1,811 matches
-
Declinul Occidentului: Jean-Claude Chesnais, un reputat cercetător francez, publica în 1995 un volum cu titlul Crepusculul Occidentului. Este interesant că însuși Chesnais - de altfel, un cunoscător al subtilităților analizei demografice - amestecă, atunci când nevoia argumentării o cere, îmbătrânirea cu denatalitatea, scăderea natalității cu scăderea populației, îmbătrânirea cu reducerea drastică a volumului populației într-un secol sau două. Se continuă deci, până în zilele noastre, o tradiție a demografiei franceze, întărită mult prin lucrările lui Alfred Sauvy, apărute în perioada de mijloc a secolului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aprilie 2002, unde s-a adoptat un Plan de acțiune internațional asupra îmbătrânirii revizuit. Vezi, de exemplu, J. Bertillon (1911) sau P. Leroy-Beaulieu (1913). Accentuarea rolului mortalității nu înseamnă o contrazicere a ideilor, subliniate anterior, referitoare la incidența fenomenelor de natalitate și mortalitate asupra ritmului îmbătrânirii demografice; scăderea mortalității este cauza (demografică) ultimă a procesului, în vreme ce variațiile fertilității sunt cele care provoacă cele mai puternice efecte directe asupra structurii populației. Într-adevăr, fără reducerea mortalității în faza inițială a tranziției, n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
spre oraș. Unele redresări, ca în cazul Voinești, Obârșeni, se datorează înglobării unor cătune; b) la așezările noi (Gârdeștii noi, Obârșeni Lingurari), de clăcași și îndeosebi de foști robi moșierești, numărul locuitorilor este în accentuată creștere datorită sporului ridicat al natalității; c) satele cu nominalizări binare sau ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei, sunt prezente și în spațiul comunei Voinești, fie în vetre distincte dar apropiate (cu tendință de contopire, ca în cazul satului Gârdești-răzeși (pe cale de dispariție), Gârdești-boierești+clăcași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
expozeu palpitant al succesiunii monarhilor, cu tradiționala trenă de războaie, intrigi, asasinate, ci, predominant, imaginea complexă a evoluției societății pe teritoriul vechii Galii, de la origini pînă la sfîrșitul mileniului 2, cu notele specifice ale vieții cotidiene: familie, locuință, parohie, comună, natalitate, mortalitate, boli, epidemii catastrofale, meșteșuguri, arte, construcții civile, relațiile dintre centru și provincie, cu drepturi încălcate de putere și datorii impuse adesea abuziv. Faptele sînt ilustrate cu desene, tabele, hărți și numeroase "documente": acte diplomatice, relatări istorice oficiale, jurnale personale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
orașe din secolul al XV-lea pînă în secolul al XVIII-lea Între secolul al XV-lea și începutul secolului al XVIII-lea, populația Franței oscilează după conjunctură, fără să fie niciodată depășit plafonul de 20 de milioane de locuitori: natalitatea și mortalitatea, la fel de puternice, se echilibrează. Agricultura cerealieră este activitatea principală. Francezii, în unanimitate creștini, găsesc în solidaritățile de familie, de parohie, de meserie, cadre liniștitoare împotriva precarității existenței. Populația În 1328, am văzut, populația franceză, în limitele Franței actuale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și în celelalte țări, o creștere continuă a populației. Căsătoria. Această stagnare pe termen lung și aceste brutale oscilații pe termen mediu sînt consecințele structurilor demografice vechi, caracterizate prin importanța mortalității pe care abia reușește să o compenseze o puternică natalitate. Aceste structuri sînt astăzi bine cunoscute datorită cercetării sistematice a *registrelor parohiale. În Franța din Ancien Régime, căsătoria este în același timp un sacrament indisolubil, bazat pe liberul consimțămînt al soților, și un contract civil care pune în joc interese
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XVIII-lea, oamenii se căsătoresc tîrziu, 28-29 de ani în medie pentru băieți, 25-26 de ani pentru fete. În absența limitării voluntare a nașterilor, vîrsta tardivă a fetelor la prima căsătorie constituie într-adevăr "marea armă contraceptivă a Franței clasice". Natalitate și mortalitate. Căsătorite tîrziu, alăptînd majoritatea copiilor (ceea ce antrenează o sterilitate temporară), născînd în medie o dată la doi ani, adesea de timpuriu sterile ca urmare a nașterilor dificile, murind adesea tinere, în special la naștere, femeile au mai puțini copii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
20%. Pe de altă parte, în ciuda amplorii sale, această creștere nu constituie o adevărată revoluție demografică, în măsura în care ea se înscrie în structuri aproape neschimbate. Vîrsta medie la prima căsătorie este tot întîrziată și tinde chiar să crească și mai mult. Natalitatea rămîne foarte puternică, în ciuda începuturilor timide ale limitării voluntare a nașterilor, care constituie o originalitate franțuzească, dar care nu va căpăta o importanță reală decît începînd cu deceniul revoluționar. Cît despre mortalitate, în special la primele vîrste, ea rămîne de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de ideile republicane și socialiste. Această Franță, încă tradițională, cunoaște, începînd cu 1840, mutații decisive. În timp ce se continuă o oarecare creștere demografică populația este de 35.402.000 de locuitori în 1846, față de 30.462.000 în 1821 -, scăderea ratei natalității este însoțită de o lentă scădere a ratei mortalității. Populația franceză crește mai puțin repede decît cea a restului Europei. Industria intră într-o fază de expansiune rapidă în favoarea dezvoltării căilor ferate și a metalurgiei, care se va continua pînă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pînă în 1913, a trecut de la 35.800.000 de locuitori la 39.000.000. Dar, ținînd cont de pierderea Alsaciei și Lorenei și de cîștigarea Nisei și a regiunii Savoia, această creștere se datorează mai mult imigrației decît unei natalități care este în scădere. Rata natalității trece într-adevăr de la 26% în 1850-1855, la 22% pentru perioada 1891-1895, înainte să scadă la 20% în 1900-1914. Mortalitatea rămîne totuși ridicată pînă către 1895. Stagnarea demografică a Franței este un fapt major
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
35.800.000 de locuitori la 39.000.000. Dar, ținînd cont de pierderea Alsaciei și Lorenei și de cîștigarea Nisei și a regiunii Savoia, această creștere se datorează mai mult imigrației decît unei natalități care este în scădere. Rata natalității trece într-adevăr de la 26% în 1850-1855, la 22% pentru perioada 1891-1895, înainte să scadă la 20% în 1900-1914. Mortalitatea rămîne totuși ridicată pînă către 1895. Stagnarea demografică a Franței este un fapt major într-o Europă în plină expansiune
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
2,8% din populația activă în 1974 la 6,3% în 1980 și 10,9% în 1986. Evoluția demografică este îngrijorătoare. În patru decenii, populația a crescut cu o cincime, atingînd 55.506.000 de locuitori în 1987. Creșterea ratei natalității se menține pînă în 1965, antrenînd întinerirea populației. În schimb, ea scade, de vreo douăzeci de ani încoace: ea trece de la 17,9 (la mie) la mai puțin de 14 (la mie). Această cădere, mai puțin accentuată decît în țările
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Armata și impozitul, 154 Stările, 155 Document: Devastarea satelor franceze în timpul războiului de O Sută de Ani, 156 13. Viața în sate și orașe din secolul l XV-lea pînă în secolul al XVIII-lea, 158 Populația, 158 Căsătoria, 159 Natalitate și mortalitate, 159 Crizele demografice, 160 Activitățile economice, 161 Agricultura, 161 Industria, 161 Comerțul, 162 Crizele economice, 163 Religie și culturi, 163 Credințele, 164 Practicile, 164 Cadrele vieții cotidiene, 165 Familia, 165 Parohia rurală și orașul,166 Tensiunile sociale, 167
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dificultățile managementului vârstnicului cu patologie cardiovasculară Îmbătrânirea popula iei este un fenomen global, cu trend ascendent în întreaga lume și care este rezultanta a două fenomene:creșterea duratei de viață asociată cu scăderea natalității;progresul medical obținut în tratamentul curativ al bolilor infecțioase și în ameliorarea evoluției și prognosticului bolilor cronice. Creșterea duratei de viață și ameliorarea semnificativă a morbi-mortalității prin bolile cardiovasculare au dus la creșterea spectaculoasă a incidenței acestora și la necesitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Irina Crăcană () [Corola-publishinghouse/Science/91960_a_92455]
-
71 persoane. Aceasta deoarece, cu toate pierderile de vieți omenești din timpul celui de-al doilea război mondial,ultima parte a perioadei coincide cu perioada economiei centralizat planificate, care a impus o serie de măsuri cu caracter prodemografic, precum:favorizarea natalității,reducerea mortalității, restricții la divorț ș.a. Astfel, în interiorul comunei toate satele și-au mărit numărul de locuitori,existând chiar sate ce și-au dublat populația, precum Iazu-Nou,de la 715 locuitori la 1526 locuitori (21,7%din numărul locuitorilor comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
creștere medie anuala de 48 locuitori. Acest comportament prodemografic exprimă un anumit potențial natural și economic al zonei, dar și o anumită tradiție a familiilor numeroase de la sate. III. 2.2. Componentele bilanțului natural al populației III.2.2.1. Natalitatea Natalitatea reprezintă un parametru geodemografic esențial în dinamica unei populații. Un rol determinant în evoluția natalității îl joacă nupțialitatea, divorțialitatea și fertilitatea. Nupțialitatea- reprezintă un factor important al creșterii populației. Ea este influențată de cauze economice,demografice,sociale,psihologice. Se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
medie anuala de 48 locuitori. Acest comportament prodemografic exprimă un anumit potențial natural și economic al zonei, dar și o anumită tradiție a familiilor numeroase de la sate. III. 2.2. Componentele bilanțului natural al populației III.2.2.1. Natalitatea Natalitatea reprezintă un parametru geodemografic esențial în dinamica unei populații. Un rol determinant în evoluția natalității îl joacă nupțialitatea, divorțialitatea și fertilitatea. Nupțialitatea- reprezintă un factor important al creșterii populației. Ea este influențată de cauze economice,demografice,sociale,psihologice. Se știe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
al zonei, dar și o anumită tradiție a familiilor numeroase de la sate. III. 2.2. Componentele bilanțului natural al populației III.2.2.1. Natalitatea Natalitatea reprezintă un parametru geodemografic esențial în dinamica unei populații. Un rol determinant în evoluția natalității îl joacă nupțialitatea, divorțialitatea și fertilitatea. Nupțialitatea- reprezintă un factor important al creșterii populației. Ea este influențată de cauze economice,demografice,sociale,psihologice. Se știe că în România există o viteză sporită de încheiere a căsătoriilor, indicele celibatului fiind redus
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în 2002),indicele de nupțialitate înregistrând o scădere tot mai mare (in 1996- 6,6‰ ; in 1999- 4,9‰; in 2002-4,1‰). Acest recul se datorează reducerii resurselor materiale necesare întemeierii tinerelor familii. Divorțialitatea este un factor important ce influențează natalitatea și, respectiv,sporul natural. În societatea tradițională românească era mai puțin prezent,dar în ultimii ani a început să înregistreze valori tot mai mari, datorită unor factori economici, sociali, psihologici. Mai grav e că tendința de creștere a acestui indicator
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
e că tendința de creștere a acestui indicator înregistrează un raport invers proporțional cu cel al nupțialității. În timpul societatii bazate pe planificarea centralizata, autoritățile au intervenit prin legislație,pentru a scădea valorile mari ale divorțialității,așa cum interveniseră și în cazul natalității,care înregistra valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut valori mici la nivelul întregii țări,deci și la nivelul comunei Șipote. Analizând fig. nr.2, se observa ca in întreaga perioada analizata, 1985-2002
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
indicele de divorțialitate in perioada 1985-2002 a fost intre 1,5‰si 3,5‰), denotă și pentru locuitorii comunei Șipote că au rămas,în cea mai mare parte,păstrătorii unei societăți tradiționale românești. Fertilitatea feminina constituie o premisă esențială pentru natalitate. Dar nu întotdeauna fertilitatea e corelată și cu o natalitate ridicată . În ultimul timp, comportamentul urban începe să-și facă simțită prezența și în mediul rural, încât rata fertilității a cunoscut scăderi tot mai mari. Analizând tabelul nr. 3 și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
5‰si 3,5‰), denotă și pentru locuitorii comunei Șipote că au rămas,în cea mai mare parte,păstrătorii unei societăți tradiționale românești. Fertilitatea feminina constituie o premisă esențială pentru natalitate. Dar nu întotdeauna fertilitatea e corelată și cu o natalitate ridicată . În ultimul timp, comportamentul urban începe să-și facă simțită prezența și în mediul rural, încât rata fertilității a cunoscut scăderi tot mai mari. Analizând tabelul nr. 3 și diagrama din fig. nr.3, se poate urmări evoluția numărului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
să-și facă simțită prezența și în mediul rural, încât rata fertilității a cunoscut scăderi tot mai mari. Analizând tabelul nr. 3 și diagrama din fig. nr.3, se poate urmări evoluția numărului de născuți vii și a indicelui de natalitate pentru populația comunei Șipote, în perioada 1985-2002. Pe ansamblu, în intervalul mai sus menționat, natalitatea a scăzut de la 27,8‰ la 15,1‰. Această scădere este evidentă mai ales după anul 1990, când a fost anulat decretul interzicerii avorturilor, iar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
tot mai mari. Analizând tabelul nr. 3 și diagrama din fig. nr.3, se poate urmări evoluția numărului de născuți vii și a indicelui de natalitate pentru populația comunei Șipote, în perioada 1985-2002. Pe ansamblu, în intervalul mai sus menționat, natalitatea a scăzut de la 27,8‰ la 15,1‰. Această scădere este evidentă mai ales după anul 1990, când a fost anulat decretul interzicerii avorturilor, iar mijloacele contraceptive au început să se găsească foarte ușor pe piață. La acestea se adaugă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
s-a înregistrat un puseu natalist, urmare atât a legislației pronataliste date în 1966, cât și a intrării în categoria de vârstă feminină, ,expusă”la maternitate, a generației tinerelor născute în ultima parte a deceniului 7. Astfel, în acest interval, natalitatea a avut valorile cele mai ridicate, fiind cuprinse intre 27,8‰ îin 1988) și 23,3‰ (în 1990). Scăderea numărului de nașteri după 1990 este considerată oarecum firească, având în vedere că nașterile dinainte fuseseră forțate de decret. Astfel ‚ în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]