2,347 matches
-
soluționată în mod neunitar la nivelul acestei instanțe, iar la întâlnirile de practică neunitară rezultatul a fost neconcludent, astfel că, în acest moment, chestiunea de drept pusă în discuție prezintă un potențial mai mult decât evident de a provoca practică neunitară, dat fiind numărul extrem de mare al cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor din circumscripția sa teritorială: aproximativ 1.000 de dosare înregistrate pe rolul Tribunalului Dolj, dintre care 115 cauze suspendate în temeiul art. 520 alin. (4) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
potrivit art. 56^2 din Legea nr. 263/2010. ... 73. Pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept esențiale, ivite într-o cauză aflată în curs de soluționare în ultimă instanță, menită să elimine riscul apariției și dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, este legal condiționată prin textele normative care asigură cadrul legal al utilizării acestei proceduri, respectiv art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. ... 74. Astfel, conform art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
se pronunțe în prezent, atunci când aplicarea frecventă a normei juridice vechi a devenit actuală, astfel că textele de lege supuse interpretării suscită, recent, în fața instanțelor de judecată, o dificultate a aplicării lor și creează premisele apariției unei practici neunitare la nivel național (a se vedea Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 din 20 noiembrie 2019). ... 90. Așadar, indiferent de faptul că suntem în prezența unei reglementări legislative nou-intrate
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
Așadar, indiferent de faptul că suntem în prezența unei reglementări legislative nou-intrate în vigoare ori a uneia mai vechi, esențial este ca problema de drept ce face obiectul sesizării să fie susceptibilă de a genera, în viitor, o practică judiciară neunitară; pe măsură ce chestiunea de drept primește o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări concretizate într-o practică judiciară consacrată, fie ea și una neunitară, însă substanțială, caracterul de noutate se pierde. ... 91. În acești parametri de evaluare
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
obiectul sesizării să fie susceptibilă de a genera, în viitor, o practică judiciară neunitară; pe măsură ce chestiunea de drept primește o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări concretizate într-o practică judiciară consacrată, fie ea și una neunitară, însă substanțială, caracterul de noutate se pierde. ... 91. În acești parametri de evaluare a cerinței noutății chestiunii de drept se observă că textul normativ a cărui interpretare a prilejuit formularea prezentei sesizări poate fi identificat în cuprinsul unui legi adoptate
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
actuală, relativ recent, prin Legea nr. 74/2022. ... 92. Cât privește aplicarea acestei norme juridice, respectiv dificultatea aplicării prezente a acesteia, verificările efectuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție pun în evidență faptul că a fost identificată o jurisprudență neunitară exclusiv la nivelul Curții de Apel Craiova, însă numărul cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor arondate acestei curți de apel, având un obiect similar, este unul semnificativ. ... 93. Rezultă că nu există o practică judiciară bine conturată, că nu a fost
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
este unul semnificativ. ... 93. Rezultă că nu există o practică judiciară bine conturată, că nu a fost cristalizată o opinie majoritară, exprimată jurisprudențial, astfel că scopul urmărit prin declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri prealabile, acela de a preveni o practică neunitară, poate fi atins. ... 94. În aceste circumstanțe se constată că este îndeplinită și condiția noutății chestiunii de drept, evaluată din perspectiva actualității acesteia, a aptitudinii de a crea, în viitor, o divergență jurisprudențială. Evidențierea unor puncte de vedere diferite, exprimate
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
nr. 263/2010, sau doar cu privire la calculul stagiului de cotizare, prevăzut de art. 56 alin. (1) lit. d) și la reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 56^2 din Legea nr. 263/2010, este susceptibilă să genereze, în viitor, o practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești. ... 105. Răspunsurile comunicate pun în evidență faptul că există instanțe care au fost deja sesizate cu soluționarea mai multor contestații împotriva deciziilor emise de casele județene de pensii, prin care au fost respinse cererile de recalculare
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
care a fost încadrată activitatea de angajator (fostul angajator), conform legislației anterioare și ulterioare datei de 1 aprilie 2001 și indiferent de tipul contribuției de asigurări sociale datorate de angajator (fostul angajator) la sistemul public de pensii, au generat practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești, sesizate cu acțiuni prin care reclamanții au contestat deciziile emise de casele județene de pensii prin care le-au fost respinse cererile de pensionare pentru neîndeplinirea condițiilor de vârstă. ... 116. În aceste circumstanțe, Înalta Curte de
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) pentru o perioadă de cel puțin 30 de ani. ... ... 118. Prin Legea nr. 74/2022, legiuitorul a intervenit, pentru a acoperi lacuna legislativă pusă în evidență cu suficientă claritate prin jurisprudența neunitară pe care a generat-o, în sensul inexistenței unor dispoziții legale exprese care să asimileze perioadele de activitate anterioare datei de 1 aprilie 2001, prestate în locurile de muncă prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. i) și încadrate în
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
sunt demonstrate la obiect cu ajutorul istoriei literaturii române, ale cărei momente (epoci) apar alăturate comparatist de acelea europene. Deosebirile subliniază irepetabilitatea realităților românești care determină momentul apariției, ritmurile dezvoltării și declinul curentelor respective, suprapunerile de conținut, oricât de eterogene și neunitare, îmbrăcând forme dintre cele mai variate. Constantele internaționale ale curentelor interferează catalitic cu particularitățile naționale, care răsfrâng direct sau mijlocit împrejurările specifice și caracterele etniei românești. Sunt cazuri când acestea capătă expresii cu valoare de unicat, explicabile doar prin condițiile
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
definim politica lui Lenin, extrem-modernistă, deși revoluționară. Lenin și-a dat, desigur, seama că proiectul revoluționar depindea de militantismul popular și protestul spontan. Totuși, era problematic să se bazeze doar pe acțiunea populară a maselor, fiindcă aceasta era sporadică și neunitară, deci ușor de reprimat de către poliția țaristă. Dacă o comparăm cu un material politic incendiar, atunci rolul partidului de avangardă era de a concentra și de a Îndrepta spre țintă Încărcătura explozivă, astfel Încât detonarea ei să determine căderea regimului. Partidul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Revoluția ca proces viu Rosa Luxemburg considera grevele și luptele politice procese istorice și dialectice. Structura economiei și forța de lucru ajutau la definirea opțiunilor existente, Însă fără a fi determinante. Astfel, dacă industria era una la scară mică și neunitară geografic, și grevele aveau să fie de mică amploare și Împrăștiate. Cu toate acestea, fiecare serie de greve modifica structura de capital. Dacă, de pildă, muncitorii obțineau salarii mai mari, aceste creșteri puteau determina anumite Îmbunătățiri În respectiva industrie, precum
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
înțelegere a ceea ce este de fapt o asumpție. Din discuția preliminar), cunoaștem c) asumpțiile nu sunt nici adev)rate, nici false, si c) sunt esențiale pentru construcția teoriei. Putem cu ușurinț) s) admitem c) statele sunt în realitate actori intenționali neunitari. Statele urm)resc numeroase finalit)ți, care sunt adesea ambiguu formulate și contradictorii. Ele fluctueaz) odat) cu schimbarea direcțiilor politicilor interne, c)zând sub influența capriciilor unei clase schimb)toare de lideri politici și fiind determinate de rezultatele luptelor birocratice
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ci capacitatea de a figura mai precis În ce fel suntem moderni, dacă există un consens despre modernitatea culturală și politică drept suport al acestei afirmații. În acest sens, ceea ce merită criticat În privința modernității românești este proiectul ei relativ ambiguu, neunitar, trădat de multiple compromisuri. Însă pe de altă parte, modernitatea, mai cu seamă procesul de modernizare, nu se mai poate ancora Într-un tipar strict occidental, deoarece putem vorbi de modernizări diferite, după cum experiența comunismului a Însemnat pentru situația socioculturală
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un joc între prim-plan și fundal. Cu Păcatele sulgerului (1912), din care publicase fragmente în „Viața românească” (1906), R. își află materia epică în poveștile auzite, în copilărie, de la țărani, de la robii țigani din Căiuți, de la părinți, de unde caracterul neunitar al acestui așa-zis roman, care combină anecdotica și memorialistica, pasiunea de etnograf și darul natural de povestitor, fără a lipsi intenția critică, difuză aici, din primele sale studii. Apropiat de critică de Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
Se întretaie prea mulți curenți în atmosfera electrică și cîntecul nu se recepe (sic!) clar”. Cu următoarea precauție totuși: „Că poetul va fi urmărit altceva, și că mai ales a luat alt drum, iarăși se înțelege”. Observațiile privind caracterul centrifugal, neunitar, dizarmonic, fragmentarist al poemelor, dominate de imagini autonome ce se anihilează reciproc, scot la iveală distanța între poetica avangardistă, „centrifugă” și estetica prin excelență centripetă a „modernismului moderat”, de sorginte clasicizantă, îmbrățișată de critic. Iată încă un exemplu: „Colomba rămîne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
producă efectele numai după desfacerea căsătoriei. În interpretarea dată de practica judiciară și literatura de specialitate, formularea cuprinsă în art.36 alin.1 C.fam., "la desfacerea căsătoriei" înseamnă de fapt "cu ocazia desfacerii căsătoriei". Practica judecătorească a fost inițial neunitară în sensul că unele instanțe au respins ca inadmisibile sau premature cererile privitoare la împărțirea bunurilor comune ale soților, în timpul procedurii de divorț, îndrumându-i pe aceștia să intenteze acțiuni directe referitoare numai la împărțirea bunurilor după divorț, ulterior a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
613 alin.1 este definitivă și irevocabilă în ce privește divorțul". 105 În acest sens, Ion P. Filipescu, Tratat . . . 1998, p.241; de asemenea, Maria Banciu, p.144-145. 106 Ioan Mihuț apreciază practica S.III și S.IV civ. a T.m. ca neunitară în problema interpretării "motivelor temeinice" care conduc instanțele judecătorești în soluționarea problemei numelui, ca efect al divorțului (în T.m., Culegere de practică judiciară civilă pe anul 1991, . . . p.25-26. 107 Vezi Maria Banciu, op.cit., p.44-57; D.Lupulescu, op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de timpuriu tulburări de comportament, s-au manifestat, la scurt timp după naștere ca ușor iritabili, fără un program regulat și nu răspundeau regulat la confort; educația - o educație caracterizată prin inconsecvență, libertate exagerată sau o educație prea autoritară, inflexibilă, neunitară sau contradictorie; tulburările de personalitate ale educatorilor; condițiile nefavorabile ale mediului extern - mediu insuficient sub raportul stimulării și al corecției pe care copilul trebuie să le primească prin experiența socială a altora, sau un mediu prea solicitant prin bogăția stimulilor
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
stabilitatea socială, norme a căror respectare este obligatorie și este asigurată prin forța de constrângere a statului. Originea dreptului se intersectează cu procesul de formare a statului. Într-o primă fază, dreptul se prezenta sub forma unor obiceiuri sau practici neunitare, haotice. În a doua fază, dreptul, deși încă rudimentar, se formează ca acțiune conștientă, fiind impus de o forță publică. Statul creează dreptul și, paradoxal, dreptul delimitează configurația și acțiunile statului.<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
stabilitatea socială, norme a căror respectare este obligatorie și este asigurată prin forța de constrângere a statului. Originea dreptului se intersectează cu procesul de formare a statului. Într-o primă fază, dreptul se prezenta sub forma unor obiceiuri sau practici neunitare, haotice. În a doua fază, dreptul, deși încă rudimentar, se formează ca acțiune conștientă, fiind impus de o forță publică. Statul creează dreptul și, paradoxal, dreptul delimitează configurația și acțiunile statului.<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
care reunesc trăsăturile postmodernismului și ale culturii virtuale sub aceeași umbrelă. În acest context, spațiul virtual devine un mediu și un prilej pentru construirea și reconstruirea identității umane: utilizatorul jocurilor denumite MUDs sau MOOs16 se prezintă ca un „personaj” (characteră neunitar, dispersat în rețea, care poate fi anonim ori invizibil sau care poate alege multiple identități cât mai diferite de cele reale. Autoarea stabilește, în primul rând, criteriile și fundamentele pe baza cărora identitatea avatarică poate rezona cu ideile postmoderne. Optând
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
La fel cum cyborgul este un fel de hacker al circuitelor securizate ale umanului, problematizând atât înțelesul mașinii, cât și pe cel al organismului, avatarul își creează propriul spațiu afectiv, propria senzorialitate și dorințele virtuale, dar și alienările și anxietățile. Neunitar, dar nici dual, pare a savura infinitudinea noilor posibilități și conexiuni, deși își poartă cu sine finitudinea și mortalitatea trupului și perisabilitatea sentimentului. Avatarul nu crede în ideile de absolut și de eternitate. Încă o dată, virtualitatea nu își dovedește evanescența
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de probat în practică. Îndeplinirea a două din cele 4 condiții este supusă aprecierii caracterului rezonabil. Or, așa cum am mai subliniat, teremenul de rezonabil, îndeplinerea unui criteriu aflat sub imperiul "rezonabilului" este o sursă de subiectivism care poate genera soluții neunitare pentru situații similare. Instanța poate apela pentru modificarea contractului la două varianate. O posibilitate ar fi adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor. Contractul se menține dar nu în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]