75,178 matches
-
punctele nevralgice ale globului, o dovadă grăitoare fiind filmul lui despre Bosnia (care i-a adus și laude, și critici, ca mai tot ce a întreprins dincolo de hotarele filozofiei, aceasta din urmă, fiind de altfel, în concepția lui, legată de necesitatea acțiunii directe, punctuale, de unde anchetele și cărțile ulterioare despre moartea ziaristului Daniel Pearl, starea Americii etc.). Vorbind în notele sale de drum despre un lagăr de refugiați kurzi din Irak, lagărul de la Cukurca, el exclamă: "Lagărul înseamnă mizerie, înseamnă viermuială
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
adresarea unei mărturisiri de crez estetic, în împrejurările de atunci, din acel moment istoric de cumpănă". Să aibă oare dreptate Lucian Valea, cînd, alături de consemnarea întristării marelui Blaga, consideră că sub egida acestuia "s-ar fi putut preconiza mai convingător necesitatea unei noi orientări pentru literatura transilvană, orientare ferită și de excesele etniciste dar și de intoleranțele estetizante"? Oricît de seducător ar apărea gestul d-sale de arbitraj postfactual (deși sintagma "intoleranțe estetizante" e, să admitem, ea însăși nu tocmai tolerantă
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
impunător. Poezia își face datoria față de prezent prin imnuri și ode înălțate partidului unic, omagii succesive lui Stalin, Dej, Ceaușescu, montaje literare patriotice și partinice, poeme epic-eroice, apoteoza "epocii de aur". A. Toma dezvăluie din titlul antologiei sale de autor necesitatea de a cânta optimist viața și a ignora total tema morții. Cântul vieții (ed. I, 1950; ed. II, 1951, cu o prefață de Ion Vitner) reflectă toate obligațiile epocii: caracterul antiburghez, glorificarea luptei de clasă (ca în Imn pumnului ridicat
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
ea"), găleată de material plastic, cuie, lighean ("dragul de el, ligheanul"), cremă de ghete, pijamale, papuci, ibric, ceainic, perie de dinți (pentru el, care nu mai avea dantură!), piure de castane, biscuiți ("în ambalaje nemaivăzute"), obiecte, cum spuneam, de strictă necesitate, cărora cel despărțit îndelungă vreme de ele le închină o laudă a lucrurilor: "E mult, mult, mult prea mult, căci eu nici nu știam că există." Emise din alt spațiu, al libertății, și înseninate, îmbibate de imagini culturale, sunt scrisorile
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
obicei la noi, contestatarii nenuanțați și agresivi ai întregii opere a preopinentului lor. În contrapartidă, aliații de idei, au tot interesul să supraliciteze calitățile literare ale unui autor care, în fond, le legitimează opțiunea. Într-un asemenea context de receptare, necesitatea revizitării calme, lucide, a literaturii lui Norman Manea, vine de la sine. Întreaga operă trebuie (re)citită în litera ei, făcându-se abstracție de polemicile de natură istorică sau ideologică în care autorul s-a angrenat în anii din urmă. Iar
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
arma" cea mai solidă, d-l Vasile Blaga, fostul ministru al Internelor și Reformei Administrative. D-l Blaga este caracterizat printr-o mare capacitate de muncă, dublată de decizie și fermitate. Nominalizarea d-lui Blaga a pus însă "sistemul" în fața necesității restructurării acțiunii sale. "Băieții" d-lui Ion Iliescu știu foarte bine că păstrarea Bucureștiului în "curtea" PD-L-ului înseamnă stabilirea premiselor tranșării bătăliei finale cu "sistemul" pe care îl reprezintă după "parlamentarele" din toamnă. Obișnuiți cu trucurile propagandei comuniste
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
cu "sistemul" pe care îl reprezintă după "parlamentarele" din toamnă. Obișnuiți cu trucurile propagandei comuniste, ei au propus două direcții de acțiune, menite să ducă la înfrângerea candidatului PD-L-ist. Pe de o parte au susținut, în aparență corect, necesitatea unei campanii cât mai puțin politizate, pe motivul rolului "tehnic" al primarilor, de administratori pragmatici și raționali. Era previzibil că, onest cu sine, d-l Blaga își va asuma în program continuarea și finalizarea proiectelor începute de înaintașul său. Dar
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
ar fi ajutat la evitarea unor repetări, dar mai ales a unor inexactități și ar fi sporit statutul științific al cărților. Subscriu fără nici-o rezervă la formularea autorului monografiei muzicianului, din urmă cu peste 40 de ani, privind perspectivele și necesitatea înscrierii lui Paul Constantinescu „în Pantheonul marilor valori date de poporul român culturii universale”. Cele două cărți apărute între anul centenarului nașterii muzicianului și cel al semicentenarului trecerii la cele veșnice constituie alte „biografii paralele”, mai bine zis „o treaptă
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
origine) asupra soiurilor, procedurii inițiale de sămînță, producției de semințe și material săditor din aceste soiuri și comercializării lor. Transmiterea către alte țări ale părților contractante a drepturilor asupra soiurilor se face pe baza contractuală cu participarea, în caz de necesitate, a organizațiilor de comerț exterior. 2. Semințele și materialul săditor ale soiurilor țărilor părților contractante pot fi transmise în țările terțe de către alte părți contractante sau instituțiile lor împuternicite numai cu acordul țărilor de origine sau al instituțiilor împuternicite ale
HOTĂRÎRE nr. 137 din 4 august 1988 pentru aprobarea Convenţiei cu privire, la protecţia juridică reciprocă a soiurilor de plante de cultura, încheiată la Moscova la 21 ianuarie 1988. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106728_a_108057]
-
pentru ficat), răpciugă, ponoase ale limbii vechi, de țară, pe care, în forma asta, pentru culoare, nu le mai recuperează decît literatura. Radiografie a gîndurilor unei epoci în care știința, la nivel lexical, e mai mult un snobism decît o necesitate - șarlatania medicală, din vorbe, ocupă destule pagini (de n-ar fi între ele și scrisorile lui Davila...), dicționarul lui Bianu e o piesă nu atît de istorie medicală, cît literară. Un elogiu adus înțelegerii, comunicării, într-un Babel încă fericit
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
în mediul clocotitor al unei pasiuni cu premise spirituale, însă pînă la urmă de ordin politic. Un patos al pornirii revoluționare de-a "transforma lumea", o îndîrjire terifiantă se degajă din articolele sale de tinerețe, subordonate unei orientări care predica necesitatea sacrificiului, ca o condiție sine qua non a renașterii obștești, care se străduia a face prozeliți. Angelismul livresc trece într-o spectaculară demonie: "Este un Ťprea multť care modifică statutul ontologic, și nu doar detaliile cuiva. Lucifer nu era un
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
a doua, preocupată, pe urmele postmodernismului livresc, numai și numai de expresivitatea acestora. Ba chiar exploatând energic orice firavă posibilitate de fals, în vederea unei noi articulări a contextului. Prima, descinzând dintr-o eroare de calcul, dar menținân-du-se (prin urgența și necesitatea depistării unui adevăr) într-o paradigmă științifică. Cea de-a doua, aducând cu ea un întreg inventar de concepte slabe, de deprinderi constructive, hedoniste și vivificante. Rămâne de discutat unde se plasează, statistic, opțiunea publicului. Nu trebuie uitat că, dacă
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
artiști literați, pe aceia prețuiți și iubiți de toată lumea românească - o societate care să aibă și autoritatea necesară și mijloacele de a îndruma mișcarea literară. Dorința de a se pune bazele unei societăți profesionale a scriitorilor era determinată și de necesitatea de a ameliora și de a asigura un trai decent celor care făureau literatura română. în articolul Cum trăim, publicat în Viața literară și artistică, nr. 37, din 1907, Ilarie Chendi dezvăluia, cu amărăciune, unele aspecte dureroase din viața scriitorilor
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
Emanoil Bucuța, 1937) și subliniind că "importanța acestei corespondențe este înainte de toate de ordin literar", E. Lovinescu ajunge să definească specificul însuși al artei epistolare, care "nu constă într-un Ťefortť, ci în capacitatea de a produce involuntar (s.n.) cu necesitatea indiferentă a bradului ce dă rășină, alimentată de o sevă continuă și fatală; ea e efectul unei stări sufletești ce reclamă nevoia comunicării directe a unor senzații și impresii". Arta epistolară despre care am glosat în mai multe rânduri și
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
clar pe cauzalitatea cronologică (logica de milenii că din trecut se trage prezentul, iar din prezent viitorul - adică o ordonare comfortabilă a ideii de timp, în care suspansul era pur și simplu întrebarea ‘și? și?'). Fluxul conștiinței pune în discuție necesitatea viitorului pentru intrigă; el descoperă că nu e nevoie de love interest, de încheierea ne/fericită a prezentului în viitor. Cu toate acestea, textul modernist e plin de istorisire, iubire și cronologie. Cei care se tem de viitor și îl
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
posibile. Totuși, un critic se cuvine să aibă el însuși un "sistem", o orientare teoretică bine consolidată, din care să se nască o nuanță nouă; nu neapărat un cod de dogme, dar un mod de a percepe corect fenomenul artistic, "necesitatea stringentă a unei stări de spirit care-și clădește singură argumentele și tezele". Mai cu seamă poezia, cu starea ei de grație, reclamă o receptare proaspătă a ineditului ei, a capacității ei de invenție. Categoric, arta literară, poezia cu deosebire
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
lui Cioran, Schimbarea la față a României, cînd el însuși și-a Ťremaniatť proletcultismu?; Ťtrecut deocheatť (ca să uzez de calificativul Martei Petreu) înseamnă și admirația lui Cioran pentru Hitler, și admirația lui Ornea pentru Lenin-Stalin. De tinerețe". Concluzia o constituie necesitatea unei memorii corecte, deoarece "nostalgiile comuniste au ca sursă tot proasta informare". În atmosfera confuziei produse de-o memorie deficitară iau naștere mituri ale unor false disidențe (cunoaștem asemenea "disidenți" care au jucat la ambele capete, disociindu-se de Ceaușescu
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
simțul comun, bolile își au, în arte, apologeți. Fiindcă spiritul cu greu s-ar putea lipsi de nenumăratele-i dezechilibre în care-și află leacul de monotonie. Despre ele, boli ale ființei, privite nu doar ca dat, ci, deopotrivă, ca necesitate, scrie Noica Spiritul românesc în cumpătul vremii, cu subtitlul Șase maladii ale spiritului contemporan, eseul apărut, în '78, la Univers. Antreul bolniței filosoficești e-o poetică luare la cunoștință a morbus universalis, boala care mișcă (sic!) soarele și celelalte stele
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
Le Bon "A scrie despre ceva dăunător fără ură înseamnă a scrie plictisitor." V.I. Lenin Furia distrugerii. În 1921, Gustave Le Bon intuia o tulburătoare afinitate între mișcarea socialistă și milenarismul apocaliptic medieval: Aceeași ignorare a naturii umane și a necesităților economice, aceleași viziuni himerice, aceeași nevoie de distrugere a prezentului pentru a realiza lumea născută din visele lor în divagațiile teologilor din Evul Mediu ca și în cele ale socialiștilor. Himerele doar și-au schimbat numele, și tipurile de fanatism
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
care lupta de clasă va fi tot mai necruțătoare, pe măsură ce comunismul se apropie de victorie. Asupra morbidității unui sistem politic ce transformă violența și ura în imperativ pe termen lung al vieții cotidiene avertiza Mihail Ralea, în Explicarea omului: Aceste necesități sociale pot avea utilități temporare și de circumstanță. O violență prelungită stoarce însă toata vlaga unei societăți". Era, de fapt, exact ceea ce-și dorea - ca orice regim uzurpator, căruia nu-i priește starea de normalitate - conducerea comunistă. Pînă și
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
Constantin Savin, La atac!). În toate aceste regimuri politice, versurile sînt folosite pe post de semnal de atac, pentru populația civilă. Formula percutantă, verbele combatanței, imperativele repetate hipnotic - tot acest carusel al declanșatorilor verbali ai emoției suspendă luciditatea, împingînd, cu necesitate, spre acțiune, și anume: trebuie să lupți - și să ucizi dușmanul - împreună cu noi. Foarte limpede formulase, în Uniunea Sovietică, Konstantin Simonov (semnatar, printre altele, al ciclului de versuri Prieteni și dușmani, 1948) rolul poeziei în comunism: "Tovarăși poeți, pentru durerile
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
un portret în mai multe variante? E obligatoriu să faci mai multe fotografii într-o ședință. Pe urmă alegi, editezi. De altfel, și revistele preferă uneori o varietate de portrete, chiar în decoruri diferite. Iar portretele multiple sînt, adesea, o necesitate a momentului. Cînd Studs Terkel a trecut pe la mine, acum cîțiva ani, pentru o ședință foto ce se anunțase a fi scurtă, și a decis să-mi spună o poveste, am regretat că nu am un reportofon. I-am făcut
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
discutabilă, însă ce am ascultat joi seara în Sala Radio nu este o „orchestră de provincie”. Un repertoriu incomod interpretat de un ansamblu care are numai 6 ani poate să șteargă prejudecățile din mintea celor care poate își pun problema necesității unei filarmonici atât de aproape de Capitală. Din Sala Radio am făcut câțiva pași prin ploaia torențială către Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică București, unde s-a desfășurat audiția unor lucrări electroacustice ale compozitorilor Corneliu
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
Mozart, Wagner... D. M. : Apropo! Moare opera? P. P. : Defel. Când e cântată bine se bucură de un succes uluitor. Totuși, o problemă a muzicii de operă nu poate fi trecută cu vederea: caracterul ei teatral, scenic, dramatic. De aici, necesitatea unei mai accentuate atenții pe mizanscenă, pe îmbinarea elementului muzical cu cel dramatic. Astfel, Opera își va demonstra, cu atât mai mult, forța de expresie și de dăinuie. D. M. : Ce spune dirijorul de simfonic, când e confruntat cu un
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
de președinte fiind reales dirijorul și fondatorul prestigioasei formații corale de cameră Preludiu, Voicu Enăchescu, directorul Centrului Național de Artă “Tinerimea Română”. Înființarea acestei asociații cu 23 de ani în urmă a fost o lăudabilă inițiativă, dar și o vitală necesitate pentru a impulsiona - în noile condiții social-politice din țara noastră după revoluția din decembrie 1989 “continuitatea activității corale din România, afirmarea valorilor interpretative și de creație muzicală atât în țară, cât și în străinătate”. Cea mai recentă dovadă în acest
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]