era Înrudit cu alte populații din zonă, cum ar fi pelasgii sau macedonenii, ceea ce i-a făcut pe naționaliști să privească istoria popoarelor din jur ca propria lor istorie. Populația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Kolarz, naționaliștii greci au fost cei mai aroganți, extinzînd pretențiile lor teritoriale, În Europa, asupra unor state Întregi, cum ar fi România, Bulgaria sau Albania. Prezența bazei culturale grecești, destul de subțiri În opinia autorului, a creat bază de doctrină pentru naționalismul lor. Astfel, grecii sînt incapabili să conceapă procesul de dezvoltare națională a bulgarilor sau albanezilor ca pe ceva natural. „Înarmat” cu experiența celui de-al Doilea Război Mondial, care tocmai se terminase și care a avut la bază și unele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
locale, prin constituirea unor regiuni speciale multilingve, ar detensiona situația. Mai propune adoptarea unei limbi comune, după părerea sa engleza, care să spargă barierele naționaliste Între germani și cehi, polonezi și ruși sau români și unguri. În final, vorbește despre naționalism În Europa Centrală și de Est și ca o problemă de cultură, atîta timp cît alte „națiuni mici”, cum sînt cele scandinave, nu-și revendică reciproc teritorii. Ilarion Țiu TARAS KUZIO, „Memory and Nation Building in the Post-Soviet Colonial Space
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
imperiale, democrații trucate și națiuni limitate. Ele sînt În căutarea istoriei pierdute În era pre-imperială pentru a putea confirma În prezent legitimitatea existenței lor. Ca și În alte state postcoloniale, numai elita are conștiința unei comunități imaginare, și de aceea naționalismul civic și integrarea națională joacă un rol important În contracararea lipsei de coeziune socială care a făcut existența imperiului posibilă și durabilă. Cu toate aceste similarități, procesele de construire a națiunii și de rescriere a istoriei sînt sensibil diferite. În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]