52,706 matches
-
afacere să fie tratată în limba engleză. Dl. Ribot 115, pe atunci ministru al Afacerilor Străine, nu a ezitat să-și manifeste în fața domnului Vignaud însărcinat cu afaceri al S.U.A. surpriza de a vedea o atare condiție impusă la o negociere care trebuia să se petreacă la Paris. Președintele S.U.A., domnul Harrison 116 (căruia domnul Vignaud i-a raportat această conversație) a susținut cu forța folosirea limbii engleze; l-a autorizat însă pe însărcinatul său cu afaceri să declare că, în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
numeroase "pâinea" cotidiană a cancelariilor. Este adevărat că unii dintre contemporanii noștri nu concep viața publică decât sub forma agitației zgomotoase a adunărilor; ei nu vor să accepte că, în toate parlamentele, nu la tribună, ci pe culoare sunt practicate negocierile care pregătesc voturile decisive. Chiar dacă la Societatea Națiunilor nu e loc pentru diplomați, acolo va fi însă, întotdeauna, un loc pentru diplomație, atât timp cât prin diplomație se înțelege intriga și apriga dispută a intereselor. Anumiți teoreticieni de la Societatea Națiunilor merg până la
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ei se deplasează din ce în ce mai greu. În ceea ce mă privește, eu îi deplâng. Miniștrii Afacerilor Străine nu mai sunt adevărați maeștri în meseria lor. Nu este lipsit de consecințe faptul că ei sunt nevoiți să ia decizii, deseori în cursul unei negocieri precipitate. Să interpui între tine și guvernul cu care trebuie negociat niște agenți care nu pot decide nimic prin ei înșiși, înseamnă, de fapt, să îți aloci timpul necesar pentru informare și gândire. Intervenția personală a miniștrilor va trebui să
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
nu există afaceri "mari" și afaceri "mici", că exista pur și simplu afaceri, iar că un veritabil comerciant, în exercitarea profesiunii sale, are nevoie de tot atât de multă finețe și de tot atâtea cunoștințe generale cât și un om politic în negocierile sale. Aceeași remarcă a fost făcută, în amintirile sale, de lordul Grey; el spunea că deși reprezentanții guvernelor se adresau unul altuia cu "Excelențe", jocul ar fi fost absolut același dacă ei s-ar fi apelat cu Tom, Dick sau
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Secretar General al Prefecturii Poliției în 1879. Prefect de Nord în 1882. Prefect de Rhône, în 1887. Guvernator General al Algeriei în 1891. Ambasador al Franței la Washington, din 1897, el a fost cel însărcinat de Spania, în 1898, cu negocierea preliminariilor păcii dintre această putere și S.U.A., cu care se afla în război. Ambasador la Madrid în 1902, apoi la Berlin, în 1907. În noiembrie 1911, după "afacerea Agadir", el a încheiat împreună cu secretarul de stat la Afacerile Străine al
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
prin mijloace diplomatice, chiar și dintre cele mai brutale, atunci, a hotărât să o impună prin forța armelor. Când Jules Cambon a fost trimis la Berlin, acordurile din 1904 consacraseră o antantă franco-britanică. Deja, în 1905, Germania ne impusese o negociere sub amenințarea unui ultimatum. Din nou, în 1908, incidentul dezertorilor germani din Casablanca a furnizat Wilhelmstrasse-ului pretextul unei violente campanii de intimidare. Priceperea, iscusința, calmul și autoritatea lui Jules Cambon au contribuit și nu puțin la a asigura reglementarea acestui
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Primului Război Mondial (n. tr.). * "It is not for us to be confident that, because we know more of the past, we can therefore see more cleverly than they into the future" (citatul original). JULES MARTIN CAMBON Școala ambasadorilor 2 1 Diplomatul Negocierea Diplomația de altădată, diplomați de ieri Corpul diplomatic Consulii Protocolul Limba diplomatică Democrația și războiul Societatea Națiunilor Diplomația de mâine Note Postfață
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
cauza oricărui contract. Pornind de la cele două planuri de abordare, putem afirmă ca bază oricărui contract comercial, rezultat al încheierii unei afaceri, o constituie operaŃiunile și tehnicile economice utilizate în diferitele etape, plecând de la identificarea partenerilor de afaceri, continuând cu negocierea comercială, cu elaborarea și semnarea contractelor și finalizând prin derularea operaŃiunilor pe care acestea le implică. În astfel de condiŃii, contractul comercial se constituie întrun instrument eficient de promovare pe baze corecte a afacerilor, de exprimare a interesului economic, cât
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
unde preŃul de vânzare se formează prin raportul dintre cerere și oferta. Nu au avut dreptul de a participa reprezentanŃii instituŃiilor publice în adunările generale ale acŃionarilor, membrii consiliilor de administraŃie, directorii societăŃilor comerciale. cu plata în rate, stabilite prin negocierile între autorităŃile statului și participanŃii la acŃiunea de privatizare Activele societăŃilor au inclus unităŃi de producŃie, subunităŃi, secŃii, spaŃii comerciale, de cazare sau diverse bunuri din patrimoniul societăŃilor. Vânzările de active în vederea privatizării s-au diminuat în mod natural deoarece
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
Editura Oscar Prinț, București, 1997 Sorana Popa ” Drept comercial, teorie și practica judiciară”, Editura Universul Juridic București 2008 Magdalena Popeanga referat „Definiție. Caractere juridice. Derogări față de prevederile din civil” pe www.dreptonline.ro, 10 mai 2010 Stelian Stancu ” Teoria contractelor — negocierea și derularea contractelor economice”, Editura ASE, București, 2002 Constantin Statescu, Corneliu Bârsan ”Drept civil. Teoria generală a obligațiilor ”ediția a III-a, Editura All Beck, București, 2002 100 Ioan Schiau “Drept comercial”, Editura Hamangiu București 2009 Camelia Toader ”Manual de
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
cauza oricărui contract. Pornind de la cele două planuri de abordare, putem afirmă ca bază oricărui contract comercial, rezultat al încheierii unei afaceri, o constituie operaŃiunile și tehnicile economice utilizate în diferitele etape, plecând de la identificarea partenerilor de afaceri, continuând cu negocierea comercială, cu elaborarea și semnarea contractelor și finalizând prin derularea operaŃiunilor pe care acestea le implică. În astfel de condiŃii, contractul comercial se constituie întrun instrument eficient de promovare pe baze corecte a afacerilor, de exprimare a interesului economic, cât
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
unde preŃul de vânzare se formează prin raportul dintre cerere și oferta. Nu au avut dreptul de a participa reprezentanŃii instituŃiilor publice în adunările generale ale acŃionarilor, membrii consiliilor de administraŃie, directorii societăŃilor comerciale. cu plata în rate, stabilite prin negocierile între autorităŃile statului și participanŃii la acŃiunea de privatizare Activele societăŃilor au inclus unităŃi de producŃie, subunităŃi, secŃii, spaŃii comerciale, de cazare sau diverse bunuri din patrimoniul societăŃilor. Vânzările de active în vederea privatizării s-au diminuat în mod natural deoarece
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
Editura Oscar Prinț, București, 1997 Sorana Popa ” Drept comercial, teorie și practica judiciară”, Editura Universul Juridic București 2008 Magdalena Popeanga referat „Definiție. Caractere juridice. Derogări față de prevederile din civil” pe www.dreptonline.ro, 10 mai 2010 Stelian Stancu ” Teoria contractelor — negocierea și derularea contractelor economice”, Editura ASE, București, 2002 Constantin Statescu, Corneliu Bârsan ”Drept civil. Teoria generală a obligațiilor ”ediția a III-a, Editura All Beck, București, 2002 100 Ioan Schiau “Drept comercial”, Editura Hamangiu București 2009 Camelia Toader ”Manual de
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
utilizării altor mijloace de publicitate; * cele mai multe posturi radio au o audiență scăzută, ceea ce face ca, pentru a transmite mesajul la un număr cât mai mare de consumatori, să fie necesară repetarea îndelungată a acestuia; * realizarea unei campanii de publicitate necesită negocierea cu fiecare post în parte; * bruiajul este foarte mare, numărul reclamelor difuzate fiind mare; * mulți ascultători schimbă postul de radio când începe difuzarea reclamelor. La radio mai trebuie să știi că importantă e frecvența (de câte ori difuzezi pe zi un mesaj
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
2009. Se anulează toate penalizările, având în vedere că adunarea din 2006 nu s-a ținut conform legii și deci pe intervalul 2006 2013 septembrie, procentul de penalizare este considerat zero. Administratorul este achitat, ca fiind un salariat care prin negociere, persuasiune și-a negociat măririle de salarii, pe care le-a încasat. Sentința nu este definitivă. Recursul se poate introduce în interval de 15 zile lucrătoare de la pronunțarea sentinței. PREȘ: E o mare nedreptate. Acuzațiile sunt aduse de un PDL
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
voie?...Geamănă?...O sosie?...”. Băieții l au împins lângă mireasă. Au început distracția și jocul.Pe la ora 1.00,a remarcat retoric:” Ce ne pasă de mireasă?...”. După încă un ceas,unul din răpitori l-a contactat pe mire.O negociere scurtă.” Gata băieți! Avem o navetă de șampanie”. Au plecat de la bufet,dar tot fără mireasă. Pe malul lacului se dansau manele. Mireasa și-a făcut intrarea triumfală în rochia cu trenă din holul toaletei. Nașul a comentat evenimentul la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de negustorul plictisitor.Ii puse o întrebare formală: -Cât ceri pe binoclu? Fără să clipească,brunețelul se pronunța: -1.500.000 lei. -E mult,bătu în retragere dl.Dornu.Credea că a ieșit onorabil din această situație.Dar... Incepu o negociere aprinsă.Ultima oferta a dl.Dornu se opri la 500.000 lei. Negustorul accepta greu,de parcă era în pierdere.Dl.Dornu se simți satisfăcut. Era unul din oamenii care nu se tocmesc cu vânzătorii ambulanți pentru un preț bun și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
conducere. Criterii Modelul autoritar Modelul democratic 1. Se centrează pe: Sarcini/realizări Oameni 2. Abordarea privind luarea deciziei Non-participativă, directivă Participativă 3. Autoritatea Centralizată (preferă să controleze el totul) Descentralizată, delegată 3. Abordarea privind rezolvarea de probleme Conflict/confruntare Cooperare/negociere 4. Strategia motivațională Extrinsecă și negativă (bazată pe sancțiuni) Intrinsecă și pozitivă (bazată pe recompense) 5. Valorile promovate Muncă, conformism Libertate, permisivitate, creativitate 6. Grup/susținători Slab educați, puțin implicați Înalt educați, foarte implicați Există alte multe modele de conducere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sunt mai mari decât beneficiile, așa că nu este rentabil să declanșăm o confruntare. Principiul, adesea benefic, „timpul le rezolvă pe toate” nu funcționează totuși întotdeauna în favoarea celor care așteaptă fără să intervină. Compromisul presupune stoparea sau amânarea unui conflict prin negocierea părților sau întervenția unei a treia părți, un conciliator, un arbitru care să le ajute să ia o decizie privind împărțirea resurselor și avantajelor aflate în dispută. Pentru a fi de durată, compromisul trebuie să fie reciproc avantajos, tranșat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ar trebui să faciliteze atingerea obiectivelor stabilite, cu privire la redresarea situației organizației. Câteva metode/tehnici de promovare a dezvoltării organizaționale: informarea și comunicarea, pentru reducerea incertitudinii; creșterea participării și împuternicirea/responsabilizarea (empowerment) membrilor organizației pentru a asigura suportul larg pentru schimbare; negocierea între forțele aflate în conflict privind promovarea schimbării; manipularea este o tehnică ce poate fi considerată ne-etică, dar este frecventă și justificată adesea prin bunele intenții ale manipulatorului (de obicei, managementul); trainingul, instruirea, pentru a face față schimbării și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
reduce costul de publicitate, distribuție etc. (economie de scop). Puncte tari ale modalităților de implementare a strategiei ● Folosirea tehnologiei de ultimă oră pentru a reduce costurile și a satisface clienții. ● Menținerea unor relații bune cu furnizorii (prin bune abilități de negociere, contracte reciproc avantajoase, folosirea imensei puteri de cumpărare Wal-Mart). ● Utilizarea optimă a parcului de camioane (buna selecție a șoferilor, bune condiții de odihnă pentru aceștia, bună temporizare pentru fiecare operație). ● Asigurarea de servicii într-adevăr de mare calitate pentru clienți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
epocă în care Jocurile Olimpice riscau să devină un instrument pentru promovarea unor mize politice. Amintim, pe scurt, unele dintre problemele cele mai grave pe care CIO a fost chemat să le rezolve: a) în 1965, după mai mulți ani de negocieri, CIO a decis să permită RDG-ului să participe la Jocurile din Mexico City cu propria sa echipă. Pentru a evita orice conflict ulterior, RDG și RFG au avut aceeași uniformă, același imn național, iar drapelele lor au avut ca
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din Mexic atâta timp cât 21 Iacob, I. - Interferențe ale sportului cu politica, Revista de educație Fizică, Mannheim, nr. 5/1997, p. 23. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 55 acesta nu respecta principiul egalității tuturor cetățenilor săi. După negocieri, CIO a acceptat mai întâi participarea Africii de Sud cu condiția ca echipa olimpică să fie alcătuită din sportivi negri și albi selecționați în funcție de performanțele lor prin intermediul unor probe eliminatorii la care să participe împreună concurenți albi și negri.”22 c) În
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca miză politică în relațiile internaționale 73 a participa la viața internațională și nu cel impus de marile puteri. Această redistribuire va viza atât domeniul economic cât și cel politic; definirea în termeni noi a puterii, în sensul capacității de negociere a statelor. Politica internațională diferă de politica internă nu numai în privința sferelor diferite în care ele operează, dar și în ceea ce privește mijloacele folosite, scopurile urmărite și grupurile sociale care particip la fiecare din cele două. În politica internă, principalul câmp operativ
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
este complet diferită față de cea portretizată în presă în timpul crizei. CIO este o organizație profesionistă, cu un drum bun, lipsită de fantezie și care nu are probleme în ceea ce privește integritatea sa - în special în maniera în care a conceput și realizat negocierile TV cu EBU în colaborarea de peste 30 de ani.” - Albert Scharf, președinte al Uniunii Europene de Difuzare TV, 2 iunie 1999. „Controversa nu este o modalitate de impact a unei Olimpiade... Este o distragere a atenției... dar noi nu gândim
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]