12,256 matches
-
cu piciorul, În clipa tardivă a deplasării. Ascensorul cel mai rapid din Europa te duce-n numai 38 de secunde sus, aproape de cer. Am mai văzut, de-aproape, Turnul Eiffel - care seara este impresionant (păcat că acolo ești agresat de negrii care vînd brelocuri cu monumentul și machete luminoase, și care uneori, chiar te-njură fiindcă nu vrei să le cumperi!); am fost Încîntat de Montmartre ( cartier Încă boem, cu pictori care te acostează, sperînd că-ți vor face portretul, cu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
era postat!). Tot o decepție, Moulin Rouge - plus Împrejurimile. Am mers mult cu metroul ( Într-o singură seară, fiul meu m-a cărat 42 de stații, numai la ntoarcerea spre hotel!) și, sincer să fiu, am rămas uimit de cîți negri și asiatici vezi aici - peste 70% din numărul călătorilor. Noroc că stațiile sunt mici; și, se pare, am nimerit Într un moment În care metroul era În renovare, peroanele arătînd mult mai rău ca la București ( de altfel, nici la
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a fi dat afară pentru incom petență... Fascinanta lume a teatrului cere nervi tari. Și, probabil, la un moment dat, forța de-a te retrage. Măcar o vreme. Să poți reveni cu dragoste. Othello se pare că n-a fost... negru : el era maur - arabi din Spania și sudul Mediteranei. O ușurare pentru actorii care Îi vor da viață, de acum Încolo : nu se vor mai machia timp de o oră... Și-n același timp, constatarea ne mai limpezește un aspect
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
lux , teniși...cu toc (Înalt!) de plastic! Brrr!!! Ce zice dramaturgul G. Astaloș despre actori? Ceva măgulitor pentru ei ( se vede că n-a avut ocazia să și lucreze DIRECT, cu histrionii!) : „Ca În calendare - noi civilii, suntem marcați cu negru, ei - cu roșu!”. Mda... Uneori e invers! Prin bunăvoința actorului Dionisie Vitcu, am pus mîna pe o carte greu găsibilă În librării sau biblioteci : Teatrul În comunism de Dumitru Furdui. Pentru bibliotecari, bănuiesc că volumele (două !) apar ca o struțocămilă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
-i cerea să redemonstreze, Într-una, oriunde s-ar afla, că el e un caz. A fost. Din copilăria Începută la Soroca, pînă la finalul Încă suspect, petrecut, cam devreme, În Capitala Franței. Autorul nu iubește nuanțele : Între alb și negru nu mai există gri. Unii-s buni, alții răi. Nu se sfiește să-i numească, și pe unii, și pe ceilalți. Are o sinceritate dezarmantă : uneori, stimabilă ; alteori, deplasată. Dă verdicte, Într-una : uneori, juste . CÎteodată, pătimașe. Crochiuri obiective - Nicki
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
că n-avea pic de UMOR! Brrrr!!!! Nimic spiritual ! Îndoctrinare comunistă! Atacuri jalnice la capitalism...Oh! Nu credeți! Nouăzeciștii, spre exemplu, nu pot concepe că pe coperta revistei cu pricina apărea...graficul luptei pentru pace, iar pe coperta ultimă un negru dă cu un baros, În cap, unei bestii de colonialist, care țipă ”Văleu! Iar 1 Mai!”...Să mori de rîs, nu?! Și o țin tot așa : pe coperta a doua, Urzica se deplasează...printre colectiviști (aceștia, pesemne, arătîn du-se
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cado' de la nevasta lu' un guru din Punjab, mare admirator d-al meu", și tot așa. Te-ai bunghit care-i chichirezu'?" " Te duce capu'!", face admirativ bărbatul. "Da", recunoaște cu simplitate duduița. Continuă cu însuflețire: Ne luăm și un negru..." "Un negru!?", o întrerupe uimit Bebe. "Păi, la ce dracului ne trebuie neapărat un negru?", întreabă privind-o uimit. Ea chicotește iarăși, amuzată de naivitățile lui: Nu, mă, un negru de ăla, din Africa." "Nu? Da' de care?" "Un fel
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nevasta lu' un guru din Punjab, mare admirator d-al meu", și tot așa. Te-ai bunghit care-i chichirezu'?" " Te duce capu'!", face admirativ bărbatul. "Da", recunoaște cu simplitate duduița. Continuă cu însuflețire: Ne luăm și un negru..." "Un negru!?", o întrerupe uimit Bebe. "Păi, la ce dracului ne trebuie neapărat un negru?", întreabă privind-o uimit. Ea chicotește iarăși, amuzată de naivitățile lui: Nu, mă, un negru de ăla, din Africa." "Nu? Da' de care?" "Un fel de redactor
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
așa. Te-ai bunghit care-i chichirezu'?" " Te duce capu'!", face admirativ bărbatul. "Da", recunoaște cu simplitate duduița. Continuă cu însuflețire: Ne luăm și un negru..." "Un negru!?", o întrerupe uimit Bebe. "Păi, la ce dracului ne trebuie neapărat un negru?", întreabă privind-o uimit. Ea chicotește iarăși, amuzată de naivitățile lui: Nu, mă, un negru de ăla, din Africa." "Nu? Da' de care?" "Un fel de redactor mai cu ștaif, un stilist, scriitor la bază, eventual", îl lămurește, compunându-și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cu simplitate duduița. Continuă cu însuflețire: Ne luăm și un negru..." "Un negru!?", o întrerupe uimit Bebe. "Păi, la ce dracului ne trebuie neapărat un negru?", întreabă privind-o uimit. Ea chicotește iarăși, amuzată de naivitățile lui: Nu, mă, un negru de ăla, din Africa." "Nu? Da' de care?" "Un fel de redactor mai cu ștaif, un stilist, scriitor la bază, eventual", îl lămurește, compunându-și o figură de adevărat profesionist. "Auzi? Da' indivizii de care spui nu-s mai scumpi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cărți? Că-s o grămadă, nene!" "Știu, mă, că-s o grămadă, mie-mi spui!?" "Și atunci? Nu-mi zi că o să te-apuci tu acum să le citești pe toate, că nu te cred. Sau te gândești tot la negru' ăla de-mi ziseseși mai-nainte?" "Noo, nene, am eu o soluție și la problema asta. Doar nu-s dusă cu capu' să stau acum de j' de cărți. Mai ales că unele, cum e Orbitoru', trec lejereanu de mia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
birou' ăla a usturoi, de ziceai că-i cârnățărie acolo, nu alta. Cobora din trole'buz și-i zicea săru'mîna și lu Geta, femeia aia de servici' care s-a pensionat anu' trecut. Acu' vine numa' cu jeepu' ăla negru și l-a pus pe Vasile să tragă dungi pe asfalt, în spatele rectoratului, să știe toată lumea că ăla-i locu' lui de parcare. O scârbă, o scârbă de moldovean împuțit!" "Nu-i moldovean, e oltean", observă neutru Băși. Dumnealui îi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
dă grije dacă pân' la urmă te-o chema americanu'! Umblă cu mare atenție și nu te înfige din prima, că parcă ție ți-a prezis țiganca aia că o să mori înghesuit la o pomană, nu?" Nea Petrică se făcu negru la față, în timp ce Marinică se prăpădea de râs, arătându-l cu degetul unor martori imaginari (sigur, asta dacă nu ne-ai fi luat și pe noi, gândacii, în considerație): "Te-am avut îmbrăcat, ciumpalacule! He, he, he, îmbrăcat te-am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
e director, d-aia își permite să arunce cu banii așa", observă omul. "Auzi, tu, da' n-are și el o mașină mai pricopsită așa?" Are, cum să nu aibă. Uite BMW-ul ăla patru ori patru din curte. Ăla negru de lângă scară." "Mersi, duduiță scumpă. Ăăă, da' frumoasă sculă ai, bre! E vreo supărare dac-o încerc și io să văd cât dă tare-i geamu', că auzii că are astea o sticlă pă ele dă nu trece nici glonțu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ne?" -, soția lui Nicolae al II-lea, cel ce avea să fie ultimul țar al Rusiei. Bun. Acum cred că și ultimul pedant e lămurit! Afirmația "Franța este o țară superbă, păcat că e locuită de francezi!" se găsește consemnată negru pe alb într-una dintre scrisorile trimise de țarină pe când se afla la vilegiatură tocmai în sudul țării pe care o admira, dar pe care o deplângea că e locuită chiar de urmașii lui Cezar și Vercingetorix. (Aș fi foarte
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cheia, uitându-se în ochii ei și zicând: "Ai și tu dă grijă p-aici!". Adăugă, luându-și pardesiul din cuier: "Mă reped pân' la bancă, să văd ce rezolv. Hai, te-am pupat!". Coborî, privi mohorât către BMW-ul negru și oftă adânc. Ieși în bulevard și opri un taxi, în timp ce vorbea la telefon cu reprezentanța, ca să aranjeze în așa fel încât să-i schimbe cât mai repede parbrizul. Se interesă de costuri, explicând că mașina era în garanție. Strânse
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
minute sau în câteva secunde, la TV. sau prin internet? Ar fi fost ca la jocul de șah când în copilărie, reluam, ca să dăm dovadă de fair-play, faza care conducea la finalul catastrofic al partidei: să zicem că ofițerul de negru nu ar fi dat șah regelui de alb; aceasta însemna ca cel care juca cu piesele albe, să ia măsuri de prevenire a catastrofei. Fără un asemenea compromis, se declanșa rapid conflictul între jucători, chiar și armat. Așadar dacă vestea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
eclatante, bunăoară a verdelui extrem de deschis cu a galbenului țipător sau cu a roșului aprins trimitea, în cazul ei, parcă la nemulțumire, la nevoia de autodepășire. Nu mai vorbesc ce se întâmpla dacă venea îmbrăcată în haine în care predomina negrul. Atunci întreaga ei față prindea o paloare aproape cadaverică, nepământeană sau prea impunătoare. Ceva care te obliga să păstrezi o oarecare distanță față de ea, și-ți inspira nu numai respect, ci și monotonie. A, era să uit: și resemnare. Venind
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la socoteală toate cele, ca să nu fie cu bănat. Să-l vedem sănătos. Cât despre socoteli, om mai vedea noi - a întâmpinat Costache spusa lui Mitru ță. Cum îi vremea afară? - a întrebat Cotman. Nu s-o schimbat cât îi negru sub unghie. Îi aceeași urgie... Hai să-l vezi și să-ți iei ziua bună de la Hliboceanu! Hai! Au intrat în cămăruță fără zgomot și nu mică le-a fost mirarea văzându-l pe Hliboceanu întorcând capul spre ei, încercând
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fiecare sfârșit al versului printr-o zvâcnire a șoldurilor. În spatele lui venea o mulțime pestriță: indivizi lați În umeri, Îmbrăcați În halate lucioase de pugiliști, inși clorotici cu peruci albe, mafioți cu păr uleios și mustăți cât dungulițele de la bóxeri, negri cu tunsori expandate sau cu chelii lucioase. Nou-veniții erau gălăgioși, Își puneau piedici și-și dădeau bobârnace, ba chiar Își smulgeau unii altora impudic prosoapele din jurul taliei, plesnindu-se cu ele peste dosuri. Ajunși În fața europenilor, se opriră și inițiară
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ceea ce se întâmplă în lumea modernă, mai ales in Franța, îmi alimentează mizantropia care este una dintre sursele mele de inspirație. Toții cronicarii și intervievatorii au remarcat, multi cu un zâmbet lacom, cruzimea tuturor cărților Dvs. Pe mine mă frapează negrul absolut, lipsa oricărei speranțe. În Chien des os mai adăugați o scurtă propoziție finală ca să omorâți și ultimul personaj. Nu-mi place să vorbesc despre mine, dar, și soția mea - care mă cunoaște foarte bine, martorul meu cotidian, si care
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
parte există o opțiune estetică pentru că acesta este materialul tragediilor. Nu luați ceea ce voi spune că pe o comparație care ar fi de o lipsă de modestie monstruoasa și derizorie, dar personajele lui Racine sau Shakespeare mărturisesc pesimismul de un negru total al grecilor. Shakepeare este mai complicat pentru că în el întâlnim totul, paradisul cât și infernul. În cea mai frumoasă, preferata mea, Hamlet, totul este negru. Singura care răscumpără, Ofelia, moare. Nu este o întâmplare! Ea trebuie să moară! Finalul
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
cum a fost cu Arghezi la noi... care... din bube și gunoi să iște frumuseți noi,... plus apostrofările acelea care rămaseră în istoria literară: "O fi fost mă-ta vioară, trestie sau căprioară..." * De la figura în care domină griul și negrul, a "băiatului care se despăduchează", al spaniolului, până aici nu-i drumul prea lung; deși diferențele de cultură ar pune la încercare orice apropiere. Ei, reprezentanții unui imperiu, catolici, arși de vântul de peste Gibraltar, invadați, amestecați cu arabi, din care
Un punct de vedere al artei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9208_a_10533]
-
facă orice numai ca să ajungă să transmită ceva senzațional. Așa este, confirmă Poștașul, ia uite aici emancipare, se distrează Bătrînul cu amărăciune, agenția română Agerpress zice că de acum înainte nu va mai fi controlată de cenzură, se confirmă deci negru pe alb că linia a doua se infiltrase deja peste tot. Ora 10.15 după-amiază, se scoate asul din mînecă, se aruncă bomba, trăiască Televiziunea Română Liberă, Poștașule, cel puțin acuma ar trebui să-ți dai seama că toată colecția ta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
convingător. Toată lumea se mișcă, intră în acțiune, vrea să facă ceva, doar voi stați în așteptare ca niște orbi, răbufnește. Știți cine o să vă poarte de grijă în cazul ăsta? — Hai lasă că n-o fi dracul chiar atît de negru, doar n-o veni sfîrșitul lumii chiar acuma. Piticul o să înțeleagă că i-a trecut vremea, o să-și strîngă catrafusele și o s-o întindă pe nevăzute într-un locșor mai primitor, pregătit dinainte. Bolivia, Argentina, poate Chile. — Asta vreau să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]