3,927 matches
-
rele sau a trebui să rezolvi o situație dilematică, În care se confruntă, de exemplu, două dorințe opuse, la fel de puternice și dintre care nu știi pe moment pe care să o alegi.) Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolaretc "Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare" Nimeni nu e atât de bun Încât să nu se poată Înrăi, nici așa de rău Încât să nu se poată Îndrepta. (Cel care reușește, de exemplu, să-și Învingă, la un moment dat, tendința de a se subestima
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu trebuie să se transforme În „lașitate”, adică să devină o regulă obișnuită de viață.) Mai bine mai târziu, decât niciodată. (Este preferabilă, desigur, o rezolvare oricât de târzie, decât să nu putem depăși o stare de Îndoială sau de neîncredere permanentă În sine.) „Dacă vei fi stăpân pe ziua de azi, vei depinde mai puțin de ziua de mâine.” (Seneca) A-ți ascunde arta este, Într-adevăr, o artă. (Dar unii se lasă furați În așa măsură de această artă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Supraveghetorul din incinta aeroportului, de exemplu, pentru a-și menține mereu trează vigilența, Își repetă că nu trebuie să aibă Încredere În nici unul dintre călătorii care se perindă prin fața ochilor săi. Dar această Întreținere din interior a suspiciunii sau a neîncrederii Îl face să vadă, până la urmă, rele intenții sau fapte chiar și la acei călători care sunt cinstiți În forul lor interior. Μ Cu cât ne asumăm mai mult omenescul din noi, cu atât ne păstrăm În limitele bunului-simț față de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
n-au avut cum să evite situația respectivă sau că acțiunea lor este pe deplin Îndreptățită). Μ „O tempora, o mores!” (Cicero). De unde vine oare această nostalgie a oamenilor față de vremurile trecute? Ea este, de cele mai multe ori, o expresie a neîncrederii În prezent, de fapt În noi Înșine, În principiile noastre, care propun un alt mod de a trăi și de a vedea lumea. Altfel spus, este vorba de nesiguranța rezultată dintr-o schimbare uneori poate prea bruscă a vechilor credințe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
trebuie să continue să respecte ceea ce îi este impus ca datorie a sa, să repete propriul mod codificat de a interveni. Știu bine că nu este cazul - în acest moment deosebit al istoriei italiene - să facem publică o moțiune de neîncredere împotriva întregii clase politice. Nu este diplomatic, nu este oportun. Dar acestea sunt categoriile politicii, nu ale adevărului politic - pe care, când și cum poate, neputinciosul intelectual are datoria să-l slujească. Ei bine, tocmai pentru că eu nu pot să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
politice italiene. Și o fac pentru că eu cred în politică, în principiile „formale” ale democrației, cred în Parlament și în partide; dar o fac din propria perspectivă, care este aceea a unui comunist. Sunt gata să retrag moțiunea mea de neîncredere (de fapt, de-abia aștept) numai atunci când un om politic - nu pentru că simte o oportunitate, adică pentru că a venit clipa, ci ca să creeze posibilitatea unui astfel de moment - va hotărî să dea în vileag numele celor responsabili pentru loviturile de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
2-5 ani de muncă grea, Întorcîndu-se În România - sau fiind duși direct În Germania de Vest sau Ungaria - Între 1947 și 1951. Pentru cei care au supraviețuit pînă la sfîrșit, reacția la aflarea veștii că vor fi eliberați a fost neîncrederea, de vreme ce gărzile Îi amăgiseră de nenumărate ori că vor pleca acasă. Într-adevăr, nici chiar pregătirile de plecare nu i-au liniștit, dimpotrivă, au creat mai multă teamă, așa cum s-a Întîmplat cu Maria Cocîrlă: A venit timpu’ cînd ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Alina Mungiu-Pippidi În Politica după comunism sînt elocvente: chiar și În 1999-2000, preferința pentru partidele postcomuniste (moștenitoare ale PCR, În terminologia autoarei: PDSR, PRM, PSM) sau doar pentru PDSR se explică, Între altele, dincolo de Încrederea În Ion Iliescu, prin neîncrederea În instituțiile democratice și nostalgia după comunism. Pentru perioada imediat postrevoluționară, aceeași autoare oferă date În Românii după ’89. Și În acest context, e de remarcat că teoria situației istorice cu privire la sistemul politic românesc nu poate fi respinsă a priori
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prevadăș totul și să «decretezeș totul În cel mai mic amănunt”. Răul nu provenea nu doar din probabilitatea crescută ca specialiștii și birocrații să ia decizii inadecvate. Această atitudine mai avea alte două urmări. În primul rând, ea reflecta o „neîncredere față de capacitățile creative ale muncitorilor”, ceea ce era nedemn de „idealurile profesate de partidul nostru”. În al doilea rând, și acesta este lucrul cel mai important, Înăbușea spirtul moral și creativ al proletariatului. Frustrați din cauza atitudinii specialiștilor și funcționarilor, „muncitorii au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
văzut pe Th. Salmon, - decalajul social și cultural față de Occident, elemente de decor și costum care-i impresionează pe călătorii veniți din Apus. Eventual, s-ar mai putea adăuga anumite proteste din partea românilor față de civilizația occidentală, percepută de ei cu neîncredere sau chiar cu ostilitate. În realitate, procesul de modernizare și de europenizare a societății românești începuse dinainte de pragul convențional stabilit la inaugurarea regimului fanariot și nu pornea de la zero. O demonstrație care s-ar strădui să dovedească tocmai contrariul, că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
publice pleda pentru alianța cu Puterile Centrale, politicieni ca Vasile Boerescu (la tribuna parlamentului) sau C.A. Rosetti (în „Românul“) considerau că guvernul trebuia să ducă în primul rând o politică națională. Pentru cei doi, dezamăgirea provocată de Rusia și neîncrederea în politica dusă de aceasta erau motivele ce-i determinau să privească cu îngăduință apropierea de Germania și Austro-Ungaria. Dorind să stimuleze reorientarea politicii externe a României, diplomații germani și austro-ungari vorbeau tot mai des despre iminența unui război care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
București, Editura Științifică, 1974, p. 123. • „Românul“, 25 noiembrie 1883, p. 245; „Națiunea“, 26 noiembrie, p. 3. • „Românul“, 19 octombrie 1883, p. 302. 122 I. C. Brătianu, Acte și cuvântări, p. 217. 123 Gh. Căzan, Ș. R. Zonner, op. cit., p. 126. Neîncrederea față de România nu avea să dispară din partea AustroUngariei. Astfel, la numai un an după încheierea tratatului, ministrul austroungar la București considera că decizia, din octombrie 1883, a guvernului român a avut un caracter de oportunitate și că documentul semnat va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o ideologie comună. Din această perspectivă, ONU era văzută doar ca un instrument al rivalilor, o asociație de state care dorea să legitimeze un statu-quo frustrant pentru Europa Estică. Dubla raportare a liderilor români la instituția Națiunilor Unite, cu încredere / neîncredere, nu i-a descurajat în intenția de a face din încercarea de aderare la ONU o obsesie politică a anului 1947. Deși România împreună cu URSS dorea un sistem internațional complet nou, • Headley Bull, Societatea anarhică, Chișinău, Editura Știința, 1998, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ședință a Consiliului de Miniștri de unul din liderii partidului, Ion Hudiță, care a deținut în cel de-al doilea guvern al generalului Constantin Sănătescu și în cabinetul condus de generalul Nicolae Rădescu portofoliul agriculturii și domeniilor: „Nu cumva cu neîncrederea obișnuită a țărănimii noastre în conducători să se spună la un moment dat pe front că în timp ce oamenii de acolo își varsă sângele pentru țară, ceilalți de acasă își apără interesele și pun mâna pe pământ“54. Definirea poziției P.N.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și fără comisiune. Se poate rezolva de către țărani, prin comitetele țărănești“72. Secretarul general al Frontului Național Democrat admitea, totuși, necesitatea studierii problemei, deși repeta și cu acel prilej că reforma putea fi rezolvată pe cale revoluționară. Cum Luca își exprima neîncrederea în statisticile existente, el propunea realizarea unui recensământ 73. Or, execuția acestuia ar fi determinat amânarea legiferării reformei pentru o lungă perioadă de timp, pe care, însă, comuniștii nu o doreau. De altfel, subsecretarul de stat la Agricultură și Domenii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numărat G. Starîi, V. Holostenko, E. Voronovici, I. Badeev, M. Gruman (E. Floca, Atunci în anii treizeci, în „Comunistul Moldovei“ (Chișinău), nr. 3, 1990, p. 87-94; idem, Necontenită durere, vie amintire, în „Comunistul Moldovei“ (Chișinău), nr. 11, 1990, p. 68-74). Neîncrederea față de localnici se datora mai ales faptului că în Basarabia predomina populația rurală, constituită preponderent din vorbitori de limbă română, care nu cunoșteau și limba rusă. Pe de altă parte, țărănimea înstărită a fost percepută de către autoritățile sovietice ca bastion
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
devine mai copleșitor, mai neliniștitor 140. De exemplu, secolul XIX aducând divizarea foarte clară între cei avuți și cei săraci, „periculoși“141, lupta de clasă din teoria lui Marx n-a fost, deci, rodul hazardului. Într-adevăr, o dialectică a neîncrederii, a înfruntării și a represiunii a sfârșit prin a produce un imaginar grotesc, în care celălalt, adică marea armată a „mizerabililor“, căpăta, în ochii elitelor, imaginea unei omeniri diferite și amenințătoare, degradată, irecuperabilă, potențial criminală 142. Dintre cei doi actori
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o percepție (o reprezentare) a unei crize „obiective” sau de o criză (subiectivă) a percepției (a reprezentării)? Este o criză a conștiinței sau o conștiință a crizei sociale? Marius Jucan: Cred că În ambele Întrebări termenul criză presupune o anumită neîncredere În capacitatea de a ne delimita de o anumită generalitate a crizei. Sper să nu mă dovedesc un ucenic al tezelor conform cărora avem un interior pe care nu știm să-l reprezentăm ori pe care Îl reprezentăm Împotriva voinței
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
senină, netulburată de excese de luciditate sau afectivitate, extazieri în fața naturii, a forței vitale pure, eterne, dar și umbrite meditații despre îmbătrânire și moarte, cu rostiri înțelepte și eticiste despre imuabilitatea condiției umane și imposibilitatea comunicării esențiale între indivizi, despre neîncrederea în divinitate și în viața de dincolo („conștiința e singurul zeu”, care se află - sau nu - în fiecare pământean). O altă temă recurentă este prezentă din placheta Elegii până la ultima poezie din Călător... - condiția și soarta poetului și a poeziei
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
de război. În plus, White a făcut un apel (pe aceeași linie cu poziția Uniunii Sovietice) la distrugerea totală a capacităților industriale chimice, electrice și metalurgice ale Germaniei: „În opinia mea, cea mai bună modalitate de a consolida încrederea sau neîncrederea în relațiile dintre Statele Unite și Rusia o reprezintă poziția pe care acest guvern o va adopta în privința Germaniei”. Totuși, în acest caz, eforturile întreprinse de White în interesul Uniunii Sovietice au fost parțial dejucate de opoziția manifestată de Departamentul de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de informații, spre deosebire de controlul propriu-zis. Dacă democrația reprezintă nu numai conducerea în interesul poporului, ci și exercitarea ei de către popor, nu este de mirare că instituțiile pentru care confidențialitatea este un aspect extrem de important pot deveni foarte ușor ținte ale neîncrederii populației. Această suspiciune nu se limitează doar la serviciile secrete. Promisiunea făcută de președintele Woodrow Wilson că problemele internaționale ale perioadei de după Primul Război Mondial aveau să fie soluționate „prin înțelegeri publice, adoptate în urma unei dezbateri publice” reflecta suspiciunea oamenilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
filosofie; dacă, începând din 423, a folosit timp de câțiva ani concepte filosofice, aceasta s-a întâmplat din cauza exigențelor impuse de polemica împotriva eunomienilor (susține G. Jouassard). În rest, n-a crezut în filosofie, pe care a practicat-o cu neîncredere, deși, în multe cazuri, afirmațiile sale referitoare la filosofie sunt mai degrabă niște întorsături retorice. El e de părere că Origen a meritat să fie condamnat pentru că a ascultat „palavrele grecilor” și nu a gândit ca un creștin (scrisoarea 81
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
exercită dreptul de a ierta păcatele în calitatea lor de „duhovnici”, un principiu ce va fi foarte răspândit în Biserica din Orient. În schimb, este aproape absentă - cu excepția schimbului de scrisori privitoare la origenism - problematica teologică propriuzisă, lucru ce dovedește neîncrederea călugărilor în speculație, legată evident de acutizarea controversei origeniste ca și de hotărârea lor de a evita provocarea unor tensiuni într-un mediu și așa agitat de controversele monofizite. Speculația cristologică și raportarea la Calcedon lipsesc, însă spiritualitatea centrată pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
scrisă Înainte de 1989, după toate aparențele im Auftrag (la comanda), istorie pe care Încerca să o vândă la momentul Întrevederii noastre În „Vest”. Intenția mea de a compara școlile de partid est-germane și cele românești era și ea privită cu neîncredere: un asemenea proiect nu ascundea, oare, vreo intenție defăimătoare? Se subînțelegea că În RDG, „râul” fusese mai mic. Persoanele intervievate, În ordinea În care au fost Întâlnite: Else Tepper, fost profesor de comunism științific la Parteihochschule Karl Marx, lucrând pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
reformiste, În particular a unei intelectualități critice la adresa partidului, condamnată că eretica, pe de altă parte, declinul mobilității universitare, legat de „stagnarea” economică. Partidul s-a desprins astfel de sursele sale tradiționale de recrutare, intelectualii și muncitorii, primii Îndepărtați prin neîncredere, ceilalți rămânând blocați În zonele inferioare ale aparatului, prin proceduri de recrutare devenite din ce In ce mai selective. Accelerarea mobilității prin studiile universitare și democratizarea socială a elitelor s-au oprit pe la Începutul anilor ’70, pentru că apoi să intre În declin. La fel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]