1,301 matches
-
Elisabeta a IIa. Spre deosebire de clădirea Parlamentului din Canberra, acesta de aici are mai multă personalitate, stilul diferă ca și designul interior, adaptat la un areal mai mic, În conformitate cu relieful zonei. Alături de noul edificiu se păstrează vechile clădiri guvernamentale, În stil neoclasic, de secol al XIX-lea, realizate după planurile arhitectului William Clayton, având În față impozantele statui din bronz ale fostului prim ministru, John Bellonge și a cunoscutului parlamentar și prim-ministru Richard John Seddon 507. Old St. Paul’s, vechea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
colonială britanică, unele și-au păstrat vechea atribuție și astăzi, altele au luat o altă destinație: Parliament House (cea mai veche și impunătoare clădire guvernamentală din 1820), având În față statuia elefantului, simbol al prosperității, City 472 Hall cu coloane neoclasice, Church of Gregory the Illuminator, Hotelul Raffles (1887), unul dintre cele mai faimoase hoteluri din lume, cu ziduri și arcade albe, locație de lux pentru câțiva monarhi britanici, guvernatori, scriitori, vipp-uri muzicale (prințul Charles, scriitorii Rudyan Kipling, Herman Hesse, celebrul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
conservate și restaurate, fiind inclusă În Patrimoniul Universal (2005), ca și Na Tcha Temple, În stil tradițional chinezesc. Plaza Largo do Senato ne trimite cu gândul la un centru portughez medieval, cu Leal Senado (1784), În stil baroc cu influențe neoclasice, edificiul ce a servit pentru diverse servicii publice, până În 2005 când a fost declarat Centro Historico de Macau, inclus pe lista Patrimoniului UNESCO. În prezent aici funcționează un Muzeu cu valoroase colecții de artă religioasă și de istoria insulei, și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
deschis de Mihai Eminescu. Mobilitatea comprehensivă nu-l împiedică să afișeze un program teoretic exclusivist. La 22 de ani, opțiunile lui merg spre arta rigorilor clasice. Pe urmele lui André Gide și Paul Valéry, el distinge în contemporaneitate o direcție neoclasică, regăsind experiența veacului al XVII-lea francez și, mai departe, pe cea a Antichității. Pledoaria pentru clasicism se relevă a fi o ofensivă împotriva romantismului, în siajul căruia se înscrie și o bună parte a artei moderne, „rătăcită” în divagație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
în partea a doua a lucrării se concentrează asupra unor scrieri ale lui Mihai Eminescu (Filosofia „Sărmanului Dionis”), G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu sau teoretizează pe marginea versificației moderne. Poemele din Anotimp interior țin de o atitudine neoclasică, „de limpezire a unei tensiuni lirice”, după mărturisirea autorului. Poezia se definește ca un spațiu al interiorității și reflecției asupra comuniunii cu natura, al erosului răsfrânt în amintiri nostalgice sau al meditației asupra actului de creație. Ț. a realizat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290196_a_291525]
-
același stadiu de evoluție, ci se plasează în faze succesive ale dezvoltării, în funcție de gradul de exploatare a resurselor naturale. El constată decalajele în nivelurile de dezvoltare ale națiunilor și în modul de distribuire a bogățiilor disponibile între membrii comunității. Școala neoclasică reprezentată de economiști ca Stanley Jevons (1835 - 1882), Leon Walras (1834 - 1910), Carl Menger (1840 - 1921), reînnoiește valorile cunoscute ale clasicismului până la ruptura de acestea. Pentru neoclasici, valoarea lucrurilor este dată de nevoile oamenilor. Astfel, costul de producție este privit
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
națiunilor și în modul de distribuire a bogățiilor disponibile între membrii comunității. Școala neoclasică reprezentată de economiști ca Stanley Jevons (1835 - 1882), Leon Walras (1834 - 1910), Carl Menger (1840 - 1921), reînnoiește valorile cunoscute ale clasicismului până la ruptura de acestea. Pentru neoclasici, valoarea lucrurilor este dată de nevoile oamenilor. Astfel, costul de producție este privit sub forma costului de oportunitate. Preocupați de dezvoltarea economică echilibrată, neoclasicii și-au adus contribuții deosebite prin teorii ca cele ale echilibrului care abordează problemele la nivel
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
1834 - 1910), Carl Menger (1840 - 1921), reînnoiește valorile cunoscute ale clasicismului până la ruptura de acestea. Pentru neoclasici, valoarea lucrurilor este dată de nevoile oamenilor. Astfel, costul de producție este privit sub forma costului de oportunitate. Preocupați de dezvoltarea economică echilibrată, neoclasicii și-au adus contribuții deosebite prin teorii ca cele ale echilibrului care abordează problemele la nivel microeconomic (A. Marshall, 1842 - 1924) și macroeconomic (L. Walras, 1834 - 1910). Deși fidel doctrinei liberale, L. Walras constată că eficacitatea economică nu are valoare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în creștere. O viziune interesantă asupra teoriilor economice o are Michael P. Todaro, care delimitează cinci tipuri de abordare privind teoriile dominante ale dezvoltării [Todaro, 1994, p.51]: • teoria stadiilor liniare; • modele privind schimbările structurale; • teorii privind dependențele internaționale; • teoria neoclasică; • teoria noii creșteri. Teoria stadiilor creșterii sau dezvoltării economice a fost enunțată de economistul american Walt Rostow care prezintă dezvoltarea ca un proces istoric liniar desfășurat pe cinci stadii diferite: societatea tradițională, tranziția, avântul, drumul către maturitate și consumul de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
care pleacă de la premisa existenței și creșterii decalajelor și susține că societatea duală nu este un fenomen trecător deoarece decalajele se adâncesc. Aceste teorii acordă o atenție deosebită factorilor internaționali și rolului acestora în procesul dezvoltării. O nouă concepție, contrarevoluția neoclasică, domină anii ’80 și ’90 care argumentează că subdezvoltarea este o consecință a unor politici incorecte a prețurilor și a intervenției exagerate a statului în economie. Creșterea economică trebuie susținută prin privatizarea întreprinderilor de stat, promovarea comerțului liber, crearea de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
economiilor în atingerea unei creșteri economice rapide în țările în dezvoltare, dar introduce și elemente suplimentare [Todaro, 1994, p.96]. Modelele de creștere endogenă susțin un rol activ al statului în promovarea dezvoltării economice. În concluzie, teoriile liberale și cele neoclasice promovează o politică liberală în domeniul comerțului exterior, încurajând producția de bunuri pentru export și nu pe cea de substituire a importurilor. Teoriile keynesiene consideră că investițiile publice trebuie să antreneze o cerere internă, statul având un rol major în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
În vremea Ecaterinei a II-a, s-au construit palate, viața de Curte era strălucitoare. La ordinul ei a fost construită o cameră a tronului magnifică, a fost construită Sala Teatrului la Ermitaj, a impus, prin gustul ei estetic, stilul neoclasic în locul celui baroc. Iubitoare de cărți și de opere de artă, țarina a făcut mari investiții în achiziționarea de opere de artă valoroase, de cărți și manuscrise. A cumpărat, prin experții ei, colecții de artă din Germania, Franța, Italia, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a publicat O. în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Cronica”, „Teatrul”, „Ateneu”, „Secolul 20”, „Argeș”, „Convorbiri literare”. Un patos secret cutreieră poemele cu o aură de indisipabilă tristețe din primul lui volum, Filtru (1968). În versuri de cizelură neoclasică, emanând o stare de sonet, freamătă neliniști („ne’nțelese”), melancolii, deziluzii, spaime („auzi cum sună-n sânge târziul unsprezece”), stări depresive bântuite de fiorul plumburiu al transcendentului. Iubirile, de vor fi fost cândva, s-au destrămat, și dacă poetul le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
are o Adoratoare din noua dinastie. Începe acum o perioadă extrem de interesantă În istoria culturii egiptene, care moștenise din perioada nubiană un interes puternic pentru perioadele mai vechi din istoria Egiptului, perioade privite ca paradigmatice și admirate cu o mentalitate neoclasică ce colorează toate aspectele societății. Viața religioasă Își găsește un loc al său În această nostalgie pentru un trecut care nu este utilizat atât pentru a-i recupera dinamic moștenirea ca punct de plecare pentru noi experiențe, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
libertariene în Teoria Alegerii Sociale 148 dizutilităților. Nu contează, așadar, decât cantitatea de utilitate realizată în fiecare alternativă socială, și nu și faptul că aceasta ar proveni de la o persoană sau alta sau din consumul unui bun sau altul. Economia neoclasică, în special prin Jevons (1871), Menger (1871), Walras (1874-1877) și alții, a păstrat, în mare măsură, aceste principii. Începând cu secolul XX-lea însă, folosirea comparațiilor interpersonale și a utilității cardinale a devenit din ce în ce mai puțin acceptabilă. În (1912) von Mises
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
incapabile să proceseze eficient datele și să le transforme În politici viabile: ele distorsionează informația economică chiar În timp ce o extrag. Acestea nu erau idei noi. Erau teoriile unei generații anterioare de liberali pre-keynesieni, hrăniți cu doctrinele pieței libere din economia neoclasică. Mai recent, ele erau cunoscute specialiștilor din opera lui Hayek și a discipolului său american Milton Friedman. După Marea Criză din anii ’30 și boom-ul bazat pe cerere din anii ’50 și ’60, astfel de vederi au fost considerate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca și literatura, pane o disciplină inconsistentă, prost definită și când știința este rivalul cel impresionant, se susține mai degrabă că literatura ne face să cunoaștem acele aspecte de oare științele exacte și filozofia nu se ocupă, în timp ce un teoretician neoclasic ca Samuel Johnson putea încă să considere că poezia este "grandoarea generalității", unii teoreticieni moderni care aparțin unor școli diferite, (de exemplu, Bergson, Gilby, Ransom, Stace) subliniază în mod unanim caracterul particular ad poeziei. Stace spune că piesa Othello nu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este acela „de a face inteligibilă și vie aparenta incoerență pentru alții, Într-un cuvânt, de a crea ficțiune stabilă care să Încifreze experiența". PARNASIANISMUL Parnasianismul este un curent literar apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca o reacție (neoclasică) la romantism. Acest curent cultiva expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și chiar Ion Barbu. Tema fundamentală a poeziei o constituie timpul, văzut ca o trecere marcată de biografia celor implicați În evenimente, Întrepătrunsă, indiscutabil, de vârstele efemere ale ființei poetului. În același timp, tema conferă strofelor de structură și expresie neoclasica (18 distihuri si trei versuri leitmotivice cu măsura amplă, de 13 silabe), o tonalitate, o muzicalitate solemnă, melancolică, memorabilă. Ceea ce caracterizează poezia lui Ion Pillat, din volumul amintit, este nu numai cantabilitatea versurilor, ci și faptul că este memorabilă, ori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu măsura amplă, de 13 silabe), o tonalitate, o muzicalitate solemnă, melancolică, memorabilă. Ceea ce caracterizează poezia lui Ion Pillat, din volumul amintit, este nu numai cantabilitatea versurilor, ci și faptul că este memorabilă, ori acest atribut aparține În exclusivitate poeziei neoclasice. Nu trebuie să se Înțeleagă că poezia aceasta nu se adresează contemporanilor poetului. Încă din titlu se conturează o relație Între loc („aci") și timp („pe vremuri"), cronotopul. Spațiul este elementul stabil, sustras devenirii, din această relatie. Adverbul „aci" desemneaza
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ea însăși contribuie). Plecările de pe piața forței de muncă ar trebui, teoretic, să exercite o presiune asupra creșterii salariilor, care, la rândul lor, ar trebui să stimuleze mai degrabă rămânerea în spațiul de referință decât migrația. Este, fundamental, perspectiva economiei neoclasice, care susține că nu se poate ajunge la situații de deficit de forță de muncă. Discuția noastră despre cazul concret al României trebuie să aibă în vedere tocmai particularitățile migrației românești. Dacă ne reîntoarcem la tipurile de migrație care contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu sunt investiți în activități generatoare de profit? Există însă o serie de circumstanțe general asociate cu contextul în care apare și se dezvoltă migrația care nu favorizează un asemenea comportament. În primul rând, viziunea pe care o propunea economia neoclasică (migrația ca răspuns la dezechilibrele de pe piața forței de muncă) a început să fie abandonată pentru o perspectivă mai largă, care asociază fenomenul cu imperfecțiunile de funcționare asociate și altor piețe, cum ar fi cea a creditului. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau planificată; mixtă; În perioada postbelică a existat o confruntare între economiile liberale, specifice societăților democratice, și economiile dirijate, specifice societăților comuniste. b) Modelul capitalist: economii liberale În secolul XX, au existat două mari modele ale economiei de piață: modelul neoclasic; modelul keynesian; Modelul neoclasic: Neoclasicismul s-a născut în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea. A fost principala școală de gândire economică până la criza economică din 1929 și apariția keynesianismului. Liberalismul clasic bazat pe ideea „laissez faire, laissez
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
perioada postbelică a existat o confruntare între economiile liberale, specifice societăților democratice, și economiile dirijate, specifice societăților comuniste. b) Modelul capitalist: economii liberale În secolul XX, au existat două mari modele ale economiei de piață: modelul neoclasic; modelul keynesian; Modelul neoclasic: Neoclasicismul s-a născut în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea. A fost principala școală de gândire economică până la criza economică din 1929 și apariția keynesianismului. Liberalismul clasic bazat pe ideea „laissez faire, laissez passer” (adică liberul schimb
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]