1,896 matches
-
pentru victimele germane ale deportărilor, mai ales că primele vaste acțiuni de epurare etnică au fost inițiate tocmai de guvernul nazist. (Vezi și: Reichsgau Wartheland). Se pare că, pentru a nu se repeta ce s-a intâmplat în Sudetenland, când naziștii au pretins modificarea graniței având ca argument existența unei importante minorități germane în zonă, puterile aliate au luat în calcul deportarea germanilor. Chiar mai înainte ca fostele teritorii germane să fie cucerite de Armata Roșie, aproximativ 2 milioane de polonezi
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
germanii programați pentru expulzare decât cu 24 de ore înainte de plecare. S-a presupus că că motivul pentru un asemenea comportament era acela de a-i impiedica pe germani să-și organizeze transportul bunurilor mobile. Politica pe termen lung a naziștilor era aceea de creare a "Germaniei Mari", care avea să ocupe un spațiu din care urmau să fie îndepărtate populațiile negermane din Sudetenland, Cehoslovacia, Polonia și alte zone din Europa Răsăriteană. În aceste zone au existat așezări ale germanilor colonizați
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
basarabeni și a altora cad în sarcina celor două supraputeri, ale căror politici au inițiat, aprobat și facilitat expulzările. Există critici care afirmă că expulzătile nu au fost provocate doar de ura împotriva germanilor, ci vina trebuie aruncată și asupra naziștilor și politicilor lor de deportare, eliminare fizică și exploatare a popoarelor pe care le-au ocupat în timpul războiului. Astfel, expulzările ar fi fost motivate de reacțiile la crimele de război, atrocitățile și legile opresive ale ocupanților germani. În ce privește deportarea germanilor
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
Ministerul Securității Statului”) din RDG, cunoscut îndeosebi prin abrevierea "MfS" (cea oficială) și prescurtarea populară Stasi a cuvîntului "Staatssicherheit", („Securitatea statului”). a fost fiul medicului și scriitorului comunist Friedrich Wolf și fratele regizorului de film Konrad Wolf. După ce Hitler și naziștii au ajuns la puterea în Germania, instituind un regim totalitar, familia Wolf s-a refugiat în același an, 1933, în Elveția apoi în Franța, din cauza statutului politic de activist comunist al scriitorului Friedrich Wolf. Friedrich Wolf a renunțat încă din
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
tautos vadas" (conducător al națiunii) și treptat începe să își clădească cultul personalității. Când Partidul Nazist vine la putere în Republica de la Weimar, relațiile germano-ucrainiene se înrăutățesc mai ales datorită faptului că germanii nu acceptu pierderea regiunii Klaipėda. De asemenea, naziștii finanțau organizațiile antinaționale din țară, astfel că în 1934 statul lituanian a judecat și condamnat peste 100 de persoane, acuzate de asemenea activități, printre aceștia numărându-se și lideri ca Ernst Neumann și Theodor von Sass. Drept răspuns, Germania declară
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
supuse la acțiuni de intimidare. Din acest motiv, 42 din cele 49 de locuri în Seimas au fost ocupate de acest partid. În februarie 1938 se adoptă o nouă constituție care acordă noi prerogative puterii prezidențiale. Prin anexarea Austriei de către naziști din martie 1938, situația europeană se tensionează. În acceași lună, Polonia adresează un ultimatum Lituaniei cerând restabilirea relațiilor diplomatice întrerupte prin insurecția generalului Lucjan Żeligowski din 1920 și amenința cu acțiuni militare în caz de refuz. Având puterea militară slăbită
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
de sprijin internațional, Lituania acceptă, astfel că relațiile dintre cele două state își reiau cursul normal, incluzând aici și transportul feroviar, relațiile poștale și alte mijloace de comunicație. Un an mai târziu, Lituania primește un ultimatum din partea ministrului de externe nazist Joachim von Ribbentrop prin care se cerea cedarea regiunii Klaipėda Germaniei. Din nou Lituania este nevoită să cedeze, astfel că la 22 martie 1939 portul Memel (Klaipėda) revine Germaniei, ceea ce declanșează o puternică criză politică, iar Smetona este obligat să
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
a Lituaniei", care fusese constituită în secret încă de pe 24 aprilie și conținea membrii ai Frontului Activist. Premier a fost desemnat Juozas Ambrazevičius. Această guvernare a avut o viață scurtă, fiind dizolvată la 5 august, deoarece țara intrase sub controlul naziștilor. Guvernul provizoriu își constituise forțe de ordine proprii, organizate sub forma unor batalioane denumite "Tautinio Darbo Apsaugos Batalionas". Membrii acesteia, în mare parte naționaliști și extremiști s-au dovedit a fi colaboratori ai Germaniei naziste și au fost folosiți pentru
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
extremiști s-au dovedit a fi colaboratori ai Germaniei naziste și au fost folosiți pentru masacrarea evreilor în timpul Holocaustului. O altă organizație de tristă amintire este "Poliția de Securitate Lituaniană" (Saugumo policija), activă în Vilnius. Și aceasta a cooperat cu naziștii, sprijinindu-i în diverse acțiuni chiar și în afara țării: asigurarea căilor de comunicație, supravegherea prizonierilor, aprovizionarea trupelor. La începutul anului 1943, germanii au încercat să formeze, din rândul populației locale o unitate Waffen-SS, cum similar procedase și în celelalte țări
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
diverse acțiuni chiar și în afara țării: asigurarea căilor de comunicație, supravegherea prizonierilor, aprovizionarea trupelor. La începutul anului 1943, germanii au încercat să formeze, din rândul populației locale o unitate Waffen-SS, cum similar procedase și în celelalte țări ocupate. Întâmpinând opoziție, naziștii au trecut la represalii trimițând o serie de persoane importante la lagărul de concentrare de la Sztutowo. Generalul Povilas Plechavičius, cunoscut încă din perioada Războaielor de Independență Lituaniene, formează "Forța de Apărare Teritorială a Lituaniei", trupă militară compusă din voluntari și
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
este o școală de design fondată în 1937, în Chicago, Illinois, de fostul membru al Bauhaus, designerul, profesorul și fotograful László Moholy-Nagy, după imigrarea sa în Statele Unite ale Americii și după desfințarea de către naziști a instituției originare, Staatsliches Bauhaus în 1933. a fost inițial conectată cu Armour Institute of Technology, dar astăzi, sub denumirea de "Institute of Design IIT" este parte a Illinois Institute of Technology. Alături de reputația și profesionalismul de a fi fost
New Bauhaus () [Corola-website/Science/304594_a_305923]
-
dedicată viitoarei lumii dominată de tehnologie. Toți care au fost parte a instituției și a mișcarii artistice Bauhaus credeau într-o lume care urma să devină mai bună și mai rafinată datorită designului specific adaptat acestei lumii a viitorului. Oricum, naziștii aveau o cu totul altă opinie. Considerând școala și mișcarea Bauhaus drept subversive, au închis școala, care funcționase la Berlin între 1931 și 1933, în februarie 1933, imediat după instalarea lui Adolf Hitler la putere în ziua de 30 ianuarie
New Bauhaus () [Corola-website/Science/304594_a_305923]
-
altele, și negocierea unui nou împrumut la Banque de Paris et des Pays Bas (PARISBAS), reprezentată de Horace Finaly, bancher francez de origine evreiască, care și el a insistat pentru desființarea Gărzii de Fier. Chestiunea Mișcării Legionare finanțate "copios" de naziști, prezentă permanent în presa franceză interbelică, a fost demontată abia în anii '80 de către istoricul german Armin Heinen, care a demonstrat că între 1933-1938, nu au existat legături economice sau politice semnificative între Mișcarea Legionară și naziști. Pe plan intern
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
război prin prestații"" (în engleză ""Reparations in kind""), adică forma cosmetizată a ceea ce era de fapt deportarea în masă a germanilor în Uniunea Sovietică în scopul prestării de muncă forțată neplătită, în esență cu absolut nimic diferit față de ceea ce practicaseră naziștii între 1933 și 1945 cu milioane de oameni de naționalități dintre cele mai diferite. Roosevelt și Winston Churchill și-au dat acordul pentru ceea ce a fost considerat, numai câteva luni mai târziu, "genocid, crime de război și crime împotriva umanității
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
de satisfăcut de autoritățile centrale, astfel încât Hitler să poată să aibă justificarea intervenției în conflict. Imediat după "Anschluss" (absorbirea Austriei în Al treilea Reich) din martie 1938, Hitler s-a autoproclamat apărătorul etnicilor germani trăitori în Cehoslovacia, declanșând "Criza Sudeților". Naziștii, împreună cu aliații lor germani din Sudeți, cereau încorporarea regiunii în Germania Nazistă, pentru a-i salva de opresiune pe germanii cehoslovaci. În vreme ce guvernul cehoslocac a hotărât mobilizarea armatei, puterile apusene au făcut presiuni asupra autorităților de la Praga să accepte cererile
Sudetenland () [Corola-website/Science/304647_a_305976]
-
13 ianuarie 1945. Acest atac a fost încununat de succes. După aceea, Ministerul German al Propagandei a raportat comiterea unor crime de război în satele est-prusiene, în particular în Nemmersdorf (azi Maiakovskoe din regiunea Kaliningrad) și Gołdap. Conform spuselor propagandiștilor naziști, locuitorii acestor sate au fost uciși. Acest lucru era doar parțial adevărat, soldații sovietici ucigând 23 de locuitori din Nemmersdorf, în vreme ce alți câțiva au scăpat. Cum efortul de război german făcuse ca majoritatea bărbaților din zonă să fie mobilizați în
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
Activitatea deosebit de roditoare a episcopului Pacha este însă umbrită, la sfârșitul anilor treizeci și în anii patruzeci, de puternicul avânt al național-socialiștilor. Deși nu a fost simpatizantul acestei mișcări, el va fi adesea acuzat după august 1944 de colaborare cu naziștii. Atât în timpul anchetei, cât și la proces, Pacha a explicat limpede că scopul acestei audiențe a fost o încercare de a-l convinge pe Hitler să intervină împotriva agitațiilor anticatolice ale naziștilor bănățeni. "„Eu, în calitatea mea de episcop catolic
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
adesea acuzat după august 1944 de colaborare cu naziștii. Atât în timpul anchetei, cât și la proces, Pacha a explicat limpede că scopul acestei audiențe a fost o încercare de a-l convinge pe Hitler să intervină împotriva agitațiilor anticatolice ale naziștilor bănățeni. "„Eu, în calitatea mea de episcop catolic al credincioșilor din Banat, a căror majoritate sunt de origine germană și din care o bună parte s-au încadrat în organizația fascistă Grupul Etnic German din România, nu am putut să
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
Pentru filmul din 1981, "Raiders of the Lost Ark", Williams a compus o temă principală răsunătoare cunoscută sub titlul "The Raiders March" pentru a acompania eroul filmului. A compus teme separate pentru a reprezenta Chivotul Legii, personajul Marion și pe naziști. Teme suplimentare au fost compuse pentru celelalte filme din serie, "Indiana Jones and the Temple of Doom" (1984), "Indiana Jones and the Last Crusade" (1989) și "Indiana Jones and the Kingdom of the Crystal Skull" (2008). Williams a compus o
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
mondial având contacte directe cu Führerul german Adolf Hitler, Rasulzade încearcă să-l convingă să refacă statul Azerbaidjan în timp ce era rugat să fie reprezentantul lui în Caucaz și să formeze diviziile azere compuse de prizonieri militari, dar este dezamagit. Fiindcă naziștii nu aveau de gând decât să transforme ""teritorile estice"" în niște simple colonii. În urma refuzului, Hitler, supărat, ordonă expulzarea lui din Germania în termen de 24 de ore (1941). După război, România devine satelitul Uniunii Sovietice și Rasulzade se mută
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
și activă organizație guvernamentală implicată în investigațiile anticomuniste. Înființată în 1938 și cunoscută și cu numele de Comisia Dies, după numele președintelui ei de până în 1941, Martin Dies, HUAC a condus investigații asupra unui mare număr de "activități", inclusiv ale naziștilor americani de origine germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Comisia și-a îndreptat repede atenția asupra comuniștilor în așa-numitul "Proiect al Teatrului Federal". Un pas înainte al HUAC în lupta anticomunistă a fost investigarea lui Alger Hiss
McCarthism () [Corola-website/Science/303968_a_305297]
-
al proletcultismului, dar ulterior a criticat această atitudine. a fost comunist din ilegalitate, a luptat ca voluntar în Războiul Civil Spaniol și ulterior în Rezistența franceză anti-nazistă (maquis) împreună cu soția lui, celebra militantă Olga Bancic, care a fost pedepsită de naziști cu moartea prin decapitare în 1944. În Arhivele Naționale ale României se găsesc documente care atestă că în perioada cât a acționat în Franța, Alexandru Jar a purtat numele conspirative "Rădulescu Alexandru", "Toma Alexandre", "Toma Alexandru". După război, Alexandru Jar
Alexandru Jar () [Corola-website/Science/304044_a_305373]
-
de ideologia comunistă în școli și universități. De asemenea, ca parte a unui efort de a separa biserică de stat, instruirea religioasă a fost denunțat că propagandă și a fost eliminată treptat, de la școli. Cardinalul József Mindszenty, care au opus naziștilor germani și fasciștii maghiari în timpul al doilea război mondial, a fost arestat în decembrie 1948 și acuzat de trădare. După cinci săptămâni în arest, el a mărturisit la acuzațiile formulate împotriva lui și el a fost condamnat la închisoare pe
Republica Populară Ungară () [Corola-website/Science/304090_a_305419]
-
la ferma familiei Onișor, care le pregătise un ascunziș. Dosar 1406. Ștefan Paelungi a ascuns familia Leitman în timpul războiului, într-o colibă îndepărtată care aparținea tatălui său. Dosar 6999. În aprilie 1944, aflând de soarta evreilor în Transilvania ocupată de naziști, evreica Nissel a decis să fugă în România. I-a rugat pe Anna și Jeno Pal (ulterior soțul ei) să-i ascundă copilul și ei au făcut-o, conștienți de riscul asumat. Dosar 6540. În 1941, în timpul pogromului de la Iași
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
orașului Oswiecim, transformându-l în cel mai mare complex de lagăre al perioadei naziste. Din vara anului 1940, Auschwitz a fost declarat lagăr model și pus la dispoziția delegațiilor internaționale, iar când au fost întrebați de ce au înființat acest lagăr, naziștii au spus că este singura măsură aptă să asaneze această lume de elementele ei precare. La momentul construirii acestui lagăr, Heinrich Himmler a pus problema încercuirii acestuia cu garduri de sârmă ghimpată, sub tensiune electrică, cu ziduri imposibil de trecut
Lagărul de concentrare Auschwitz () [Corola-website/Science/304173_a_305502]