2,065 matches
-
respective. Dar sunt nouri cari, întunecînd ceriul, întunecă pământul. O, nourii - regi ai pământului vor mâna totdeuna tunetele lor - rezbele asupra popoarălor de valuri; cu toate că acei {EminescuOpVII 181} nori nu sunt alta decât însuși respirarea ghețoasă și întunecată a valurilor nenorocite. Nourii tună, fulgeră și acopăr cu o perdea de fier Soarele aurit, și până ce vor fi ei tirani asupra frunților de valuri, până ce întunericul ce-l aruncă ei prin umbra lor cea mare va pătrunde sufletul adânc al mărei c-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
crede că e ea, fantastica zână a visurilor mele îndelungate. Îi luai capul ei cel blond între mâinile mele și privii la el. Ce trist era acel cap, ce palidă fața aceea, ce înfundați acei ochi albaștri! - Poesis, zisei, ești nenorocită? Ce palidă ești, copilul meu! Tu suferi? Tu plîngi! - O, dac-ar fi să plâng numai eu... Dar să tăcem despre asta. Tomo! poate că azi ne vedem pentru ultima dată. - Ultima dată? Aiurezi, Poesis! Ultima dată? - O, copilul meu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
meu! Tu suferi? Tu plîngi! - O, dac-ar fi să plâng numai eu... Dar să tăcem despre asta. Tomo! poate că azi ne vedem pentru ultima dată. - Ultima dată? Aiurezi, Poesis! Ultima dată? - O, copilul meu, de-ai ști ce nenorocită, sunt, zise ea, cu ochii plini de lacrimi, înlăturînd cu mânuțele ei albe părul negru de pe fruntea mea și arzând cu buzele ei contrase de plâns fruntea mea întunecată. Ce nenorocită sunt, fără ca să ți-o pot spune ție. Dacă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ultima dată? - O, copilul meu, de-ai ști ce nenorocită, sunt, zise ea, cu ochii plini de lacrimi, înlăturînd cu mânuțele ei albe părul negru de pe fruntea mea și arzând cu buzele ei contrase de plâns fruntea mea întunecată. Ce nenorocită sunt, fără ca să ți-o pot spune ție. Dacă te pot ruga ceva în numele maicei tale, în numele acelui înger curat, uită-mă! Uită-mă., cel puțin până ce voi muri... După. ce voi muri... - Poesis, pentru D-zeu, ce va să zică asta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
insuflase apatie. Dovezile lor îi păreau silite, căci se {EminescuOpVII 312} --ndreptau toate contra unei axiome pe care el nu permitea nimănui s-o nege: atotputernicia lui Dumnezeu. El își închipuia că un om trebuie să fie bolnav sau foarte nenorocit pentru ca să compuie cărți contra bibliei. De aceea mirarea lui era mare când vedea că pe zi ce merge tocmai aceste idei se lățesc pe care el le credea ca un pas înapoi al lumei, iar nu unul înainte. De aceea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și a căzut În prăpastie dimpreună cu calul său alb. Este concentrată și deconspirată, aici, o legendă. Poetul descrie cu oroare locul blestemat: „În prăpastia cea mare Unde vîntul cu turbare Suflă trist, Înfricoșat...” și dă sfaturi călătorului imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de la un anumit grad de insatisfacție În dragoste, iar forma ei pasională (iubirea ca pasiune) are, ne asigură toți filozofii, culoarea și gustul tragediei. Prima figură a iubirii conachiene este aceea de natură tristaniană pe care Rougemont o numește „reciproc nenorocită”, iar Roland Barthes „hipnoza abisului”. Reproduc definiția dată de ultimul: „S’abîmer. Bouffée d’annéantissement qui vient au sujet amoureux, par désespoir ou par comblement”. Suflul neantului este la Conachi mai potolit. El simte mai ales dulceața abisului și expresia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Introducerea ce urmează rezumă conținutul istoriei mitice a Erotocritului, insistînd asupra folosului ci moral. La Adaosuri se adresează din nou cititorilor scuzîndu-se de greșelile de stil. Scuza trimite la cauze intime: „nu mi-am văzut sănătatea (din pricina a multor Întîmplări nenorocite...)”... Trecem peste alte dedicații, scrisori justificatoare, răspunsuri, unele scrise cu haz, altele Într-un stil comercial neutru. În procuvîntarea la Sfînta Evanghelie (1840) tonul devine mai radical. Concurența este mare, tipograful trece la represalii: „Primiți-o, vă rog, - zice el
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ceremonial [...] deoarece nu mai am nici cap, nici stare trupească, scriu tu durere nemaiauzită către singurul acela pe care Îl știu că ține la mine cu tot sufletul! Boierule vistier, sînt pierdut și să faci cum știi.“ Totuși Alecos, sclavul (...) nenorocit și sărman, nu renunță la ceremonialul adresării. În disperarea cea mai neagră, el caută comparații de preț și găsește cu ușurință un stil flatant. Ca lebăda, zice el, care cîntă cu plăcere Înainte de moarte, el, sărmanul, exilatul, cîntă și scrie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O iubești pe Cristina, nu? Da! Dar ea te iubește pe tine? Spune-mi cu măna mea pe inima ta că ea te iubește pe tine cel cu adevarat, pe tine Gavriel. Nu știu. Ea mă iubește pe mine, suflet nenorocit.Uite îți voi demonstra tăria dragostei ei înainte ca tu să apari.Ridică-te din pat, așa, pe primul raft cu carți între ultimele doua vei găsi o scrisoare. Este de la ea înainte ca tu să apari. Citește-o! Gavriel
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
să ragă ca un leu ațâțat, tulburând toată lumea și punându-i la încercare pe temniceri. Încetează, călugăr necredincios, te porți ca un sălbătic. Dacă eu sunt parte a Infinitului, nu pot fi un sălbatic, pricepi, biata piază rea, sclav și nenorocit ca și mine? Gura, blestematule. Ciorile fac mai puțină zarvă decât glasul tău și ar fi binevenit acum să croncăne în toiul nopții. Mereu același, ca și cum aici ai fi întemnițat doar tu. Mai sunt atâția și suntem și noi. Voi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
r (Ps., 90, 13) iar demonii tremură în prezența lui<footnote Idem, Erosurile imnelor dumnezeiești, 18, p. 114. footnote>. Principala calitate a unui părinte duhovnicesc este aceea de mijlocitor: în chip inconștient - menționează Sfântul Simeon Noul Teolog în inima mea nenorocită a rămas iubirea și credința față de sfântul bătrân, din pricina căruia după trecerea atâtor ani Dumnezeu Cel iubitor de oameni milostivindu-Se de mine prin rugăciunile aceluia m-a izbăvit iarăși din multa rătăcire și m-a scos din adâncul răutăților
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
între Gonzalv și nepoata lui Conțescu continuară. Aceasta din urmă trecu la alte bănuieli: G. Călinescu . - Orice-ar fi, arăți a fi nestatornic. A divorța de trei ori nue normal. Mă întreb dacă ești capabil de iubire. . - Au fost împrejurări nenorocite, independente de voințamea. - Eu te rog să știi dinainte, nu pot concepe aventura. Astava trebui să fie ultima dumitale experiență. - Pozitiv! o asigură Gonzalv. . - Singura scuză pe care ți-aș găsi-o este că nici soțiiledumitale n-au ținut la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de Gaittany, se menținuse și sub noul ministru, în vreme ce Gaittany însuși avea o trecere nebună ca rudă a răposatului Hangerliu, pe care încercase a-I salva de la moarte. Pe toți cei căzuți, folosind vocabularul lui Ioanide, Gaittany îi califica "dobitoci", "nenorociți", tratîndu-i discret cruțător, ca pe Pomponescu, însă expeditiv. Era în preziua de a căpăta o sinecură, cu titlu vag, foarte remuneratoare, dotată cu două automobile și un camion. Numai Smărăndache, care alerga în toate părțile, având în noul regim numeroși
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lumânări și risipindu-se flori, în vreme ce unii membri ai Mișcării ședeau, mereu cu cizme, îngenuncheați, alții făcând drepți de gardă. Ioanide, urmărit de aceste fantome, se închisese în casă și scosese din calea sa portretele copiilor, pe care-i declara "nenorociți", târâți ca strigoi într-o bufonerie sinistră. Pomponescu ascultă cu un fior lăuntric aceste știri, ce-l afectau cu mult mai mult decât pe Ioanide. Avea motivele lui secrete să fie emoționat. Într-o seară trecu o procesiune goyescă de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe care se vedea sărăcia, trăgându-și fiul de mână și îndreptându-se către biserica aceea, l-a împiedicat pe prefect să-și îndeplinească sarcina. Prefectul, indignat, a poruncit să fie adusă la el femeia și i-a spus: „«Femeie nenorocită, încotro alergi fără rușine?» Ea spuse: «Unde se grăbesc și alții». Iar el: «N-ai auzit că prefectul are să-i omoare acolo pe toți pe care îi va găsi? Am auzit și de aceea mă grăbesc ca să mă aflu acolo
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
putea să și le ridice și să și le transporte în alte părți; această voie li s-a refuzat în mod categoric. Mai mult decât atât. Locuințele lor au fost violate, ușile au fost sparte cu forța ți lucrurile bieților nenorociți au fost azvârlite în stradă. Iar populația creștină, considerând aceste lucruri drept avere fără stăpân le deprădează și și le aprop [r]iază, fără nici un scrupul sau rezistență. Suferința nenorociților bătrâni, femei și copii aruncați pe stradă și jertfiți gerului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inteligență și cari găseau mai comod a trăi din funcții plătite de stat și de comune decât din munca lor proprie, din îndeletnicirea cu meșteșugul părinților lor. Astfel s-au înmulțit rușinea de muncă și proletariatul condeiului, aceasta clasă vecinic nenorocită, condamnată la celibat și la mizerie, luptând prin ură, intrigi, calomnii și vicleșug pentru pînea amară a bugetului și înecînd c-o rară obrăznicie orice muncă spirituală adevărată, orice merit adevărat. Dar ce să mai vorbim asupra acestei materii? Prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a încuraja prin subscrieri ridicarea de monumente întru amintirea voievozilor care au asigurat existența sau a ridicat vaza țărilor noastre și a acelor cărturari care la începutul veacului nostru au dat început mișcării intelectuale. Astfel Mihai Vodă cel Viteaz, acea nenorocită jertfă a politicei casei de Austria, care-a realizat pentru câteva zile trecătoarea coronă a Daciei romane, acel bun ostaș și rău politic are astăzi statua ecuestră în fața Academiei din București; [2statua lui]2 Ștefan cel Mare, asupra mărimii căruia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
două ruble în buzunare; pe lângă aceasta cu o zi sau două mai înainte el simțise că un d. Mihailescu, trimes de părintele său înadins, era pe urmele lui și-l căuta, spre a-l denunța poliției. Mustrarea de cuget sau nenorocita alternativă în care se găsea, străin pe pavelele Iașului și fără nici un ban, l-au împins se vede într-un moment fatal a recurge la un asemenea mijloc pentru a pune capăt unei vieți începută așa de trist. [23 octombrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomații croiesc carte și rezbele, zugrăvesc împărății despre cari lui neci prin gând nu-i trece, iubesc acest popor care nu servește decât de catalici tuturor acelora ce se-nalță la putere, popor nenorocit care geme sub măreția tuturor palatelor de gheață ce i le așezăm pe umeri. Pe fruntea [lui] străinii scriu conspirațiuni și alianțe ruso-prusiene, pe seama lui se croiesc revoluțiuni grandioase ale Orientului a căror fală o duc vro trei indivizi, a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tarabă și pătimașă” - se afirmă în ziarul inaugural din 14 iunie 1912. Urbani și respectuoși dar tăioși după titlul și conținutul unor comentarii: „Judecătorul ambulant”, „Birou l de servitori”, „Lucrătorii și grevele”, „Filantropie și fanfaronadă”, „Cinematograful a devenit o școală nenorocită ș i un primejdios mijloc de corupție”, „Abuzurile de la banca din Plopana” etc. A fost un ziar de nuanță conservatoare, ceea ce și explică vestea pe care o aduce la 20 septembrie 1912 referitoare la apropiata reapariție a ziarului Propaganda cons
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vă face mai plăcută mâncarea... ce vor să vă pregătească cei care de 4 ani v-au hrănit cu minciuni..." (adică liberalii,n.n). „Reapărem, știind dinainte că numai Ardeiul cu iuțeala lui va înflăcăra... spiritele, trezindu le din apatia nenorocită în care zace de atâta amar de vreme. Reapărem cu Ardeiul în mână pentru a freca... cum se cuvine pe mincinoși, leneși, ipocriți și mai ales pe cei ce au stat în fruntea comunei, lăsând-o în halul în care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Scenariul dezastrului e clar În mintea lui de la bun Început. Nici o surpriză, nici o modificare, cât de mică, a traiectului Întrevăzut cu o demonică luciditate. Și totuși, În ciuda finalului ușor de prevăzut, Drieu nu cedează. Nu renunță la malefica implicare În nenorocitul scenariu politic și refuză să se retragă, din spirit al onoarei, atunci când totul e realmente pierdut. Cu toate acestea, el nu se simte („...nu am nici caracterul, nici gustul...”) un scriitor politic. În cel mai bun caz, e, ca mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
legătură cu guvernele tiranice din trecut"271. Observația rezona, fără îndoială, cu bunele relații româno-germane din acel timp, dar era prea puțin compatibilă cu realitatea istorică. Urmărind evenimentele la zi, manualul deplângea o dată în plus pierderile teritoriale ale României, "gândul nenorocit" care a determinat lovitura de stat din februarie 1938 și apoi "a împins România la dezastrul din vara anului 1940". Acuzația indirectă adusă regelui Carol al II-lea contrasta cu elogiul direct adus lui Ion Antonescu de Nichifor Crainic, entuziasmat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]