3,098 matches
-
asupra unității ființei noastre de-a lungul timpului. Meditația este gravă "Respir cu morții și mă plimb în somn/ Și-n moarte merg alături de străbuni/ Va trebui să fiu ca dânșii domn,/ Ei pleacă eu rămân în zestrea lumii" ("Scrisoare neterminată a lui Ion Vodă la Rășcani"). Istoria este fructul experiențelor umane, căreia poeții, măcar ocazional, îi poartă mesajele. O efigie, turnuri vechi, mănăstirile sunt contemplate și evocate cu demnitatea omului care le-a creat și care continuă să le însuflețească
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
trebuie să caute răspunsurile proprii la întrebările puse etc. nu i-a mulțumit. Ei simțeau nevoia unei autorități supreme care să spună tranșant "așa e!"; lipsa unei "concluzii" evidente și de necontestat îi deruta, crea confuzie și senzația de ceva neterminat: nu se pune punctul pe "i", ne învârtim în cerc etc. De abia după această a treia întâlnire, am reușit să-mi răspund mie la această problemă, să găsesc o explicație coerentă, pe care sper să o accepte și elevii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
constitutiv al unei poetici de rang superior. Aș îndrăzni aici o alăturare de un alt mare regizor la care memoria mea afectivă face mereu recurs. Numele lui este Nikita Mihalkov, iar filmul care îl integrează nemijlocit acestei paradigme este Piesă neterminată pentru pianină mecanică. Nu numai pentru că A.P. Cehov este numitor comun al celor trei Tarkovski, Alexa și Mihalkov -, mereu prezent la vedere, ca text (pentru demersul regizoral la ultimii doi) sau ascuns în pliurile unei poetici recuperatoare (pentru toți trei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-i ajung cuvintele spre a se exprima; Florin Zamfirescu impune cu strălucire personajul... la Teatrul Giulești, teatru de calitate, printr-o echipă unită de regizorul Alexa Visarion. (Ileana Lucaciu) ...Spectacolul realizat de Alexa Visarion preia fondul demonstrativ al scenariului dramatic (neterminat) al lui Buchner, publicat (postum) în urmă cu 142 de ani, expunându-l într-un eseu scenic propriu, un torent de imagini și un flux de idei, viguros stăpânite prin claritatea viziunii. Condiția tragică a individului Woyzeck (extrem de comentată în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a mulțumit doar să "pună în scenă" piesa lui Buchner. El a construit spectacolul restructurând textul, adăugând replici și personaje inspirate din biografia autorului, din alte scrieri ale acestuia, creând o serie de scene noi, operație legitimă față de un text neterminat de autor și perfect legitimă artistic de valoarea întregului, axată pe o concepție integratoare limpede, riguros articulată. (Margareta Bărbuță) Alexa Visarion și-a cristalizat, în ultimul deceniu, un concept propriu de teatru. E grefat pe relevarea stărilor colective, a tensiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
trecut doi ani de atunci, în care nu am mai știut nimic despre viața filmului, iar acum am descoperit, cu uimire și emoție, rezultatul. Mergeți și vedeți Ana lui Alexa Visarion! Este un mit în mișcare, exact ca o biserică neterminată, dar niciodată uitată, scufundată în amintire, de unde ne urmărește destinele și ne înnobilează iubirile, oricât ar fi acestea de spulberate. Nu credeam că așa ceva e posibil de spus pe peliculă; cel puțin, nu într-un film românesc al mileniului trei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită și de putrefacție acră [...]. Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. [...] Pe drum [...], venea întro dupăamiază de decembrie a anului 1950, dinspre strada
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
noapte de dragoste, întîia noapte de război. În rezumat, argumentele identificării toposului Dama cu camelii pleacă de la straturile cele mai adînci ale scrisului, de la încercările de roman, însemnări și exerciții de compoziție; trec prin variantele de atelier ale unei nuvele neterminate, Contesa bolnavă; se reflectă în poziția explicită a naratorilor față de subiectul literar și, în fine, pătrund în inima celor două romane, vorbind despre un underground care a dictat linii recognoscibile intrigii și soluțiilor narative în creația "diurnă" a lui Camil
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a lungul mai multor ani ăîntre 1881 și 1888), părți din ea au fost citite în fața cenaclului literar Junimea din Iași. Trei dintre cele patru secțiuni au fost publicate în timpul vieții lui Creangă de revista Convorbiri Literare, ultima parte rămânând neterminată după moartea scriitorului. Cartea oferă o relatare detaliată a copilăriei lui Ion Creangă, petrecută în ceea ce era atunci Principatul Moldovei, cu amănunte privind peisajul social al universului copilăriei sale, descriind relațiile dintre eroul principal, denumit Nică al lui Ștefan a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
operei, care aparțin genurilor povestirii și anecdotei. Cele patru capitole au fost scrise în mai multe etape consecutive de scriere, despărțite de intervale de timp lungi, și au fost publicate la început ca texte distincte. Partea a patra a rămas neterminată din cauza îmbolnăvirii și apoi a morții autorului. Fiecare capitol a fost produsul unei munci semnificative din partea lui Creangă: când au început să circule primele versiuni ale acestora, autorul era deja recunoscut în sânul comunității literare pentru abordarea laborioasă pe care
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
si reflectarea sunt componente vitale pentru succesul unei activități. Rezultatele unei activități au o legătură mică cu activitatea în sine, dar ele sunt dependente în mare măsură de discuția care urmează. O modalitate simplă pentru organizarea debriefingului este tehnica propozițiilor neterminate. Propuneți fiecărui elev să completeze o propoziție care poate fi despre sentimente, despre sine sau colegi, despre proces etc., în funcție de scopurile pe care le-ați stabilit. Exemple: Cel mai interesant moment pentru mine a fost atunci când.... Cel mai plictisitor moment
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
Chiar și în scrierile non-fictive, comparația este preluată tot din regimul acvatic! Din perspectiva lui Jung și Bachelard, opera camilpetresciană, fie ea în stadiul incipient devine (și) produsul inconștientului. Ceea ce exegeza interbelică nu a remarcat deloc este aspectul de "simfonie neterminată" al romanului Patul lui Procust. Există, cum bine se știe, două epiloguri, în primul, Fred Vasilescu face adevărate anchete detectiviste (ceea ce îl va determina pe Călinescu să considere acest episod o prelungire a pasiunii scriitorului pentru genul polițist) cu scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
destinul tragic al rasei noastre de a fi condamnată să moară de frig în timp ce cea mai mare parte a substanței universului va rămâne atât de arzătoare că în ea viața nu se va putea adăposti."61 În ce privește aspectul de operă neterminată pe care îl are romanul Patul lui Procust, ipoteza se sprijină pe un singur argument: în Epilog I lipsesc mărturiile lui Bulgăran despre Ladima. Prin vorbirea directă, cunoaștem opiniile sale privitoare la caracterul efemer al vieții și sistemului solar, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
duce foarte greu (uneori deloc) un lucru la bun sfârșit. Petru Creția vorbea chiar de o "nedesăvârșire esențială" în opera lui Eminescu. Îl putem include aici și pe Camil Petrescu, în sensul că Patul lui Procust dobândește aspectul unei "simfonii neterminate". Suntem de acord cu cei care au inclus această ficțiune în categoria "romanelor cu final deschis". Am fi extrem de împăcați cu sine dacă, la finalul lecturii, un cititor avizat ar exclama în maniera lui Nicolae Iorga: "Un nou Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care sînt gata să renunțe la orice pentru pîinea pămîntească. În orice caz, tocmai absența „pîinii cerești“ (în sensul cel mai larg) face din Însemnări o scriere atît de întunecată, de apăsătoare. Ion Ianoși consideră că acestea sînt o scriere neterminată : „Însemnările trebuiau să se încheie prin transcenderea din imperiul voinței individuale, absolut libere, în imperiul lui Dumnezeu“1. Afirmația sa se bazează însă pe o lectură lejeră, credem noi, a scrisorii pe care autorul i‑o expediază fratelui său la
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
Victor Spinei Modernizarea sistemului electoral, Sorin Radu O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Pacea neterminată, Mihály Fülöp Politica statelor unite față de turcia între anii 1943 ȘI 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Putere și destin, Sol Shulman Regimul comunist în România, Doina Barcan, Bogdan Sterpu Zamolxis
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
572]. Aceste contradicții întrețin misterul feminin. Este semnificativă constatarea Simonei de Beauvoir despre faptul ca literatura nu reușește niciodată să descrie femeile "misterioase"; "ele pot apărea numai la începutul românului ca fiind ciudate, enigmatice; însă, daca nu cumva povestea rămâne neterminata, sfârșesc prin a-și descoperi secretul și atunci devin personaje coerențe și translucide. (...) niciodată nu poți ghici cum se vor purta, dejoacă orice calcule; de fapt, imediat cum resorturile actelor lor sunt dezvăluite cititorilor, ele apar ca niște simple mecanisme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
textuală complicată prin dublarea limbajului, istoriei și a subiectivității). Calea către libertatea de mișcare intertextuală a scriitorului este condiționată de abolirea frontierelor genurilor (literatură/critică), tendință ilustrată de trei autori: Blanchot, Barthes și Butor. Opera nu este neapărat deschisă, ci neterminată (nedesăvârșită). Iar criticul ar putea să o întregească. Dorința lui Michel Butor nu este să refacă, ci să continuie. A critica înseamnă pentru el a percepe nevoia unui text (care nu își este suficient sieși) de a primi câteva pagini
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a limbajelor (amintiri circulare), în loc să conducă progresiv la totalitate, împrăștie fragmentele, înaintează în spirală sau în pierdere, într-un desen neinteligibil creionat de împletirea neconsecventă a două rânduri de pași. Maurice Blanchot consideră că opera nu este nici definitivată, nici neterminată: ea este. Ceea ce orientează întregul sistem critic al lui Blanchot, conform opiniei exprimate de Leyla Perrone-Moisés, este visul originii: toate înțelesurile sunt aspirate de un centru situat într-o nedefinită primordialitate, opera este deschisă în sensul întoarcerii, către moarte sau
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
piața noastră editorială cu volumul al treilea din remarcabilul său proiect cultural de tipărire a operelor complete aparținînd romanticului american Edgar Allan Poe în limba română. După proza scurtă a scriitorului, ediția Poe a profesorului Cotrău se oprește asupra romanelor (neterminate în opinia majorității istoricilor literari deși, măcar în cazul primului, putem susține, pînă la un punct, contra-riul) The Narrative of Arthur Gordon Pym of Nantucket/ Povestea lui Arthur Gordon Pym din Nantucket și The Journal of Julius Rodman/Jurnalul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
că, și pentru ea, Jane Eyre reprezintă romanul de debut, implicînd o presiune creatoare semnificativă: dovada o constituie romanele redactate pînă la moartea sa din 1855, Shirley/Shirley, Villette/ Un pension de domnișoare și The Professor/ Profesorul acesta din urmă neterminat -, nici unul la nivelul debutului!). În plus, Anne și-a confirmat propriul talent epic, în 1848, cînd își publică cel de-al doilea roman, The Tenant of Wildfell Hall/Chiriașa de la Wildfell Hall (la noi, volumul a fost tradus drept Necunoscuta
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
general de desfășurare a episoadelor narative diferă oarecum de cel al majorității textelor scrise de F. Scott Fitzgerald. Aceste "povestiri" (în fond, "secvențe" disparate dintr-un segment de viață a aceluiași personaj, Pat Hobby) se aseamănă numai cu romanul rămas neterminat, The Love of the Last Tycoon/Dragostea ultimului magnat (apărut, în 1941, postum, cu titlul The Last Tycoon/Ultimul magnat), unde este investigată lumea hollywoodiană a anilor treizeci (cunoscută nemijlocit de către Fitzgerald, în postură de scenarist, pentru un timp, la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Dialectica Iluminismului (1947), pînă la teoria "falsității întregului" din Minima Moralia (1951), noțiunea totalizării, din Dialectica negativă (1966), "prismele" Criticii culturale și societății (1955) sau sugestia capacității artei de a exprima ceea ce ideologia ar ascunde, din Teoria estetică (1969, rămasă neterminată datorită morții subite a autorului), Adorno mi-a oferit imaginea cea mai completă a gînditorului postmodern. Adăugînd identității sale intelectuale detaliul biografic că (profesorul Universității din Frankfurt) era, în același timp, muzician (format la Viena) și compozitor din tradiția lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din Universitate, pentru un concediu reparator în Elveția, Theodor Adorno suferă un infarct fatal, se crede astăzi, și datorită presiunilor la care fusese supus. În sfîrșit, avem în această circumstanță tragică motivația principală a faptului că Teoria estetică a rămas neterminată. Relația mai degrabă paradoxală între artă și societate trebuie privită din unghiul a ceea ce Adorno numește "identitate estetică". Legată de lumea reală (prin naștere), arta conține principiul autoconservării acestei lumi, transformîndu-l într-o marcă de autoidentificare. Este, crede Adorno, ceea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pentru ale căror efecte secundare, el, castalian înnăscut, nu are imunitate. În mod simbolic, atunci cînd încearcă să traverseze, înot, un lac de munte, se îneacă. Sfîrșitul "cronicii" naratorului e sec și abrupt. Knecht moare, lăsînd în urmă o operă neterminată, trecută în revistă de istoric cu acribie de arhivar. Romanul se încheie cu trei povestiri scrise de protagonist, populate de trei personaje semnificative: un păgîn, un creștin, și un buddhist. Hesse ne invită să vedem aici trei avataruri ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]