1,595 matches
-
din copilărie, de la o vârstă mult prea fragedă, Ludovic al XIV-lea a trebuit să învețe să își reprime sentimentele și să se ascundă în spatele unei măști convenționale. înaintea morții sale, Ludovic al XIII-lea remarca„sunt unul dintre acei nefericiți tratați de medici“. Referitor la moartea regelui Ludovic al XIII-lea, se presupune că acesta ar fi fost otrăvit cu mici doze de arsenic introduse în mâncare și în clismele pe care le făcea. Oficial însă acesta a căzut victimă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
formelor vechi ale limbilor. Deoarece termenul are atât de multe și divergente înțelesuri, este preferabil să fie abandonat. 67 Alt termen posibil pentru denumirea muncii celui care studiază literatura este cel de "cercetare". Dar acesta pare cât se poate de nefericit, deoarece accentuează mai mult investigarea preliminară a materialelor și face, sau pare să facă, o distincție greu de susținut între materialele care trebuie "investigate" si cele care sunt ușor accesibile. De exemplu, când mergi la British Museum să citești o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
mediu antitetice celor reducătoare. Desigur, algele, baza trofică a biocenozei, vor fi cât se poate de „fericite“; astfel încât transformarea acestei constatări - parțiale din punct de vedere ecologic - într’o soluție de combatere a foulingului biologic este cât se poate de nefericită. În condițiile în care aceste bacterii trăiesc în medii reducătoare, mai mult, și le creează la nevoie, prezența fierului reprezintă o garanție a rH-ului reducător al mediului (v. §3.2.3.1.1). Am putea spune chiar că aceste
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cauză, pentru ca ,,sindromul secolului XXI” să nu afecteze negativ performanțele lucrătorilor și randamentul organizației. Întrebarea care este considerată un leit-motiv în orice situație negativă prezentată aproape în orice situație și în orice media este ,,Cine se face vinovat?” de producerea nefericitului eveniment (deci aspect negativ rezultat). Dar folosind cunoștințele temeinice de managementul stress-ului, precum și pachetul de prigrame și situații de acțiune în acest domeniu, considerăm că situațiile dificile se vor diminua și activitatea tuturor agenților economici va avea numai de câștigat
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de Ioana, bietul/sărmanul/săracul/nefericitul de profesor. Subiectul abordat nu reprezintă nici pe departe un teren neinvestigat. În afara unui număr foarte mare de studii dedicate exclusiv tiparului studiat, problema apare tratată colateral în lucrări care analizează: a. probleme legate de structura grupului nominal (GALR 2008
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
referentului și că este purtătorul unei predicații de calificare depreciativă cel mai adesea (apreciere ironică, blamare, insultă, injurie). Observația nu este pe deplin motivată, pentru că există în cadrul realizărilor tiparului zona aprecierilor valorizante, sfera bogată a compasiunii (bietul/săracul/sărmanul/nenorocitul/nefericitul de el), precum și posibilitatea descrierii unei proprietăți evidente ale unui obiect, care sare în ochi emițătorului: o enormitate de casă, o imensitate de teren. 2 Austin, F., 1980, "A crescent-shaped jewel of an island: Appositive nouns in phrases separated by
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
și în care discontinuitatea actului încă nu a pătruns. Spiritul încă mai este aici aproape de inerția materiei, pe care o trăiește ca euforie a continuității și ca apologie a oricărui „înăuntru“. Și cum ar putea ratatul să nu fie un nefericit, din moment ce el este un leneș neîmpăcat cu sine, un leneș ratat? Pătrunzând în lumea proiectelor, contaminat de ideologia actului și de cea a „realizării esenței“, el nu a pierdut pe deplin vocația lenei, univocă, demnă și castă. De aceea ratatul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
drepți, rustici, binevoitori, lucrători de la 12 ani, certăreți, leneși. Au stomacul mic și se satură repede. Reflectează mult, sunt prudenți, economi pentru ei, dar largi pentru alții. Pe de altă parte sunt supărăcioși. Nu țin la prietenie; serviabili din rațiune, nefericiți." După cum observăm, autorul (Hippolyt Ref. Laer) amestecă analogii astrologice (brațe tari și picioare slabe - deoarece constelația taurului este figurată pe cer numai cu partea anterioară a corpului) cu abilități și contraziceri calculate de om prudent: agreabili, certăreți, muncitori de mici
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ieșind relaxat din orice situație încurcată. La Stromboli, în marea aia caldă, limpede, cu pești colorați unduindu-se printre pietrele negre, mi-a fost rușine când s-a arătat mai mult decât mirat: cum să nu știi să înoți? Ce nefericită trebuie să fii! Am intrat brusc în... nisip și așa am hotărât că trebuie să învăț să înot. Doi ani mai târziu când i-am spus că am învățat și din care motiv, a zâmbit așa cum a zâmbit pe vasul
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Chiar din primele zile ale guvernării sale, a exprimat cu fermitate acest țel al reîntregirii. În Comunicatul nr. 16 publicat pe 7 septembrie 1940 cerea ca a doua zi să se facă slujbe religioase în toate bisericile: Să cerem iertare nefericiților noștri frați care prin vitregea vremurilor și din propria noastră vină, au fost rupți din trupul nostru îndurerat, să aruncam blestemul nostru asupra marilor vinovați [...], să ne luăm solemn angajamentul că de azi ne unim în muncă, în frăție, în
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, "eu-lui" îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de întâlnire conflictuală a individului "cu ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Nu-ți cer decât să-mi dai un lung răgaz!" Ce vine după moarte e fără însemnătate; în schimb, ce șir lung de zile îl așteaptă pe cel care știe să fie viu! Faust cerea bogățiile acestei lumi: nu știa, nefericitul, că e de-ajuns să întindă mâna ca să le aibă. A nu ști să-ți bucuri inima înseamnă a o fi și vândut. Don Juan, dimpotrivă, pune ordine în sațietate. Dacă părăsește o femeie, nu înseamnă câtuși de puțin că
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ea se emoționează prin compasiune-identificare și, fără a-și face rău sieși, lasă locul mai bun celui mai slab și merge să-și caute un loc În altă parte. Conservarea de sine este În perfectă armonie cu compasiunea pentru cei nefericiți. Unde se găsește Însă sursa armoniei dintre interior și exterior? Rousseau ne indică o pistă: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi și să ascultați vocea tainică a conștiinței” (ibidem, p. 240). Inima este locul În care se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Rousseau asupra unanimității și asupra milei-compasiune, spre deosebire de Revoluția americană, care a privilegiat libertatea și pluralitatea, singura Revoluție fără compasiune. Arendt Începe prin a cita o frază a lui Saint-Just, care revine ca un leitmotiv de-a lungul analizei sale: „Nefericiții sunt puterea pământului” (Arendt, 1967, p. 162). Atunci când mulțimea de săraci ai Parisului a ieșit În stradă, ea s-a identificat cu adevărul despre omul În stare naturală. Compasiunea a devenit cea mai puternică pasiune care i-a motivat pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu adevărul despre omul În stare naturală. Compasiunea a devenit cea mai puternică pasiune care i-a motivat pe revoluționari, iar „Poporul”, sinonim cu nefericirea și neșansa, și-a găsit definiția În compasiunea Însăși. Robespierre s-a exprimat astfel: „Poporul, nefericiții mă aplaudă” (ibidem, p. 106), iar Sieyès: „Poporul veșnic nefericit” (ibidem). Revoluționarii considerau că puterea vine tocmai din acest „zel compătimitor” (ibidem), „acest elan imperios care ne atrage Înspre oamenii slabi”, conform Raportului prezentat Convenției Naționale În numele Comitetului de Salvare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În război. Poporul, spune ea, a trecut atunci Înaintea Republicii. Poporul sau voința generală ca regulă a unanimității, adică ceea ce Robespierre a numit „opinia publică”. De la 1789, În toate revoluțiile, voința publică, asimilată cu expresia naturală a săracilor și a nefericiților, a justificat extraordinara abnegație a revoluționarilor, capacitatea lor de a nu se gândi deloc la ei Înșiși, devotamentul lor absolut față de cauză și de necesitatea istorică, mergând până la autocriticile din fața tribunalelor staliniste. Abnegația lor se putea Îmbina Însă cu indiferența
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
compătimitor al Revoluției franceze și servește uneori drept pretext pentru a evita orice judecată, orice apel la datorie, calificate adesea drept morală iudeo-creștină depășită. Atunci când compasiunea, care se Îndreaptă În mod normal spre o persoană, devine compasiune față de masele de nefericiți și de dezmoșteniți sau milă fără un obiect anume, ea devine „compasiune din gură” (ibidem, p. 126). S-a vorbit mult despre cei care trăiesc În lipsuri, dar cei care vorbeau cunoșteau oare personal vreo astfel de persoană? În loc să conducă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secțiuni a Comunei din Paris adresată Convenției declara: „În numele milei, În numele iubirii de oameni, fiți inumani!” (ibidem, p. 128). Și Arendt Încheie acest tablou al Revoluției preschimbate În Teroare: suferințele semnalate de purtătorii de cuvânt ai maselor nu „au transformat nefericiții În fiare turbate decât atunci când zelul compătimitor ș...ț a Început să glorifice aceste suferințe” (ibidem, p. 160). Revoluția a intrat atunci În faza În care orice limite au dispărut, În care „totul este permis” (cum s-a Întâmplat și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
difuzat În false săli de baie. Acestea au fost primele experimente cu camere de gazare. Compasiunea s-a extins apoi la uciderea În masă. Compasiunea În absența legăturii sau printr-o legătură excesivă: nelimitarea inimii Dacă privirea compătimitoare Îndreptată spre nefericiți a putut să producă indiferență sau internarea acestora, cum ar putea ei, exilați sau apatrizi, să iasă din cercul de fier? Acest cerc, urmându-și propria logică, este nelimitat, se autoreproduce la infinit Într-o atmosferă de indiferență. Dacă bieții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căci În acest cerc, sălbaticul, adică omul modern, continuă să trăiască În sine Însuși. Interioritatea inimii este echivalentă cu nelimitarea sa sau cu o logică a ambivalenței. Astfel, compasiunea, care este un sentiment pozitiv, devine cruzime atunci când se dezvăluie În legătură cu nefericiții În general. Deasemenea, atunci când inima, sediul sincerității intențiilor, se manifestă În public, În general devine suspectă de ipocrizie. Ceea ce a dus, În timpul Revoluției franceze, la lunga vânătoare de „ipocriți” condusă de Robespierre și la instaurarea „legii suspecților”. Căci inima nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
voalând fluxul de informații pământțcer. Mai exact, îl racolează pe îngerul emisar, cel care duce tolba cu rugăciunile culese de la oameni, îi arată niște poze cu îngerițe în pielea goală la duș, după care îl amenință cu excluderea din paradis. Nefericitul cedează atunci șantajului și îl lasă pe Drac să cotrobăie în tolbă, bucuros, cu pana de scris pregătită să modifice textele petițiilor. Astfel, din subsemnatul Vasile, domiciliat în... ., comuna... , rog aprobarea de sănătate, înțelegere cu fimeia și cu vecinii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
în acea clipa în care îndrăznești să te rogi pentru a te salva sau pentru a-i salva pe alții. Pământul bolnav și agresat de noi, oamenii, animalele, aerul, copiii, adolescenții frumoși și fericiți, cei care trăiesc demn și decent, nefericiții, cei aflați în divorțuri și în certuri, cei singuri, cei aflați în spitale, cei fără casă, cei fără serviciu, cei fără bani și speranță, cei bolnavi, deznădăjduiți, cei îndrăgostiți, cei mulțumiți de ce le-a oferit ziua de astăzi, dar și
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
fost propusă. Încă o dată tipologia lui Weber îi întunecă caracterul, făcând din baza legitimității nu un act de recunoaștere de către un adept, ci o credință subiectivă în "carisma" liderului, un concept care a făcut o carieră deosebit de confuză și de nefericită [...] întreaga teorie weberiană a legitimității trebuie lăsată în urmă ca fiind una dintre cele mai oarbe dintre cele mai oarbe cărări ale istoriei științelor sociale"16. Beetham adaugă "la orice nivel [...] numele lui Weber va fi cu greu menționat din
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
care-ți asigură o minimă previzibilitate În orizontul social, o, orișicum, sigură „conservare” a persoanei, „afundându-te” În „hățișurile virgine”, extrem de riscante și imprevizibile ale unei „cărări singuratice”, Întâlnind În cale, ca să zicem așa, nu puține urme morbide ale unor nefericiți „Înaintași”, „oasele” și „leșurile” Învinșilor, ale „aroganților” umanoizi care au vrut „altceva”, voind să rămână, unii dintre ei, „fideli” unor idealuri din adolescență, alții - „scârbiți”, „furioși” pe creația imperfectă a unor zei care ne-au proiectat Într-o existență plină
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care le moștenim de dinainte de ’89 și care ne Îngreunează ieșirea, În sfârșit, din „criză”, nu se datorează numai comunismului - vecinii noștri din Nord au avut același regim ultra-centralizat, monopartinic etc. -, ci tipului nostru de comunism, mai ales după acel nefericit ’71, vara „Tezelor din iulie”! Sau, pentru a fi „mai exacți”, poate vine chiar de la acel august ’68, când eram cu toții mândri de „ieșirea sa În balcon” proferând fraze de neimaginat pentru un comunist școlit la ideologia moscovită și membru
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]