5,372 matches
-
Vest. Istoria PEN-Clubului german a fost traversata În mai multe rânduri de epurări. Cu ocazia primului congres internațional din 1923, delegația scriitorilor belgieni protestase Împotriva participării delegației germane care Îl avea În frunte pe Gerhard Hauptmann, cunoscut pentru declarațiile sale naționaliste din 1914. În 1933-1934, retragerea centrului PEN-Club german a creat o breșă În organizația internațională, ducând și la destrămarea clubului austriac. Reînființat după război, În 1947, Clubul german s-a scindat doi ani mai tarziu, din inițiativa unui grup minoritar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unei continuități istorice și al unui mod de viață comun, nu e satisfăcătoare, fiind În contradicție cu istoria socială propriu-zisă a exilului. Definițiile diferite sunt inspirate și se află În același timp la originea unor strategii concurente de mobilizare politică, naționaliste, liberale, profesionale sau propriu-zis intelectuale. Periodizarea exilului și inversarea stigmatelor Este iluzoriu să se pretindă fixarea unei date absolute a Începerii exilului. Vasile C. Dumitrescu Îi consideră pe legionarii refugiați după ianuarie 1941 ca fiind primii exilați, neluându-i În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a victimelor represiunii din prima perioadă nu mai era luată În seamă. Anticomunismul lui Goma era inițial doar o formă de antisovietism, cum o indică adeziunea lui la PCR În 1968. Spre deosebire de alții, Goma era și un adversar al „vechilor” naționaliști, cărora le reproșa abandonarea Basarabiei și persecutarea basarabenilor. Singularizarea politică a lui Goma (Într-o scrisoare adresată lui Ceaușescu Îi spunea că ei doi sunt singurii oameni liberi din România) i-a atras pe de-o parte unele simpatii În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
plasează astfel istoria acestor literaturi dominate În continuarea marilor curente estetice, a romantismului și a realismului În special. Privită dintr-un cu totul alt unghi, ea apare mai degrabă Într-o conjunctură favorabilă constituirii unui «contra-câmp» regionalist (În Franța) și naționalist (În Europa) În jurul lui 1900 (cf. Thiesse, 1991; Charle, 1996). Astfel, pot fi analizate mai multe serii de opoziții care traversează istoria literaturii române și separă pe apărătorii «autonomiei esteticului» (critici literări liberali, autori simboliști, scriitori de avangardă) de scriitorii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui 1900 (cf. Thiesse, 1991; Charle, 1996). Astfel, pot fi analizate mai multe serii de opoziții care traversează istoria literaturii române și separă pe apărătorii «autonomiei esteticului» (critici literări liberali, autori simboliști, scriitori de avangardă) de scriitorii și criticii angajați, naționaliști, populiști de dreapta sau de stânga. Ansamblul acestor poziții este constitutiv pentru această configurație socială particulară care este «literatura română» și care poate fi reprezentată că un model invers al câmpului literar francez, sau chiar al unuia dintre sub-câmpurile sale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Învățământului, fără să se ajungă la o separare a bisericii de școală Înainte de reformă Învățământului din 1948. Raporturile istorice stabilite Între literatura și religie au favorizat transferurile dintre cele două câmpuri, sub tutela statului sau Împotriva ordinii politice stabilite. Profetismul naționalist, literar și religios În același timp, a putut astfel să supraviețuiască În plină perioadă de ateism oficial, grație pe de o parte izvoarelor sale folclorice și pe de altă canonizării acestui gen bastard care este «poezia patriotică» și care a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
219). Același document atestă raporturile de forță stabilite Între grupurile de interese ale scriitorilor, Înregistrând Întărirea poziției «scriitorilor din grupul Bogza-Jebeleanu-Deșliu» față de «grupul advers» (Eugen Barbu, Adrian Păunescu, Paul Anghel, Ion Lăncrănjan). Un alt document lasă să se vadă poziția naționalistă și antisemita adoptată de membrii Securității sub influența acestui grup literar: «Se estimează că manevrele realizate de grupul necorespunzător, constituit În jurul revistei România literară, și În special de scriitorii de naționalitate evreiască, au obținut eliminarea scriitorilor români, etichetați drept o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din ce In ce mai problematice. Există de asemenea un PEN-Club al scriitorilor maghiari din România. PEN-Clubul iugoslav s-a descompus În 1988 În patru subunități naționale, Înainte ca federația iugoslavă să se dezintegreze la rândul ei, unii scriitori devenind actori principali ai mișcărilor naționaliste. În 1994, erau 112 centre PEN-Club repartizate În 82 de țări. Schimbările au intervenit În modul de organizare profesională drept urmare a privatizării producției și distribuției. Nu mai există piața internațională integrată, odată cu paralizarea fostului sistem de distribuție, cativa editori importanți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și obiectivele sale de omogenizare socială (Honorina Cazacu, 1991). Intervențiile voluntariste ale partidului pe acest teren erau pe cât de antiintelectuale, pe-atât de ani-sociologice, Într-o oarecare măsură comparabile cu măsurile Întreprinse pe plan demografic (politică natalistă) sau ideologic (istorismul naționalist Împotriva științelor sociale, sociologia și psihologia, și Împotriva importurilor de literatură occidenală). Eșecul acestei politici este evident pe toate planurile: inegalitățile sociale s-au accentuat și au constituit motorul schimbărilor care s-au produs după 1989, În cursul perioadei «de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
intelectuali de partid deveniți figuri importante ale liberalizării literare și intelectuale din anii ’50, protectori ai tinerilor scriitori din anii ’80, În vreme ce-n tabăra opusă se situau funcționarii de partid, cadre culturale și noii ideologi, inspiratori sau apărători ai liniei naționaliste a regimului Ceaușescu. Și alte granițe erau transgresate, În măsura În care reprezentanții exilului au luat de asemenea poziție În această polemică. După unele ipoteze, Mircea Eliade ar fi fost chiar inspiratorul protocronismului (cf. Laignel-Lavastine, 2002). Cealaltă tabăra putea beneficia de susținerea mediatică
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de predilecție pentru un asemenea discurs, cu un puternic potențial performantiv. Acest discurs nu este totuși circumscris frontierelor țării și originile sale, așa cum o demonstrează George Voicu, nu sunt neapărat de natură internă. Corpul de referințe pentru această «nouă ideologie», naționalistă, xenofoba și antisemita este constituit din articole de presă și cărți publicate În special după 1989 În România, producției «originale» adăugându-i-se traduceri. Autorii sunt intelectuali compromiși sau câțiva emigranți În suferință, dar câteodată și personaje publice reputate pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
momentul desființării Kominternului, dar ea fusese parțial aplicată prin restituirea Basarabiei (devenită Moldova sovietică), măi Întîi În 1940, apoi În 1944. Această „politică națională” a făcut obiectul criticilor PCR doar Începînd din 1965, ăn care Însemna, din această perspectivă, refondarea „naționalistă” a partidului. Școală Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu” devine, Începînd cu 1965, Academia de Studii Sociale și Politice și de Pregătire a Cadrelor de Conducere În Economie și Administrație. „Mai mulți tovarăși din corpul profesoral s-au Înscris la examene
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
prevedea decît naturalizarea creștinilor, fapt care situa România, аlaturi de Rusia tsarista și de Polonia, printre statele avînd o politică oficială antisemita. Recunoașterea formală a drepturilor minorității evreești nu s-a petrecut decît În 1923, lovindu-se de opoziția mișcărilor naționaliste, inclusiv din partea anumitor asociații profesionale sau intelectuale. Pentru acest subiect, vezi Mihai Dinu Gheorghiu (1998a). Ridicarea de obstacole În calea promovării sociale și profesionale a noilor elite - cu stagii obligatorii În sectorul „de productie” al economiei, blocarea carierelor universitare pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
evoluția relațiilor dintre Monica Lovinescu și Eugen Simion, principalul editor al operei lui Eugen Lovinescu și critic literar «lovinescian». Îndeosebi grupul literar din jurul revistei Săptămînă (culturală a capitalei) a lui Eugen Barbu, transformată În 1990 În România Mare, organul partidului naționalist cu același nume, condus de succesorul lui Barbu, Corneliu Vadim Tudor. Un rezumat În franceză a dezbaterii asupra postmodernismului, vezi Dan Rațiu (1999, pp. 87-100). S-a dovedit imposibil să fie declarat Ceaușescu un erou postmodern, dar s-a spus
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu s-a ameliorat după 1989 sau că s-a deteriorat. La Roumanie a été dirigée de 1990 a 1996 par une coalition de partis héritiers de l’ancien părți communiste, dissous et interdit, qui avaient une orientation socialisante et naționaliste, sous la présidence de Ion Iliescu. De 1996 a 2000, c’est l’opposition de droite, conservatrice et libérale, alliée au părți de la minorité hongroise, qui a dirigé le pays, sous la présidence d’Emil Constantinescu. En 2000, Ion Iliescu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
discontinuități Însemnate făcînd imposibilă constituirea unor „grupuri” reprezentative. Pe de altă parte, coeziunea grupurilor informale de scriitori și artiști, recunoscute că nonconformiste, hartuite de autorități, era mai degrabă legată de proiecte estetice și nu politice. Revista România Mare, organul partidului naționalist radical cu același nume, are pe frontispiciu, alături de stema princiara, deviza „Vom fi din nou ce am fost și mai mult decît atît”. Deși face aluzie la renașterea națională, o asemenea deviza rezumă simbolic programul celor care se consideră „perdanți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a celor mulți”, sugestie prezentă în majoritatea articolelor publicate de revistă: Camil Petrescu, Sensul civilizației, Pan M. Vizirescu, Între literatură și neam, George Acsinteanu, Destinul tineretului, Scarlat Struțeanu, Naționalism și democrație, Dragoș Protopopescu, Dreapta europeană, Dreapta românească, Stat țărănesc, stat naționalist, Țărănismul poetic. Alte comentarii sunt dedicate însă exclusiv problemelor de cultură: Toma Vlădescu, Caragiale, azi, Dragoș Protopopescu, De la Lucian Blaga la Tudor Mușatescu, Horia Teculescu, Un dascăl de naționalism: Aron Pumnul, Un dar de lumină: Lucian Blaga, I.P. Prundeni, Cultul
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
În 1903-1906 semnează articole și note în fiecare număr al revistei „Sămănătorul”, pe care o conduce de fapt, asumându-și însă declarat calitatea de director doar din 1905. Prin acțiunea sa acest periodic devine un organ al curentului de orientare naționalistă, promotor al inspirației rurale, căruia I. i-a dat numele de sămănătorism. Articolele inserate în paginile „Sămănătorului” au fost tipărite, în două volume, sub titlul O luptă literară (1914-1916). După retragerea de la „Sămănătorul”, scoate propriile ziare și reviste cultural-literare: „Neamul
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
în liniile generale în Supt trei regi (1932), face obiectul celor două volume din Istoria literaturii românești contemporane (1934). În cuprinsul acesteia, literatura secolului al XX-lea, în special cea de după 1918, e considerată din perspectivă îngust ideologică, de pe poziții naționaliste rigide și în spiritul conservatorismului estetic radical. Modalitățile artistice noi, moderne sunt respinse tranșant și menținute în atenție cele tradiționale, oricât de epigonice. Tudor Arghezi e pus la stâlpul infamiei și sunt apreciați cu bunăvoință, chiar elogiați, autori submediocri. Însă
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
numărul 7-8/1936 Ioan Șt. Botez. Deschizându-se cu un articol de Nichifor Crainic (Epocă de tranziție) și conținând numeroase articole semnate de Mihail Cruceanu, Ion Nisipeanu, Toma Vlădescu ș.a., revista, subintitulată „Socială - literară - polemică”, manifestă la început o orientare naționalistă, de care se debarasează treptat, pe măsură ce capătă un caracter tot mai accentuat literar. Cu toate că materialul e organizat doar în câteva rubrici („Cărți și reviste”, „Polemice”, „Recenzii”), sumarul este variat. Se reproduc sau se publică poeme de Mateiu I. Caragiale (Trântorul
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
din decembrie 1940 până în februarie 1944, sub direcția lui Ion Colfescu-Delaturda. Subintitulată „Revistă pentru promovarea românismului”, R.e. va preciza de la numărul 3-5/1938 până la numărul 9-11/1941 că este editată ca „organ al ziariștilor români din Transilvania”. În presa naționalistă din preajma și din timpul celui de-al doilea război mondial, publicația se manifestă ca una dintre promotoarele cele mai consecvente și mai radicale ale ideologiei totalitare, antidemocratice și rasiste. În articolul-program Ce vrem! este anunțată intenția de a contribui la
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
a tuturor energiilor vii ale neamului”. Ulterior naționalismul fervent va răzbate continuu din textele pe teme social-politice și istorice semnate, între alții, de Ion Colfescu-Delaturda, Ștefan Meteș, Horia Stanca, Elie Dăianu, Atanasie Motogna, I.O. Suceveanu ș.a. Sub influența ideologiei naționaliste se află, în bună măsură, și paginile culturale și literare. Dacă poeziile aparținând lui Al.T. Stamatiad (Rugăciune, Psalm, Portul, Sonet, De când ai plecat), Radu Stanca (Colind), Ioan Al. Bran-Lemeny, Iustin Ilieșiu, Verona Brateș, D. Iov ș.a., ca și prozele
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
ROMÂNIZAREA, publicație apărută la București, bilunar, între 6 aprilie 1935 și 20 aprilie 1941, având ca girant responsabil pe D. Mihăilă. Subtitlul „Organ naționalist independent” se modifică în câteva rânduri, din 1938 fiind „Ziar de atitudine și îndrumare românească”. De la numărul 16/1935 director devine Al. Bertea, iar de la numărul 23/1936 se menționează numele fondatorului: Șt. Tătărescu. Deși mai puțin radical decât alte
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
Mandache sacagiul), reportaje de război (serialul Impresii de pe front), însemnări cu privire la situația militară (Vicleniile dușmanului, Bătălia de la Mărășești) și politică (Politica bulgărească, Provizorat), reflecții mobilizatoare pe teme moral-filosofice (Fatalismul, Munca, Jertfa rodnică, Altă educație). Un caracter cu vădite accente politico-ideologice naționaliste au numeroasele articole ale lui Octavian Goga (Două forțe unite: țara și frontul, Sânge și cerneală, Talpa țării, Politica ungurească ș.a.). Într-una din aceste luări de poziție, prilejuită de stingerea din viață a lui Titu Maiorescu, tribunul transilvănean nu
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
Ionescu; de la numărul 53/1942 până la numărul 86-87/1943 director este I. Simionescu, iar de la numărul 1/1944 singurul nume ce apare pe frontispiciu este al prim-redactorului Al. Cerna-Rădulescu. În articolul-program Rosturile acestei publicații, se declară adeziunea la doctrina naționalistă „pe linia continuității și în spiritul ilustrat de Bălcescu, Kogălniceanu, Eminescu, A.C. Cuza, Octavian Goga, Corneliu Codreanu și alții”, arătându-se că revista va fi „în serviciul naționalismului integral, nu însă în folosul cuiva, ci exclusiv al ideii”, cu aspirația
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]