5,468 matches
-
și tufe aduse și plantate în aceste lungi și cochete saloane care reconstituie la scară comercială jungla tropicală sud-americană, ba și pe cea ecuatorială din Africa. Admirând locul uitasem cu totul de mâncare, frisoane asemănătoare la contactul cu ceva nou, necunoscut mie, îmi prelungeau starea de neliniște care va scade din intensitate pe masură ce mă deprindeam cu noul ambient, muzica în surdină cu tânguiri orientale și latine îmi relansau voia bună chiar și fără să fi băgat ceva în gură
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Cine putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui necunoscut? - Ce-i, mă omule, cu tine la ora asta? Nu te gândeai că te puteau rupe câinii de pe la vreo stână sau să se încolțească vreo jivină. Aici doar nu ești la tine pe bulevard sau între blocurile tale din beton
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
păianjen mai ales aș vrea să nu cadă la următorul cutremur lumina din tine. Exil în inimă (III) inima în care stau ascuns are un ceas făcut să meargă mai tot timpul pe dos de-aici atâtea confuzii îmi spun necunoscuții și uneori chiar aceia pentru care locul meu de ascundere e totdeauna o casă. eu încerc doar să-i potrivesc ceasul după icoană. Exil în inimă (IV) se va coace grâul și nici anul ăsta nu-mi voi afunda picioarele
EXIL ÎN INIMĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367097_a_368426]
-
dea binețe oricărui trecător și să caute să intre cu el în vorbă. Aceasta ar fi însemnat să nu mai ajungă la timp la stână. Dacă trebuia să stea de vorbă cu fiecare muntean ce-i dădea binețe, ca oricărui necunoscut ce le invada intimitatea satului lor de munte, l-ar fi apucat noaptea și atunci când ar fi mai ajuns la stână? Era ultima casă pe lângă care trecea și apoi drumul său iar începea să șerpuiască coborând spre luncă, ca apoi
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
albastru că marea, albastru că cerul dispărut în gură monștrilor. El, călătorul albatros, schimbător că cerul, înghițit de paradoxuri, își îndreaptă corabia în derivă dintr-un țărm necunoscut în altul umplându-și vidul orelor din puștiul zilelor din anii sterpi, Necunoscutul l-a înghițit, lumea și-a schimbat polii, pomii forme mișcătoare, pământul topit, cerul solid, iarbă șoptea, florile cântau, aerul dansa, Prin desișuri întunecate a intrat în mormântul pădurii, umbre și forme prin aer pluteau, un vuiet tot mai puternic
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
sudoare. Și comori „sfârșind” cu viitorul. „[...] am intrat într-un vârtej de lumină de toate culorile. Apoi, când am privit din nou spre pământ, am văzut poiana și toată Valea Uilacului altfel decât le știam. Eram într-un alt timp, necunoscut, într-o vreme ce va să fie.” BODAVA. Topos sacru din hotarul sud-vestic al Someș-Uileacului - vatra autorului cărții. Pământ și văzduh încărcate de viața de odinioară ale cărei picături de sânge mereu răstignit într-o istorie exemplară, plină de anevoințe
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai posacă, nu-i plăcea să se încurce cu necunoscuții și nici să stea cu ei la sfat. Mormăia câte un salut plictisit ca răspuns, când aceștia îl salutau cum era obiceiul împământenit de când lumea printre oamenii muntelui. Aici toți se simțeau de parcă erau o familie. Dacă aveai nevoie de
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
din belșug puiet, crabi, sau garizi pentru completarea mesei. Încet, încet, creștea distanța dintre mine și mal. În același timp, creștea și nesiguranța că mergeam pe direcția cea bună. Orice deviere înseamna abatere de la direcția de mers și îndreptarea spre necunoscut. Nu se vedea la mai mult de douăzeci de metri în jur. După consumarea celor șapte sute de rame, am hotărât să mă opresc și să arunc ancora. Speram să fiu pe direcția bună, cu o mică abatere în stânga sau dreapta
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
cânepă al bunicii din amintirile copilăriei mele. Ceața s-a ridicat puțin deasupra digurilor dinspre oraș și așa am putut să mă orientez unde sunt. În jurul meu mai erau trei bărci, iar pescarii profesioniști rătăceau cu bărcile cu motor, în necunoscutul mării. În liniștea monumentală a mării, se auzea păcănitul motoarelor de cositoare adaptate bărcilor. Am hotărât să mă îndepărtez mai mult de mal, căci eram prea aproape și într-o zonă cu nisip. Ghinionul meu a fost că, în timp
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
-i auzeam pe ei. Din cauza densității ceței, nici sirena n-o puteam identifica, parcă era în altă direcție decât cea normală. Încercam zadarnic să percep vreun zgomot al locomotivelor prin triaj, sau al vreunui câine lătrând pe mal. Teama de necunoscut își făcea loc, fără să vreau, în sufletul meu. Dacă în loc s-o iau spre mal, mă îndreptam spre larg? Am început din nou numărătoarea vâslelor trase, căci altă modalitate de-a afla cât am parcurs nu era. După circa
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
niște umbre, care aveau forma unor copaci și blocuri. Unde puteam fi? La Venus sau la Saturn? Oricum, eram lângă mal și nu mai conta nimic în acel moment. Încetasem să mai fiu speriat că luasem drumul spre larg, spre necunoscut. Se știe că-n acest caz, nu aveai niciun mijloc de-a te face anunțat în cazul unei eventuale rătăciri pe mare, pe timp de ceață, decât fluierul și așteptarea ca ceața să se ridice. Mai erau cazuri când colegii
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
faptă bună, sau o milostenie oricât de mică ar fi ea, o face în tăcere. Citind cartea” Sacru și profan în Țara Sfântă”, autorul Nicolae Băciuț, ne mărturisește prin descriierile sale aici, marea bucurie, adevărata bucurie plecând ca pelerin în necunoscut și întorcându-se din” profan”, ca un chemător , întrebător , doritor și rugător la tot ce-i este de folos sufletului. Nicolae Băciuț, ne mărturisește cu toată căldura inimii, despre toată bunătatea și toată dragostea pe care i-a însuflat-o această
SACRU SI PROFAN IN TARA SFANTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367173_a_368502]
-
din viața și religia străbunilor noștri, dacii? Cu certitudine, cititorul va înțelege că a avut ocazia, prin talentul de prozatoare al Melaniei Cuc, să asiste „pe viu” la o autentică pagină de istorie antică. De altfel, evadarea Daciei în acest necunoscut este pentru autoare un simplu pretext. Intenția sa a fost și rămâne aceea de a ne provoca la descifrarea unor semnificații tainice și adânci, cum este de exemplu, cea a Muntelui. În final, între cele două divinități, Dumnezeu adevărat și
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
îngrijește cu devotament până în ultima clipă, îi regăsește pe Adina și pe Alin și își mărturisește greșelile. Alin află cu această ocazie că „întâmplarea” dramatică prin care trecuse chiar înainte de nuntă, când este atacat și bătut de un grup de necunoscuți, i se datorează tot lui Emanuel, însă îl iartă. Ce simte vinovatul? „... dar prin mărturisirea aceasta, el, un bărbat veșnic mândru și plin de sine, se înjosise peste măsură. Oare ce gândise Dumnezeu despre el în acele momente? Cum putuse
UN ROMAN CONFESIUNE DESPRE VINOVATIE SI IERTARE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367221_a_368550]
-
Canyon, de cele peste 100 de teste atomice efectuate aici în anii ´50, însoțite de o propagandă aș spune eu nerușinată, care ridica în slăvi valențele fuziunii nucleare și minimaliza scandalos efectele secundare negative, sau pur și simplu despre ceva necunoscut nouă, care e la el acasă în deșertul acesta plin de surprize. Cea mai controversată pată de pe harta împrejurimilor este AREA 51, zonă în care se spune că s-ar păstra o navă spațială extraterestreă aterizată întâmplător în trecut, precum și
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
Alt exemplar, aflăm că se găsește la Sankt Petersburg. Ne amintim povestea vieții acestei tinere vestite pentru frumusețea ei; părăsită de părinți pe un munte, a fost dusă de vânt într-un palat unde se iubea numai noaptea cu un necunoscut al cărui chip nu avea dreptul să-l vadă. Încălcând interdicția, aprinzând la un moment dat un opaiț, l-a văzut pe zeul dragostei; acesta, supărat că i-a încălcat legământul, o părăsește; Psyche îl caută. În final, capriciosului zeu
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
prin care își trecea degetele, încercând zadarnic să-l domolească. Era vesel, știa un milion de anecdote, pe care le povestea cu haz. Te prăpădeai de râs în compania lui, fără să te mai saturi. Când i se prezenta cineva necunoscut, îl măsura din cap până-n picioare, fără jenă și nu-i scăpa niciun amănunt. Dacă nu era îmbrăcat cu gust, i-o spunea pe șleau imediat, într-un mod că nu te puteai supără pe el. Cine dădea un răspuns
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
spus atenienilor în cuvântarea sa ținută în Areopag: „Bărbați atenieni, voi sunteți în ochii mei, după toate câte văd, deosebit de cucernici. Căci străbătând orașul vostru și privind la ce vă închinați voi, am aflat și un altar pe care scrie: Necunoscutului Dumnezeu. Deci eu vă vestesc vouă pe cine voi cinstiți fără să-l știți" (Fapte Ap. XVII, 22-23). Iată deci, câteva - numai câteva - din dovezile pe care se sprijină nădejdile de mântuire împlinite prin Nașterea Domnului. Este firească marea bucurie
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
la albumul vechi cu fotografii de familie, dădu paginile până la ultima filă și zâmbi larg atunci când recunoscu aceeași fotografie din vitrină, doar că mult mai mică. Părinții lui adormiseră îmbrățișați în tren, într-un compartiment de clasa I și un necunoscut imortalizase pentru totdeauna acea secundă magică de odihnă. O luă cu grijă din album și alergă înapoi, către locul unde se desfășura expoziția fotografică. Henri luă fotografia în mână și o privi tremurând de emoție. - Dacă ai ști, tinere... Dacă
FOTOGRAFIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363659_a_364988]
-
a fi. Uneori ființa îmi cere să plec, să aleg câmpul odată apărut în calea mea, între un cer nefiresc de senin și pământul ierburilor nenăscute. Iarba pridvoarelor de tihnă îmi lasă tălpile să se odihnească, le învelesc în stihurile necunoscutului mângâietor și alinarea nu întârzie să apară. Mă întorc spre tunelul din cochilia melcului în care în visele de târâre mă întrupez pentru a-i învăța tainele supraviețuirii. Râd și plâng acolo până când, în spatele spiralelor se aude trenul vieții, în
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]
-
transformat în corn. Era plină înainte de zâmbet. M-am gândit atunci că toate se întorc în matcă luând-o în pas alert pe calea către inocența risipită pe întreaga arie a manifestărilor umanului. M-am bucurat cu toată frica de necunoscut care îmi pulsa în inimă. Am mers mai departe printre lianele de gânduri. Păsări colorate strident îmi atrăgeau privirea și când cerul a hotărât că sunt forma complexă a atingerii filelor Omului m-a lăsat să trec pragul simplității naturii
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]
-
Helsinki. A stat în aeroport o zi întreagă până când compania Finnair a dus-o spre Singapore, și apoi cu Qantas-ul australian spre mult doritul Sydney, orașul speranțelor și iubirii sale. În sala de așteptare a aeroportului o aștepta iubitul ei necunoscut... cu un buchet de flori în mână. Au stat câteva minute la distanță unul de celălalt să se cerceteze fizic, să se vadă, să se admire. S-au plăcut, s-au îmbrățișat și s-au sărutat chiar... Gustul sărutului lor
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
numiți... Deh, organul superior, nu? - Nu, nu e cazul.... Mă ironizați, am impresia... - Ba nu! Vreau să văd cum îl aduceți la momentul adevărului pe acest presupus nevinovat... Știindu‑se curat și hotărât să facă o impresie bună celor trei necunoscuți în fața cărora fusese adus, Breazu Gabriel i‑a salutat respectuos și i‑a privit cu seninătate, pe rând, așteptând să i se comunice motivul reținerii. Pe cei doi agenți în uniformă din fața computerelor nu i‑a băgat în seamă. A
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
trup, tăcută și discretă, cu o clamațiune domoală în care strecura cu dibăcie un ton impus de nevoia de a întâlni lungimea de undă a învățăceilor - pe unde honărea neastâmpărul și teama, bruiate deopotrivă de dulcea ispită pentru vrajă și necunoscut și care, pentru bieții de noi, lua forma concretă și de iminentă angoasă a manualelor școlare. „Neînsemnata ființă” le așeza pe bănci mângâindu-le ușor, cu gestul smerit cu care părintele paroh al unei bisericii atinge mai întâi cu privirea
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
părintească și țara în care se născuse și pleacă spre Canaan, „neștiind încotro merge” (Evr. 11, 8). Trebuie să ne imaginăm tăria credinței lui care i-a dat puterea de a lăsa totul în urmă și de a pleca în necunoscut. Neavând încă nici un copil, Dumnezeu îi spune: „voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuvânta, voi mări numele tău și vei fi izvor de binecuvântare” (Gen. 12, 2). Ajuns în Canaan, Avraam va locui în corturi, fără a
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]