5,135 matches
-
ai trăit abia după ce au trecut decenii. În timpul real, puțini înțeleg cum trebuie ce este pierdere și ce este câștig, ce e avans și ce-i întârziere. Ulterior, m-am gândit din ce în ce mai mult la vremea în care am fost muncitor necalificat, la oamenii cu care mă însoțeam, la paradoxul că tot ceea ce am crezut atunci că era un eșec era victorie. Plecat de acasă la treisprezece ani cu gândul să mă întorc doar dacă nu mai vedeam încotro, la douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nou slujirii Bisericii lui Cristos, deși a trebuit să înfrunte diferite împotriviri și dificultăți. La 1 martie 1962 a fost numit vicar parohial la Hălăucești, dar din cauza vicisitudinilor timpului, în același an, între lunile iunie-septembrie, a lucrat ca și muncitor necalificat la Exploatarea Minieră din localitatea Barza, județul Hunedoara. La 3 iulie 1963 și-a putut relua activitatea pastorală și a fost numit administrator parohial și apoi paroh de Ciugheș. Aici avea să rămână mai bine de 27 de ani. De
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dar n-am putut rămâne aici deoarece nu se mai putea găsi o locuință; camera mea fusese ocupată de un ofițer de securitate. Am plecat la Baia Mare în familia mea. Cu multă greutate am reușit să fiu angajat ca muncitor necalificat la Atelierele Centrale ale minelor; devenite, apoi, Fabrica de utilaj minier. Aici am lucrat de la sfârșitul lunii decembrie 1955 până la pensionare în 1979. Am început ca muncitor necalificat, dar am fost utilizat într-un birou. De la început am fost stăpânit
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
familia mea. Cu multă greutate am reușit să fiu angajat ca muncitor necalificat la Atelierele Centrale ale minelor; devenite, apoi, Fabrica de utilaj minier. Aici am lucrat de la sfârșitul lunii decembrie 1955 până la pensionare în 1979. Am început ca muncitor necalificat, dar am fost utilizat într-un birou. De la început am fost stăpânit de convingerea că este imposibil ca, nu peste mult timp, să fim arestați din nou, fapt care m-a determinat să caut cu orice preț să mă calific
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fuseseră folosite niciodată erau date la fier vechi ...și am mers înainte. Previziunile sumbre au început să se împlinească, nimeni nu mi-a spus să plec dar am fost retrogradat pe principii discreționare, salariul mi s-a redus aproape de muncitor necalificat, iar în aceste condiții am cerut să fiu trecut în șomaj. Următorii ani am rezistat într-un fel sau altul în regim de sărăcie, iar în 1995 m-am angajat la ,,Exclusiv” , la firma domnului Schroter. Firma a funcționat doi
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
concesionarului, dar și unor locuitori ai satului care au reușit să se califice în meseria de sticlar, cu toate avatarurile ei. La început fabrica a lucrat cu muncitori cu experiență în domeniu aduși din Boemia, treptat însă localnici din personalul necalificat aveau să-și însușească meseria de sticlar pe care au practicat-o cu pricepere, ba la un moment dat din Cârțișoara au fost recrutați specialiști localnici pentru deschiderea unor alte glăjării în alte părți ale Transilvaniei, ca de exemplu la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
200 metri mai în jos de punctul de confluență al acesteia cu pârâul Laita, fapt pentru care locul e denumit, și azi chiar, «La Moara de Hârtie». Intreprinderea avea circa 60 de muncitori calificați, nemți și unguri, precum și câțiva operatori necalificați români din cele două Cârțișoare, care transformau în hârtie, zdrențele colectate de prin sate. Referitor la calitatea hârtiei despre care documentul existent în Arhiva Academiei fil. Cluj , o apreciază de o calitate slabă, arătăm că într-un alt document existent
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
constructori de blocuri de locuințe. Boresele de regulă rămân acasă și întrețin gospodăriile, în paralel mai realizează și oarece zile muncă la C.A.P.ul care cunoștea de acum tot mai înalți indici de mecanizare, la care multe din lucrările necalificate, recoltatul cartofilor și porumbului mai ales, fiind executate gratuit de studenți, elevi sau militari. Se obținuseră creșteri de productivități în agricultură datorită mecanizărilor și chimizărilor, nu atât cât raporta conducerea gospodăriei spre satisfacția șefului statului, dar suficient cât să se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
București, unde a activat în cercul „Prietenii Iașului“, format din ieșenii statorniciți în capitală. După 1944 a început calvarul vieții lui. Persecutat politic, arestat, dus la Canal, cu domiciliul forțat timp de șase ani la Iacobeni-Suceava, a lucrat ca muncitor necalificat la cooperativa „Cartonașul“ din București. A decedat la 10 aprilie 1974, la București și, conform dorinței sale testamentare, a fost înmormântat în cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Chipul său, realizat de pictorul Dan Hatmanu, se află la acel loc de cinste
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în Ministerul învățământului, profesor la o școală postliceala (1967-1971), în fine - încadrat cercetător la Institutul de Cercetări Psihologice și Padagogice, unde a rezistat până în 1982, când s-a declanșat nebunia cu „meditația transcendentala”, institutul fiind desființat, iar autorul ajungând muncitor necalificat la Uzinele „Timpuri Noi” din capitală. Paralel cu reintrarea în literatura beletristica, prozatorul a găsit răgazul, în anii mai liniștiți, să teoretizeze, pedagogic, pe marginea tainelor lecturii și ale biblioteconomiei. Apucându-mă să citesc primul articol din serie, am fost
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Eu n-am nevoie de mare lucru; haine mai am, la mîncare nu-s mofturos, de băut m-am lăsat că parcă mult mai beam! -, hîrtia și creionul costă puțin, mașină de scris am... Fizician la acest combinat, ori muncitor necalificat undeva, pe vreunul din șantiere, mi-e totuna! Să ai studii superioare e mai mult o piedică, după cîte mi-am dat seama azi, cînd am ajuns cu "săru' mîna!" la niște... nerealizați. Da-da, cred c-am să plec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Atitudinea lor în cadrul statului nostru este în prezent marcată de supunere exagerată profitând de orice prilej de a afișa loialitatea lor. În luna expirată nu au fost arestări sau condamnări în rândurile lor. În raza județului nostru sunt puțini muncitori necalificați, neorganizați și neîncadrați în organizațiile muncitorești, nu fac propagandă politică, relațiile lor cu patronii sunt normale. Fostele partide politice nu activează, doar pe 12 iulie 1942, foștii cuziști avocatul Marcel Adam și Ion Capră s-au întâlnit cu profesorul universitar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se mai repeta urgia trecutului>>”. Înălțătoare cuvinte a rostit tov. Nusem dacă nu cumva, după ce i-au dispărut din cap gărgăunii socialismului o va fi șters prea puțin protocolar acolo de unde tocmai venise. b.m. De necrezut! Evrei la muncă necalificată! Se pare că traiul provenit din diversele expediente din trecut se cam dusese de râpă odată ce unii chiar au trecut la munca de jos. Evident, fusese vorba de cei care nu reușiseră să absolve mai mult de patru clase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evrei, din care plasați din Aprilie de CDE 111”. Apelându-se iarăși la păcătoasa „muncă de lămurire”, responsabilii se lăudaseră că reușiseră să Îndrume În munca productivă câțiva oameni: „10 evrei plasați la șantierul de construcții din localitate ca muncitori necalificați (subl.ns); 9 evrei plasați la Aprozar ca muncitori necalificați la conservarea legumelor și zarzavaturilor”. Deci, se putea și așa! Responsabila cu cultura din cadrul CDE Huși căuta să-și deruteze colegii și șefii ortografiindu-și numele când Weigreih, când
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-se iarăși la păcătoasa „muncă de lămurire”, responsabilii se lăudaseră că reușiseră să Îndrume În munca productivă câțiva oameni: „10 evrei plasați la șantierul de construcții din localitate ca muncitori necalificați (subl.ns); 9 evrei plasați la Aprozar ca muncitori necalificați la conservarea legumelor și zarzavaturilor”. Deci, se putea și așa! Responsabila cu cultura din cadrul CDE Huși căuta să-și deruteze colegii și șefii ortografiindu-și numele când Weigreih, când Waigraih și, mai nou În „Raportul de activitate pe luna
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1946), director de Cabinet la Ministerul Artelor, colaborator al prof. dr. Mihai Ralea, asistent (1946-1949). Deținut politic în perioada 19491952, a continuat, după eliberare să-și întrețină familia, lucrând ca descărcător de vagoane. A mai lucrat ca desenator tehnic, muncitor necalificat la Agronomie, consilier juridic la Institutul Politehnic Iași, iar din anul 1972 își va începe o fructuoasă carieră universitară, la Facultatea de Drept a Universității Al. I. Cuza din Iași, specialitatea Drept Civil, foarte audiat de către studenții de atunci. Viața
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la ora 12, ceea ce a fost nesatisfăcător pentru părinți. S-a motivat că din lipsa fondurilor grădinița nu mai poate funcționa și astfel a eliberat din funcție pe singura educatoare existentă - soția pastorului din Râmnicu Sărat - rămânând doar o persoană necalificată. Astfel, s-a renunțat la programul prelungit și la cele trei mese pe care le-am oferit la început cu ajutorul Domnului, reducând programul până la ora 12 (doar 4 ore pe zi). Dar toate aceste acțiuni au fost cu totul nejustificate
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
măsură. În anul școlar următor eu rămân pe același post în timp ce soția este trecută la o grădiniță, făcând loc unei persoane susținute de cineva. Vara trece ușor, în august merg la Focșani, la un curs de pregătire profesională, ca profesor necalificat. Atunci se publică o hotărâre prin care învățătorii care predau la clasele V-VII anumite specialități se pot înscrie la facultate pentru o viitoare și sigură calificare. Reîntors de la cursuri fac demersurile necesare la Iași, la Universitate. În ziua concursului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
branșa lui Esculap, am început să-mi caut de lucru pe la Forțele de muncă. Am respins câteva oferte generoase casier la o frizerie, ajutor de manipulant la o pompă de gaz etc., oprindu-mă în final la nobila funcție de muncitor necalificat la Fabrica de țigarete. Inițial am fost pus să fac tot felul de munci în curtea fabricii, la venirea iernii fiind avansat ca muncitor-cărător în fabrică. În noul meu job căram timp de 8 ore lăzile cu tutun la mașinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
studiilor universitare o recomandau pentru Catedra de mineralogie din Iași, fiind propusă și susținută de prof.univ.dr. Mircea Ion Savul. Fiind fiică de preot nu i s-a permis să funcționeze la nici o catedră, fiind nevoită să se încadreze ca muncitor necalificat într-o fabrică de bere din Iași. După patru ani i s-a recunoscut diploma de absolvire a studiilor universitare și i s-a permis să profeseze, dar numai în învățământul preuniversitar. Deși recomandată pentru o catedră universitară, în 1954
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
naiv, mai prost... Nu, nu am coborât în mină decis să devin un stahanovist (de altfel, mine nici nu existau în jurul Bucureștiului). În schimb, în prima decadă a lui februarie m-am angajat pe un șantier, în București, ca muncitor necalificat și am lucrat de-adevăratelea, în această calitate, până prin octombrie. Inginerul care mi-a semnat angajarea a clătinat din cap: n-o să pot face față! Și, într-adevăr, la început mi-a fost greu, atât din punct de vedere fizic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
avut cu mine medicul acela de circă la care, într-o dimineață de primăvară timpurie, cu lapoviță, m-am dus, având temperatură mare, de ce o fi ținut să mă ridiculizeze de față cu alții? Lucram deja pe șantier, ca muncitor necalificat (condiție obligatorie, credeam eu, pentru o eventuală reprimire la facultate, după exmatricularea din aprilie 1959) și îmi trebuia un certificat medical, ca să-mi justifice zilele de absență. La circă, în sala de așteptare, lume multă, destulă vânzoleală și în cabinetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și Steluța Brumă și-au asumat condiția apostolatului cărturăresc. După o fulgurantă experiență în laboratoarele “fabricii de popi”, fiul lui Iorgu și al Mariei ucenicește sârguincios ca manipulator de cherestea și telefonist comunal. Sfârșește însă prin a fi învățător (inițial necalificat) în cele mai obscure dintre satele patriei. Într-o comunitate de lingurari, de exemplu, tânărul (pe atunci) învățător C. Brumă înțelege ce înseamnă “concurența zero” și “liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață”. E un stil de viață specific României
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Totuși micul secret al întâmplării era legat mai ales de faptul că noul domn învățător, flăcău, era un motiv bun pentru familia Galiurov care, în afara casei, prăvăliei și pământului, avea în primul rând o fată de măritat. Dar eu, învățător necalificat, la 20 de ani nu puteam și nici nu aveam gând la așa ceva. Plus că la recrutare comisia medicală mă amânase pentru debilitate fizică generală și perimetru necorespunzător. Iar în perimetrul existenței mele însurătoarea nu era cartată. Ca și la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fundul caiacului, îmi înveleam capul și așteptam din clipă în clipă să văd Atlantida. Directorul școlii din Jibrieni, Markov Simion, era un învățător mult mai în vârstă ca mine. Era bulgar. El mi-a făcut cunoștință cu o învățătoare, tot necalificată ca și mine, pe care o chema Pășun Feodosia. M-am împrietenit repede cu ea și cea mai mare parte din timp mi-o petreceam la ea, în loc să stau cu Babaca. Se înfiripase un fel de dragoste, se discutau planuri
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]