1,521 matches
-
defăimare, așezate-n geamurile sparte ale speranțelor... Vindecă-i Doamne, cu toată slăbiciunea lor de clovni ce fac piruietele Zilnice de prostimi. Insolubritatea întâmplărilor în lăcomia gâlgâietoare a drogurilor ce le dă altă înfățișare ca un tifos al desființări de naturalețea chipurilor nevinovate... Vindecă-i Doamne... II Fă-i să fie frumoși și întregi în ochii mei, ca o rugă în peluzele orizontului ce mă sărută adesea, în propria-mi însingurare în porțile fricii și ale disperării unde viața-mi rămâne
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
zicea. Când i-a dat papucii, victima a fost prea neagră de furie ca să-l mai alinte în vreun fel. Privirea lui scrutează decolteuri și funduri și fețe și glezne și coafuri elaborate și coafuri elaborat re bele. Cu atâta naturalețe. E minunat. De la o distanță respectabilă și pentru un ochi neexersat, ar putea părea un tânăr scriitor, în căutarea editorului care să-i publice romanul de debut. Iar lui chiar îi place să lase impresia asta. Vrea să pară puțin
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și m-a întrebat despre cele ce aflase în ziua respectivă, de la un beneficiar al cireșelor pe care le-am împărțit ostașilor mei. Un gest simplu, făcut de mine într-o împrejurare din vremuri de aducere-aminte, gest care, tocmai prin naturalețea și simplitatea lui, a avut un anumit ecou... Cu Ghiță Slavu, consătean și întâmplător ordonanță în mai-iunie 1940, m-am mai întâlnit o singură dată, prin anii ’70, deci după timp îndelungat. Eu reveneam ca oaspete în satul natal, în timp ce
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai săraci, care n-au MaxiBar ca noi etc. - Lasă, dragă, că s-a stricat robinetul în lipsa ta. I-a lipsit și casei un bărbat, nu numai mie! Doamna Popa îi dăduse lecția de tact a vieții ei cu o naturalețe îngrijorătoare. Femeia asta era mai periculoasă decât își imaginase Popa vreodată. Și acum scoate din frigider... sfinte Doamne! o sticlă de șampanie! Domnul Popa nu mai băuse șampanie de la Revelionul la care i-a băgat mâna Marianei pe sub fustă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ce conduce propria țară ca pe o cazarmă, cu vehemența unui caudillo, dar poate să se metamorfozeze în conspiratorul ce plănuiește revenirea la putere, în fruntea unui neînfricat grup de picaros. Odată cu Alcazar, Hergé desenează un personaj ce unește, cu naturalețe, extremele caracteriale. El este, simultan, extrovertitul prieten de o clipă, dar și implacabilul inamic cu care Tintin este invitat să se confrunte. Și dacă micul tiran de operetă Alcazar locuiește un spațiu intermediar al caricaturii, Rastapopoulos este personajul negativ prin
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și de căldură umedă, Corto este visătorul ce se angajează, invariabil, ca un cruciat modern ce își tăgăduiește condiția originară. Apărător al lui Steiner, dar și al tânărului Tristam Bantam, Corto se mișcă în purgatoriul administrat de preotesele voodoo cu naturalețea unui inițiat. Atunci când Bantam va fi amenințat de forțele oculte ale unui capitalist rapace, Corto se află acolo spre a rezista, cu dezinvoltura (pe jumătate cinică) a lui Bogart. În căutarea lui Mû, Steiner este Vergiliu care indică drumul. El
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și în westernurile spaghetti ce se desfășoară pe tărâm mexican, el este acel Gringo ce dă foc fitilului la capătul căruia se află explozia eliberatoare. Afișând grimasa cinică și eroică a unui James Coburn, el comite actul de eroism cu naturalețea celui pentru care moartea este o veche și dragă prietenă. Niciodată imun la farmecele acestui mag feminin care este Bouche Dorée, Corto pare să fie adoptat în comunitatea atât de misterioasă și de închisă a națiunii afro-caraibiene. Oricât de deschis
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din lagună se nasc și mor sub semnul acestei fragilități a ființei sale - în acest colț de Americă, tancul care i-a lichidat camarazii este, în fine, distrus, iar conversația dintre cei doi ofițeri, englez și german, are aerul de naturalețe nobilă desprins din La grande illusion a lui Renoir. Moartea dezertorului este umanizată de această lentă scufundare în apele mâloase și otrăvite ale lagunei. Este o moarte sinestezică, ce evocă decorurile stilizate ale deca den tismului european. Têtes et champignons
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nu îl mai poate opri acum să iasă din visul în care s-a adâncit, spre a regăsi cărarea pierdută spre pensiunea Morfeu. Ca și în Caraibe ori Brazilia, visul este mediul în care marinarul fără de flotă se mișcă cu naturalețea unui argonaut. Trezirea la viață nu înlătură sentimentul de comuniune cu teritoriul tainelor. În fine, întâlnirea lui Steiner și Corto cu Hermann Hesse se produce. Ca de atâtea ori, la capătul viselor Corto pare incapabil să își mai aducă aminte
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
al XIX-lea, Pratt ar fi fost, poate, alături de Richard Burton în expediția sa către Nil sau ar fi contemplat minunile Braziliei pe cale de a se naște. Prizonier al veacului XX, el deschide ușa către lumea de dincolo, cu aceeași naturalețe cu care un preot voodoo invocă vechii săi zei, niciodată uitați. Comoara regelui Solomon Ann de la jungle nu este doar textul din care se ivește fantoma celui mai ciudat dintre marinarii fără de navă, Corto Maltese. Seria africană a lui Pratt
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de cavalerie, iubirea se construiește, treptat, cu ironie sălbatică și tatonare erotică. Indianca este definită de vitalitatea ce trece dincolo de zidul protector al fidelității față de înde părtata iubită. În cele din urmă, între calăreț și indianca sălbatică comunicarea ține de naturalețea sexuală și emoțională ce evocă romanele Antichității. Idilele se pot reconstitui în acest decor al Vestului. Însă idilele nu pot supraviețui atunci când istoria revine spre a-și impune ordinea ei. În acest western iconoclast al lui Manara, cavaleria nu sosește
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
secolele, Bouche Dorée îl întâmpinase pe Corto în fața casei ei. Mai somptuoasă și mai parfumată decât și-o amintea Corto, mai carnivoră decât orice plantă ce crește în lagunele viselor, vrăjitoarea braziliană îl regăsea pe fiul țigăncii din Gibraltar cu naturalețea visătoare cu care regăsești pe fiul rătăcitor ce a ales să se reîntoarcă acasă. Știam ca ai să revii aici... poate că sufletul tău nu ține de lumea oamenilor, ci de această pânză pe care zeii o întind spre a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
multe ori vraiște în capul și viața noastră. Mintea este cel mai minunat lucru, dar și cel mai periculos când nu știi să o dirijezi. Trebuie să recunoaștem că acordăm prea mult timp gândirii și raționării și ne pierdem din naturalețe și spontaneitate, ceea ce face din noi ființe rigide, suspicioase și reci. Atât de mult ne chinuim să anticipăm și să înțelegem ce vrea celălalt, încât nu mai avem timp să ne bucurăm de viața noastră. Rădăcina fericirii și bucuriei de
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
iar Jozsi stă în capul mesei. Ștefi, undeva pe la mijloc. Masa geme de bunătăți. Silvia se uită la mine, dar nu sunt sigură că mă vede. Ceea ce îmi place la Ștefi și la Jozsi este că își tratează musafirii cu naturalețe, am simțit asta din prima clipă. Restul comunității românești este ca un cuib de viespi. Toți îi bârfesc pe ceilalți, toți se victimizează. Deschid acest subiect cu Jozsi, care alege mâncarea și îmi recomandă și mie. Viața e grea, mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
aceste poteci ale amintirii, reflectă la cromatica vopselelor de pe fața zugrăvită a lui O'Piatră, la logica dispunerii penelor din fastuoasa-i podoabă a capului, ca într-un oracol cu forme stranii de consultare, întrebându-se cum de nimic din naturalețea acestora nu se păstrase în felul de a se machia al femeilor moderne? După încă o lulea terminată în fum albastru de reverii, pe când doamna aducea pentru oaspeții din spațiosul living al vilei în stil texan tava cu cești de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
foarte comodă în special pentru un om susceptibil de a se găsi într-un climat neobișnuit. Fie frig fie cald, costumul va menține pielea la temperatura convenabilă. Șocul simțit când își dădu seama că utiliza un limbaj străin cu atâta naturalețe, cu atâta ușurință, s-a produs în momentul în care încerca să introducă în limba de pe Yalerta cuvântul "engleză". Suna fals. Aflase de la Thorson și Crang că în civilizația galactică se realizau "mașini" lingvistice cu ajutorul cărora soldații, diplomații și călătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
afară tot timpul cu căruciorul, fiindcă ziua bebele nostru nu vrea să doarmă în casă. Pe străzi aiurea, peste dealuri, peste câmp, până la mare. La mare arunc cu pietre în apă și copilul se uită la valuri. Am urât dintotdeauna naturalețea cu care oamenii aruncă cu pietre în apă. N-am înțeles niciodată de unde vine instinctul ăsta, dacă asta e - instinct. Uneori acționez așa, în virtutea propriului dezacord. Dezvolt un efect analgezic pe moment. Trecut de șase. Trebuie să-i fac băiță
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
fără îndoială adevărat: am rămas extrem de uimit de răspunsul său, căci mă gândeam într-adevăr la contactul trupurilor fiicei și soției sale, atunci când îi comunicam observațiile mele despre frunze. Domnul Okeda a continuat să vorbească despre senzații tactile cu perfectă naturalețe, de parcă era subînțeles că spusele mele n-ar fi avut alt subiect. Pentru a îndrepta conversația spre alt teren, am încercat să fac o comparație cu lectura unui roman, în care curgerea liniștită a narațiunii, pe un ton egal, slujește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
scumpe. În biserica mănăstrii s-a păstrat un ansamblu pictural de o mare valoare artistică. Frescele sunt mărturie pentru noi, că pictorii au stăpânit arta compozițională, au depășit sintezele abstracte și de teologie simbolică. Personajele au spontaneitate în atitudini și naturalețe în gesturi, deși în unele compoziții se mai observă convenționalismul caracteristic picturii bizantine. Pictorii au redat secvențe din viața și minunile Mântuitorului, ale sfinților și ale pătimirilor acestora, reușind să ne prezinte o frescă a vieții umane, care tâlcuiește aspirațiile
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și Eva, destul de stângaci redate. Un copil se joacă, iar altul suflă dintr-o trâmbiță. În mijlocul paradisului imaginat ca o grădină este o apă în care se văd mai mulți pești. În ea se scaldă o sirenă. Prin mulțimea figurilor, naturalețea mișcărilor, frumusețea peisajului, scena se impune ca una din cele mai interesante. Sub panoul cu facerea lumii, în următoarele trei registre de pe latura sudică, meșterul a ilustrat Psalmii 104 și 105, Preamărirea lui Dumnezeu. În primul registru sunt 3 grupuri
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
modelul ferecăturii primei coperți, și a doua are compoziția centrală înconjurată de 12 medalioane, lucrate la fel, cu scene din Apocalipsă. Ferecătura ambelor coperți este opera unui adevărat artist, fiindcă atât cadrul, cât și grupele de persoane sunt de o naturalețe și o proporție rar întâlnite la asemenea lucrări. Artistul pare a fi brașovean, cum ne spune Nicolae Iorga. Lucrarea este ,,una din cele mai frumoase opere de artă ce s-au făcut în aceste părți. Manuscrisul este decorat cu frontispicii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de inovații în iconografie, care vor sta la baza evoluției artei în Moldova pentru secolele XVII-XIX. Pictura impresionează prin desenul de calitate, elaborarea grupării personajelor și dozajul reușit al culorilor. Majoritatea compozițiilor sunt pline de viață, de dramatism și de naturalețe. Impresionează în aceeași măsură și sala gotică, prin volumul, bolțile și nervurile ei decorate cu rozete. Dar și cuhnea, impresionează prin forma ei pătrată, apoi prin sistemul de boltire și turnul lanternă cu opt ferestre și cu aerisirea cilindrică de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
poate mai adecvat situației și, dacă ar fi fost aplicat funcționării generale a lumii, cu ușurință s-ar fi încadrat într-o ordine a lucrurilor apropiată de perfecțiune. Mai admirabil era totuși că Isaura se exprimase cu cea mai desăvârșită naturalețe, fără să-și stoarcă mințile, ca una care, pentru a spune că doi și cu doi fac patru, nu trebuie să-și piardă vremea gândindu-se, mai întâi, că doi și cu unu fac trei iar apoi, că trei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
considera plăcut să se gândească la lucruri greu de înțeles. Îi atinse mâna cu botul rece și umed, cineva trebuie să-l fi învățat pe acest animal primitiv să-și ridice labele dinainte așa cum fac mereu până la urmă cu atâta naturalețe câinii instruiți în reguli sociale, de altfel, nu se cunoaște alt mod de a evita ca iubita mână a stăpânului să fugă brusc de contact, ca dovadă că nu e totul rezolvat în relația dintre ființele umane și ființele canine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu-l interesa subiectul, repetă că merge să se spele, dar nu se hotărî, nu făcu pasul afară din bucătărie, în mintea lui se încinsese o dezbatere între doi olari, unul argumenta că e obligația noastră să ne purtăm cu naturalețe în toate împrejurările vieții, dacă cineva a avut amabilitatea să ne aducă acasă o prăjitură acoperită cu un șervet brodat, e firesc și normal să întrebăm cui i se datorează neașteptata generozitate, și, dacă, în loc de răspuns, ni se propune să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]