4,685 matches
-
mamei mele) Înfloresc amintiri sub cascada de ploi (Anotimpul de jad se-oglindește în noi): Când la pieptul tău blând, universu-l simțeam, Fericirea-și cresta primăvara pe ram. Pentru zâmbetul tău - un concert de viori, Ți-aș aduce, în vis, nemurirea din sori. Mi-ai lăsat, pe sub gând, o fărâmă de stea, Să-mi adune-n pocal tulburarea, în ea. Orișiunde ai fi, ești cu mine mereu, În abisuri, pierdut, nu simt cerul că-i greu; În genunchi, prăbușit, văd tunelul
ÎNGERUL DIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366433_a_367762]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DE-ACUMA... Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului DE-ACUMA... De-acuma cresc cu florile de-a valma Sub soare din tăcute dimineți Doar nemurirea ta-mi râvnește palma Te-adun din lacrimi false de profeți... De-acuma existența-i doar o clipă Când viața toată-ncape-ntr-un "Acum" Și-o mângâiere caldă, pe aripă; Dar repetat te pierzi, pe-același drum... De-acuma neuitarea mă zdrobește
DE-ACUMA... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366474_a_367803]
-
2017 Toate Articolele Autorului SĂ NU TE MIRI... Să nu te miri, acum, că tot te mai iubesc Noi am furat, rebeli, din veșnicii clipite... Din cerurile mute-n hrisoave aurite Ți-ai scris cu fum albastru destinul îngeresc. De nemurirea mea, nicicând să nu te miri... M-ai regăsit visând, în ora înghețată Cu muzica din sfere, pulsând prin noi deodată, M-ai inhalat avid, în somn să te inspiri... ...Să nu te miri că astăzi ai zbor, în loc de lacrimi
SĂ NU TE MIRI... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366490_a_367819]
-
de către divin, am găsit că îi este imposibil de răspuns prin vreo manifestare umană. Și printre iluzii, spre despărțire, în căderea nesfârșit de blând purtată de amurg, omul este constrâns în a privi, de pe țărmul propriu, spre depărtări vagi de nemurire. Și depărtările au început să vibreze din libertatea mării spre malul naufragiatului , nu la strigătul lui și nici la mișcările disperate, ci la tentativa de a suferi apropierea prin actul pragmatic al așteptării clipei regăsirii. În acest moment de sens
ASTEPTARE... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366480_a_367809]
-
niște cărbuni ce mocneau într-o ulcică de pământ, aflată lângă căsuța „+ Morților”, am privit fumul care se ridicase liniștit și se pierduse ca o boare a unui suflet de om chinuit de dorul celor dragi, îndreptându-se spre drumul nemuririi: urca pe Coloana Infinitului, antenă intergalactică ce face legătura noastră cu lumea celestă, apoi a tot zburat până la Calea Robilor, în galaxia Lactee, să-l vestească pe dragul meu gorjan că-mi este dor de el. Când am intrat în
CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366527_a_367856]
-
nu întâmplătoare a fost aceea că orfismul ar fi de sorginte egipteană și preluat de traci, daci și geți prin filiera culturii grecești, mai precis prin școala lui Pitagora. Așa cum arăta Vasile Pârvan “geții au rămas totdeauna uranieni crezând în nemurirea sufletului( ... Reprezentările simbolice ale zeului solar, roata, lebăda, barca etc., trasmise de lumea mediteraneeană nordicilor de la începutul epocii bronzului, își îndepliniseră și în Carpați aceeași misiune ca aiurea: aceea de a aminti prin ex-voto-uri sau prin amulete calitățile apotropaice ori
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
Oglindire > FLOARE ALBASTRĂ Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 2358 din 15 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Eminescu mi-a pus în lacrimi Stropi de nostalgie și iubire Mi-a dat fiorul unei inimi Ce prin vers cunoaște nemurire. E un tainic demiurg de stele Luceafăr în galaxia de poeme Cu rime nepereche mi-a atins visele Să pot dezlega ale timpului dileme. Cuvântu-i sânge ce aleargă prin artere Un foc nestins în pieptul de român Poezia sa
FLOARE ALBASTRĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366569_a_367898]
-
chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar stelele reci adastă în nemurirea lor. Le-am împărțit odată în seri de mai frumoase ... Citește mai mult adie-un vântAdie-un vânt iernaticpe chipul meu și-al tăuși-n plete ne tot curgeninsoarea nemiloasă,când la fereastra oarbăiubiri apun mereuși cad în înserareatăcută și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
mai mult adie-un vântAdie-un vânt iernaticpe chipul meu și-al tăuși-n plete ne tot curgeninsoarea nemiloasă,când la fereastra oarbăiubiri apun mereuși cad în înserareatăcută și pâcloasă.Tu vezi? Pe unda nopțiiîn liniștiri osoasedoar stelele reci adastăîn nemurirea lor.Le-am împărțit odatăîn seri de mai frumoase... XXXI. NOAPTE GREA, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014. noapte grea Frâng între degete azima dospită-n covata uitată a sufletului greu bântuit de furtuni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
săvârșirea păcatului) Scena 1 Glasul Domnului: O, voi mișei fără de minte, vicleni ortaci ai ispitirii, ce voia Mea ați necinstit-o ca servi să-i fiți neascultării, aflați că dup-această faptă o altă viață veți avea - sunteți nedemni de nemurire, așa că morții vă voi da! Veți părăsi fără zăbavă Edenul cu grădina lui, ca-n chin și trudă să aflați tristețea efemerului. N-ați vrut ca noi să fiți eterni, deși ați fost avertizați - veți ști ce-nseamnă suferința, ca
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
nu știu odihna cum arată, nici dacă-i zi ori noapte-adâncă. (cu fină ironie) Cu slujba nu-i de șuguit, c-o pierzi și naiba de mănâncă ... (Apoi, după ce oftează adânc): Pesemne vouă vi se pare că-i fericire-n nemurire. Vă dau cuvântul meu de-onoare (pe care o posed din fire), Că nemurirea-i o năpastă și-un jug de fier pe gâtul meu, de care mi-aș dori să scap la schimb c-un alt model de eu
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
Cu slujba nu-i de șuguit, c-o pierzi și naiba de mănâncă ... (Apoi, după ce oftează adânc): Pesemne vouă vi se pare că-i fericire-n nemurire. Vă dau cuvântul meu de-onoare (pe care o posed din fire), Că nemurirea-i o năpastă și-un jug de fier pe gâtul meu, de care mi-aș dori să scap la schimb c-un alt model de eu. Dar ăsta-i jocul: Muritorii vor moartea s-o îngenuncheze, pe când nemuritorii-ar vrea
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
la o sfântă fecioară Când țara ta ajuns-a să fie de ocară? De ce n-asculți în iarnă semnale de alarmă Când pronia decis-a să pui mâna pe armă? Nu numai dialogu-i calea să poți ajunge Să-ți aperi nemurirea când sângele îți curge, Când glia moștenită de la ai tăi bunei Zilnic e otrăvită de-armate de pigmei. Începe dialogul, dar nu uita fârtate, Prin luptă se obține bruma de libertate, Nu șiruri de cuvinte-n colind de Bobotează Când
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
colind de Bobotează Când toți fruntașii țării ne vând și ne trădează! Când potentații lumii in corpore conspiră, Renunță la icoane și sfinți ce te inspiră! Făurește-ți pistoale și ascute-ți securea, Numai așa spera-vei să-ți aperi nemurirea. Eu zic că dialogul e bine să-l continui Dar nu pentru plăcerea ca sufl etul să-ți chinui, Ci spre-a-ți salva moșia și a-ți urma destinul Pe un pământ pe care doar tu ai fost stăpânul
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
lui Hermes, crainic al zeilor și Mare Psihopomp. Are proprietatea de a străpunge cele mai întunecate tenebre(...). Din fruntea lui Lucifer s-a desprins, în timpul căderii acestuia, un smarald (...). Piatră a cunoașterii secrete(...). Era piatra clarviziunii, precum și a rodniciei și nemuririi. La Roma, era atribuită lui Venus, iar în India conferea nemurirea” (cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrandt, idem). Să nu uităm și ce spun V.Lovinescu și R.Guenon, în cărțile lor: din Smarald a fost cioplit Potirul Graal... pe care
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
a străpunge cele mai întunecate tenebre(...). Din fruntea lui Lucifer s-a desprins, în timpul căderii acestuia, un smarald (...). Piatră a cunoașterii secrete(...). Era piatra clarviziunii, precum și a rodniciei și nemuririi. La Roma, era atribuită lui Venus, iar în India conferea nemurirea” (cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrandt, idem). Să nu uităm și ce spun V.Lovinescu și R.Guenon, în cărțile lor: din Smarald a fost cioplit Potirul Graal... pe care Iosif din Arimateea l-a purtat, întâi, prin “Țara Evalac” (probabil
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
tot, asta e. Schimb butucul. Ai auzit? - Da. Am auzit, acum sun după mașini. Nu am știut că mă dai afară azi... Sunt chei peste tot, albastrul dezleagă, bate un vânt fericirea spre nori, ascultă hăul în tine un nume, nemurire, iubire, abisul și eu. Suspinul mă leagă, o lacrimă pică pe mine de sus. Nimicul formează în jurul nostru un cerc închis ce strânge - răsfrânge și mai mult dorința ființării.. când întâmplarea te află, naști nefericire. Fetița își privește mama și
26 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366709_a_368038]
-
se ajungă Ucigând pe altul; Cum L-am ucis și eu pe Mult-Prea-Înaltul . Așa e, pare-mi-se, în miezul firii, Secretul devenirii Omenirii! A mai trecut un an de veșnicie (Anunță stalactita mea cu picătură). Închin paharul plin de nemurire Și-l duc cu sete, harnic, către gură... ...Repudiat sunt. La ce-mi folosește Că tu, dincolo, naști, trăiești și mori? Singur aici, ascuns de creste, Nu am iubire, soare, sărbători. Peretele din spate Este prea înalt. Haina de blană
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
ești răsplata cea întreagă A strădaniilor mele pentru vii! La gura peșterii ieșind, Spre geți, își ațintește fața Și vocea lui, adusă a colind, Înfiorează toată viața: Degeaba îmi trimiteți, la cinci ani, Câte-un novice-n lăncii aruncat! Secretul Nemuririi-i prea e departe Ca să pot lor vreodată să-l împart... Îi văd, neșovăind la faptă, Numai dorință și numai avânt; Prea crud le este trupul Ca să poată Atăt de iute Să se ducă în pământ... Dar voi primi! Hai
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
și Olimpul De cele ce se fac aici la noi! ... Iar focul mistuie semințe De cânepă, de in spre desfătarea Acelora veniți plini de dorințe Sperând să își prezinte azi lucrarea. Cu pieptul plin, vor învăța secretul Îmbălsămării geților cu Nemurire... Dar peste toți, Mai tare-i tot Profetul, Artistul cu desăvârșire! Zamolxis se întreabă Și tot el își răspunde: Sunt, Omenire, Întâiul între poeți? Zalmoxis se întreabă Și tot el își răspunde: Ai fost, Zamolxis, Doar Întâiul printre geți!... Iar
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
Mai tare-i tot Profetul, Artistul cu desăvârșire! Zamolxis se întreabă Și tot el își răspunde: Sunt, Omenire, Întâiul între poeți? Zalmoxis se întreabă Și tot el își răspunde: Ai fost, Zamolxis, Doar Întâiul printre geți!... Iar geții, însetați de Nemurire, Mansarda-i invadează tot mai mult... Popor poet, popor de amăgire, Zamolxis e obiectul tău de cult! Dar Moartea, din frunze, Răstită și neindulgentă, Veni să-l poftească La ultim ospăț. (A zeilor coasă, atoate regentă; O cârpă cernită, întinsă
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
pietrificat iubirea În patru vânturi înălțată Răstălmacindu-i neîmplinirea Din zborul ei împiedicată Cu mâini de fluturi și-aer moale Sculptat-au vânturile chipu’-ți Și de la creștet până-n poale Ți-au îmbrâncit în dor argintu’-ți Ca-n lanț de nemurire simpla Să-ți cuibărească zala firii Și firul anilor, la tâmplă, Să-l împletească, rod iubirii Să ți se-nece-n piatra sacră Tu, renunțând la nemurire, S-aduni verile în lacră ‘Ndoind a soarelui orbire Referință Bibliografică: Mi-am
MI-AM PIETRIFICAT IUBIREA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365589_a_366918]
-
până-n poale Ți-au îmbrâncit în dor argintu’-ți Ca-n lanț de nemurire simpla Să-ți cuibărească zala firii Și firul anilor, la tâmplă, Să-l împletească, rod iubirii Să ți se-nece-n piatra sacră Tu, renunțând la nemurire, S-aduni verile în lacră ‘Ndoind a soarelui orbire Referință Bibliografică: Mi-am pietrificat iubirea / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1719, Anul V, 15 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MI-AM PIETRIFICAT IUBIREA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365589_a_366918]
-
al Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim care a înmânat câte un exemplar autorilor prezenți în antologie - în sala (câțiva dintre aceștia contribuind și la realizarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - STRARPRESS 2015), cei prezenți recitând câte o poezie “așternutaă “ spre nemurire în paginile cărții , cuprinși de emoție și bucuria de a fi prezenți la această minunată manifestare cu, care, LIGYA DIACONESCU ne-a obișnuit an de an, în țară și străinătate (Mariana Popa, Gina Agapie, Rodica Calota etc.) A avut loc
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
încearcă să mă certe? mersul greu e oare drept, spre ce țel eu mă îndrept? Întrebări destule, multe, Cine stă să le asculte? Răspunsuri nu le găsești, Cât pe lume mai trăiești. Dar tot cauți în neștire, Să ajungi la nemurire. Referință Bibliografică: OARE? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1615, Anul V, 03 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
OARE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365638_a_366967]