3,942 matches
-
Cristescu, Vasile Păsăilă, Bogdan Teodorescu, Raluca Tomi, Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 73, 85, 97. Și distribuția internă a capitolului despre război era interesantă. După "anii neutralității", urmau "campaniile" din 1916 și 1917. Apoi, România era trecută, pur și simplu, direct în anul următor, 1918, care nu aparținea în mod clar nici războiului, nici unirii. Relatarea insista asupra vinovăției Rusiei bolșevizate, care silise România "să înceteze ostilitățile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
interlocutorului), iar ca un corolar al acestora, "manipulările discursive", "retorica științei", ajungem la iluzia descriptivă a lui Austin (descriptive fallacy) sau la mitul obiectivității în formularea lui Heisenberg: în ambele situații (limbaj uzual și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea mărcilor enunțării, comportînd atitudini propoziționale, segmentări diferite ale referinței, modulări diferite ale componentelor discursive. Apelul filosofiei științei la concepte semiotice și pragmatice (cercetarea recentă, centrată asupra universaliilor pragmatice precum principiul politeții, al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dintr-o anumită perspectivă pentru un anumit public: general sau segmentat). Rolurile tematice ale jurnaliștilor (mai ales în ipostaza de redactor șef sau director de publicație) pot fi de radiologi (bazați pe o etică a distanțării "Capital", "Curentul", a căutării neutralității) sau de annonceurs (bazați pe o etică a implicării : de la ziarele de partid la presa de senzație fidelă unei singure orientări). * de la jurnalistul depersonalizat, obedient, funcționar al sistemului * la agentul schimbării, watch-dog al societății civile, implicat în analiza punctuală a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
erau sau nu erau scriitori gay. Era prea mândră să caute o nișă temporară pentru criticii din circuitele academice ce căutau să o recruteze pentru o categorie (istoric lesbian) sau o cauză ideologică (feminism) și care erau îngrijorați când constatau neutralitatea în versiunile ei de modernism sau o vedeau insuficient de "gay" pentru că nu proslăvea iubirile femeilor în cărțile ei. În acest sens, ea a rămas, conform spuselor lui Terry Castle 103, o lesbiană aparentă; deloc o scriitoare gay. Problema crucială
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
s-a mai pomenit nici în vremurile cele mai sălbatice și mai crude”. România, mai rău ca niciodată, era forțată să opteze pentru una din cele trei alternative: 1) alăturarea la blocul anglo-franco-polon; 2) trecerea de partea Germaniei sau 3) neutralitatea absolută care, în același timp, implica și renunțarea la garanțiile anglo-franceze. La o astfel de întorsătură a lucrurilor, cauzată de declanșarea conflictului pe continent, guvernul român a hotărât ca, la 4 septembrie 1939, să opteze pentru poziția de non-beligeranță, formulă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la 4 septembrie 1939, să opteze pentru poziția de non-beligeranță, formulă diplomatică susținută de Armand Călinescu, și care pentru momentul respectiv părea bine aleasă. Acest fapt s-a consemnat și în cotidianul „Universul”. Din prudență, s-a evitat ideea de neutralitate. Atunci a fost sugerată și o apropiere de Uniunea Sovietică. Până la urmă a prevalat soluția realistă pentru momentul respectiv, adică neutralitatea, declarată la 6 septembrie 1939. Practic, această disperată conjunctură, în care avea loc cea de-a patra „împărțire” a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
părea bine aleasă. Acest fapt s-a consemnat și în cotidianul „Universul”. Din prudență, s-a evitat ideea de neutralitate. Atunci a fost sugerată și o apropiere de Uniunea Sovietică. Până la urmă a prevalat soluția realistă pentru momentul respectiv, adică neutralitatea, declarată la 6 septembrie 1939. Practic, această disperată conjunctură, în care avea loc cea de-a patra „împărțire” a Poloniei cu multiplele probleme generate, a dus spre escaladarea celui de-al doilea conflict mondial. Hotărârea de neutralitate a fost luată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
momentul respectiv, adică neutralitatea, declarată la 6 septembrie 1939. Practic, această disperată conjunctură, în care avea loc cea de-a patra „împărțire” a Poloniei cu multiplele probleme generate, a dus spre escaladarea celui de-al doilea conflict mondial. Hotărârea de neutralitate a fost luată de România și datorită faptului că garanțiile franco-engleze au fost acordate statului polon numai în cazul unei agresiuni germane. Dacă statul român nu ar fi procedat în acel mod, probabil că Germania ar fi putut invoca orice
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
că garanțiile franco-engleze au fost acordate statului polon numai în cazul unei agresiuni germane. Dacă statul român nu ar fi procedat în acel mod, probabil că Germania ar fi putut invoca orice pretext pentru a ataca țara noastră. Odată declarată neutralitatea Bucureștilor, Berlinul înțelegea că România nu-și mai permitea „luxul” de a acționa alături de Aliații occidentali. Or, statul român a demonstrat, prin atitudinea față de Polonia, că neutralitatea lui era binevoitoare față de Aliați. Nefericitele experiențe avute de-a lungul istoriei cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ar fi putut invoca orice pretext pentru a ataca țara noastră. Odată declarată neutralitatea Bucureștilor, Berlinul înțelegea că România nu-și mai permitea „luxul” de a acționa alături de Aliații occidentali. Or, statul român a demonstrat, prin atitudinea față de Polonia, că neutralitatea lui era binevoitoare față de Aliați. Nefericitele experiențe avute de-a lungul istoriei cu vecinul de la Răsărit păreau să fi pus în gardă guvernul de la București. Dacă România ar fi respectat convenția militară cu Polonia și ar fi intrat în conflict
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fi pus în mișcare Armata Roșie spre Nistru, debușând peste frontiera noastră răsăriteană. În după-amiaza zilei de 6 septembrie 1939, când tragedia Poloniei deja începuse, la Cotroceni este convocat Consiliul de Coroană de către Carol al II-lea pentru a hotărî neutralitatea. Unii participanți au optat pentru neutralitatea absolută. Alții au încercat să impună doar abținerea de la ostilități pe motiv că „România oricum va fi implicată în conflict”, însă să se petreacă la momentul oportun și „obligatoriu în tabăra aliată și împotriva
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
spre Nistru, debușând peste frontiera noastră răsăriteană. În după-amiaza zilei de 6 septembrie 1939, când tragedia Poloniei deja începuse, la Cotroceni este convocat Consiliul de Coroană de către Carol al II-lea pentru a hotărî neutralitatea. Unii participanți au optat pentru neutralitatea absolută. Alții au încercat să impună doar abținerea de la ostilități pe motiv că „România oricum va fi implicată în conflict”, însă să se petreacă la momentul oportun și „obligatoriu în tabăra aliată și împotriva statelor fasciste”. Se invoca experiența din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
motiv că „România oricum va fi implicată în conflict”, însă să se petreacă la momentul oportun și „obligatoriu în tabăra aliată și împotriva statelor fasciste”. Se invoca experiența din anul 1918 când România a profitat. Într-un final, Consiliul votează neutralitatea în unanimitate, dar cu mențiunea de a fi observate aplicarea „strictă a regulilor” ei, „stabilite prin convenții internaționale față de beligeranții din actualul conflict”. Guvernul de la București a acordat cu generozitate sprijin oficialităților și poporului polonez. Acest fapt a nemulțumit nu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
succesului blitzkrieg-ului, pe Frontul de Vest, Franța devenise o pradă ușoară și la discreția germanilor uimind lumea, accentul politicii externe românești se schimbă radical. Capitularea Belgiei pe 28 mai 1940 a constituit finalul unei foste orientări. România va renunță la neutralitate, adoptând starea de non-beligeranță. În aceeași zi, Carol al II-lea, împreună cu principalii membrii ai guvernului, reuniți într-o audiență mai lărgită, practic un Consiliu de Coroană restrâns, pentru a da „o mare importanță dezvoltării raporturilor” comerciale și politice, le
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
duc de zece ani încoace, de apropiere de Anglia, dar în care aceasta nu mi-a dat nici o mână de ajutor, dar că această prăbușire vine și ca prima serioasă lovitură dată prestigiului britanic (de către Germania - n. n.)”. După renunțarea la neutralitate, regele și guvernanții români credeau că, promovând o politică de apropiere față de Reich, vor pune la adăpost țara în fața pretențiilor revizioniste ale vecinilor săi. Adrien Thierry, ministrul francez la București, îi considera „ostili, puternici prin ei înșiși sau prin prieteniile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ale statelor beligerante sau neutre pe întreaga durată a războiului, de un dramatism neîntâlnit până atunci în istorie. Chiar din fazele premergătoare izbucnirii conflictului armat, teritoriul României a fost obiectul unor aprige dispute între serviciile secrete străine. Încă din perioada neutralității (1 septembrie 1939-22 iunie 1941) intensitatea lor s-a accentuat, amplificându-se atât pe durata participării statului român la operațiunile armate, cât și în perioada imediat postbelică. Rezultatele acestor confruntări pe „frontul invizibil” au fost resimțite în tratamentul ce i-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe tot intervalul desfășurării conflagrației. Pe „frontul invizibil” România se confrunta pe teritoriul său în primul rând cu marile puteri, constituite deja în două tabere, apoi cu țările satelite sau aliate lor, dar și cu cele ce aveau statutul de neutralitate. Cu toate că România nu intra în categoria marilor puteri, comunitatea informativă și contrainformativă românească, în care primatul îl avea Serviciul Special de Informații, a avut totuși un comportament substanțial și eficace, depășindu-și condiția, „monitorizând” cu succes marile servicii de informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cuprinzătoare. Alături de cei mari, care erau în conflict, participau și cei mici care, în funcție de afinități și pe lângă scopurile lor teritoriale sau interese naționale, fie slujeau una din cele două tabere constituite și au intrat în război, fie și-au declarat neutralitatea. România, ciuntită teritorial și fiind la „remorca” Reich-ului, în anul 1941, încă era curtată de Anglia și aliații ei în speranța că nu va intra în război, că va rămâne neutră și nu-și va pune resursele la dispoziția Germaniei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
guverne, comandanți militari etc.), în timp util și oportun, prin pertinente documentări și informării, determină luarea de decizii, hotărâri, și măsuri politico-diplomatice decisive din partea acestora. Încă din anii premergători celei de-a doua conflagrații mondiale, dar mai ales din perioada „neutralității” (1 septembrie 1939-21 iunie 1941), România și teritoriul său este ținta unor asidue acțiuni informative (spionaj, diversiune sau sabotaj) fie ale marilor puteri (Germania nazistă, Rusia sovietică, Anglia, S.U.A. etc.) ce se concentrau pentru dominarea zonei balcanice și sud-estică europeană
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vor fi ușor de uzurpat „de cei mari” și agresivi, fiind lipsită, după cum rezultă la acel moment, de orice ajutor concret și consistent din partea guvernelor englez și francez încă din perioada premergătoare declanșării conflictului, ca și în perioada sa de neutralitate. Ungaria era mai mult decât conștientă de utilitatea în a se angaja la remorca și în siajul politic nazist pentru că singură, fără ajutorul Germaniei, niciodată nu ar fi putut „face față inamicilor săi, inclusiv realizarea unității ungurilor” din teriitoriile de la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mondiale, pe „frontul invizibil”, serviciile speciale și militare românești s-au confruntat cu cele din Ungaria. Consistența și violența acțiunilor rețelelor maghiare s-au manifestat cu precădere în anii premergători celui de-al doilea conflict mondial și în perioada de neutralitate a României (anii 1938-1940). Cele mai multe acțiuni, până la dictatul din 30 august 1940, au avut loc mai ales “în partea de nord-vest a țării”. După cedarea nord-estului Transilvaniei și după schimbările la nivelul conducerii statului român (apelul la generalul Antonescu ca
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de care dispunea, toate la un loc făceau ca România să aibă o poziție cheie în zona Sud-Estului european, situată la intersectarea disputelor și jocurile de interese de natură politică, economică sau militară a marilor puteri continentale. În perioada de neutralitate, cât și în timpul participării statului român la marea conflagrație mondială, serviciile de informații străine s-au înfruntat aprig, chiar violent, în spațiul românesc, pentru urmărirea obiectivelor statelor cărora le aparțineau. Așa cum se precipita evoluția evenimentelor, se prefigura un conflict armat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
comune: raportarea la criterii de calitate, dimensiunea strategică, dimensiunea procesuală, dimensiunea retorică, abordarea interdisciplinară a complexității educației. În plus, cercetarea pedagogică imprimă și schimbări calitative în conduita profesională a educatorului: • rigoare, • distanțare de simpla opinie sau de propuneri convenționale, • obiectivitate, • neutralitate, • gestiune a implicării, • mobilizare, • participare, • exteriorizare, • analiză a constrângerilor, • raportare la criterii, • găsirea unui ansamblu de referință pentru ameliorarea calității educației, • respectare a adevărului științific, • prețuire a faptului real, • reguli metodologice precise, • proceduri transparente, • echilibru și complementaritate între interpretarea cantitativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
neînțelegeri între membri, fapt care a condus la rezultate destul de puțin spectaculoase. În general, liderii statelor membre împărtășeau principii comune, cum ar fi năzuințele legate de suveranitatea națională, eliberarea teritoriilor aflate sub ocupație, neamestecul în treburile interne ale altor state, neutralitatea față de protagoniștii războiului rece și reglementarea pașnică a conflictelor. Totuși, interese de grup, simpatii personale sau obligații mutuale mai mult sau mai puțin formale creau uneori disensiuni în cadrul forumului, ceea ce afecta în mod definitoriu eficiența organizației, din cauza lipsei de coordonare
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
lor europeană, dacă au vreuna, ar trebui să fie neîndoielnic aceea de a deștepta la o nouă viață spiritul bizantin. Și, desigur, această țară și acest popor pot avea un viitor mare". În sfîrșit, o altă opțiune angajată pleda pentru neutralitatea descriptivă și compasiunea explicativă, întocmai ca în studiul recent al antropologului bulgar Bogdan Bogdanov: "omul acestor locuri nu este, în principiu, nici credincios în sens religios -, nici superstițios, fiind gata să rîdă de cei care exagerează în credința lor. Religia
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]