3,918 matches
-
Alexa a confirmat plecând capul. ― Am dus-o la un medic, rubedenie cu noi, care ar fi ajutat-o cu orice risc. Nu s-a putut. Aceasta e situația... După cum vezi, nu-ți fac nici o imputare pentru că ai abuzat de nevinovăția ei. La ce bun? Eu sânt mama ei de când am pierdut-o pe mama noastră adevărată, și acum, când pe Mihaela o pândește dezonoarea, vin și te întreb: știi care este datoria dumitale? ― Datoria mea? Ce vreți să spuneți? ― Am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cu un buchet uriaș de crini albi ca neaua. Ce mă apucase? Până în clipa când imaginea magazinului de florărie mi-a apărut pe retină, nu m-am gândit absolut deloc să dăruiesc femeii adultere candizii crini care de când lumea simbolizau nevinovăția. Și cu toate astea! Ce se întîmpla cu mine? Ascultam peste voința mea de porunci străine, neconforme cu propria-mi fire? Îmi ieșisem din conștiință acționând ca un automat sub stăpânirea altei forțe mai puternice? Am pătruns în camera ei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
își reluă gravitatea. ― Trebuie să-ți vorbesc! Ce avea să-mi spună pe tonul acesta dictatorial? Nu-i de crezut că intenționează să atace problema infidelității care fierbea mocnit în noi, pentru bunul motiv că avantajul e întotdeauna de partea nevinovăției, și nevinovăția are primul și ultimul cuvânt. Afară de cazul când vinovăția pierde măsura și vrea să acuze în loc să-și pună cenușă în cap... Am întrebat-o ce vrea să-mi comunice, dar ea tăcea, oscilând între îndrăzneală și lipsă de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
gravitatea. ― Trebuie să-ți vorbesc! Ce avea să-mi spună pe tonul acesta dictatorial? Nu-i de crezut că intenționează să atace problema infidelității care fierbea mocnit în noi, pentru bunul motiv că avantajul e întotdeauna de partea nevinovăției, și nevinovăția are primul și ultimul cuvânt. Afară de cazul când vinovăția pierde măsura și vrea să acuze în loc să-și pună cenușă în cap... Am întrebat-o ce vrea să-mi comunice, dar ea tăcea, oscilând între îndrăzneală și lipsă de curaj, ca
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
veni să jure înaintea altarului Tău, în casa aceasta, 32. ascultă-l din ceruri, lucrează, și fă dreptate robilor Tăi, osîndește pe cel vinovat, și întoarce vină purtării lui asupra capului lui, dă dreptate celui nevinovat, și fă-i după nevinovăția lui! 33. Cînd poporul Tău Israel va fi bătut de vrăjmaș, pentru că a păcătuit împotriva Ta: dacă se vor întoarce la Tine și vor da slavă Numelui Tău, dacă Îți vor face rugăciuni și cereri în casa aceasta, 34. ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
mai sincer decât credeam, spusesem cine sunt și cum pot trăi. În ciuda aparențelor, eram deci mai demn în viața mea particulară, chiar ― și mai cu seamă ― atunci când mă purtam așa cum v-am spus, decât în avântatele mele tirade profesionale despre nevinovăție și dreptate. Cel puțin, văzându-mă cum mă port cu făpturile omenești, nu mă mai puteam înșela asupra adevăratei mele firi. Nici un om nu e ipocrit în plăcerile lui ― oare am citit asta undeva sau am gândit-o singur, scumpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
fi sau nu logic. Important este să te strecori și, mai cu seamă, să eviți judecata. N-am spus să eviți pedeapsa. Căci pedeapsa fără judecată se îndură mai ușor. Are, de altminteri, un nume care-i o chezășie pentru nevinovăția noastră: îi spunem nefericire. Nu, important, în cazul de față, este să scapi de judecată, să eviți să fii întruna judecat, fără ca osânda să-ți fie vreodată rostită. Dar lucrul nu-i chiar atât de ușor. Căci astăzi suntem cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
superioară a vapoarelor? Ce? Poți fi închis în temniță și să fii nevinovat? Improbabil, cu totul improbabil! Dacă ar fi așa, raționamentul meu n-ar mai face două parale! Refuz să examinez, fie și măcar pentru o clipă, ipoteza că nevinovăția s-ar vedea silită să trăiască gheboșată. De altminteri, nu putem afirma nevinovăția nimănui, dar putem afirma cu siguranță vinovăția tuturor. Fiecare om este o mărturie a crimelor tuturor celorlalți, iată credința și speranța mea. Credeți-mă, religiile se înșeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Improbabil, cu totul improbabil! Dacă ar fi așa, raționamentul meu n-ar mai face două parale! Refuz să examinez, fie și măcar pentru o clipă, ipoteza că nevinovăția s-ar vedea silită să trăiască gheboșată. De altminteri, nu putem afirma nevinovăția nimănui, dar putem afirma cu siguranță vinovăția tuturor. Fiecare om este o mărturie a crimelor tuturor celorlalți, iată credința și speranța mea. Credeți-mă, religiile se înșeală atunci când îi mustră pe oameni, zvârlind, printre tunete și fulgere, porunci. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
este îngăduit, e drept, să închidă ochii. Și asta, dragul meu, au inventat-o oamenii. Pentru ca să dea la iveală această capodoperă n-au avut nevoie de Dumnezeu. Atunci? Atunci singura utilitate a lui Dumnezeu ar fi aceea de a chezășui nevinovăția, iar religia eu aș vedea-o mai curând ca o mare spălătorie, ceea ce a și fost, de altfel, dar pentru puțină vreme, trei ani mai exact, dar atunci nu se numea religie. De atunci săpunul lipsește, avem nasul murdar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
vă gândiți, poate, în clipa asta? Bun, aveau nenumărate motive s-o facă. Întotdeauna există motive să ucizi un om. Dimpotrivă, e cu neputință să aduci dovada că e îndreptățit să trăiască. Iată de ce crima își găsește întotdeauna avocați, iar nevinovăția doar uneori. Dar acea înspăimântătoare agonie, în afară de pricinile ce ne-au fost atât de explicate timp de două mii de ani, mai avea una, cu deosebire însemnată, dar care nu știu de ce, e tăinuită cu mare grijă. Adevărata pricină este că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cu iertarea pe buze și cu osânda în inimă. Căci nu se poate spune că mila a pierit, nu, nici pomeneală, de dimineață până seara nu vorbim decât de ea. Numai că nimeni nu mai este declarat nevinovat. Pe leșul nevinovăției viermuiesc judecătorii, judecători de toate soiurile, cei ai lui Hristos și cei ai lui Antihrist, laolaltă înfrățiți în carceră. Căci nu trebuie să-i împovărăm numai pe creștini. Și ceilalți sunt vârâți până-n gât în toată treaba asta. Știți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cei adevărați, în al patrulea rând, pentru că astfel îmi rămâne o șansă de-a ajunge la închisoare, idee ispititoare dintr-un anume punct de vedere. În al cincilea rând, pentru că acești judecători merg să întâlnească Mielul, pentru că nici Mielul, nici nevinovăția nu mai există și, în consecință, iscusitul hoț care a furat panoul este un instrument al unei justiții necunoscute, căreia nu se cuvine să-i stăm împotrivă. În sfârșit, pentru că astfel totul e în bună ordine. Dreptatea fiind pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
există și, în consecință, iscusitul hoț care a furat panoul este un instrument al unei justiții necunoscute, căreia nu se cuvine să-i stăm împotrivă. În sfârșit, pentru că astfel totul e în bună ordine. Dreptatea fiind pentru totdeauna despărțită de nevinovăție, una aflându-se pe cruce, alta în dulap, sunt în măsură să lucrez în deplină libertate conform convingerilor mele. Pot să-mi exercit cu conștiința împăcată greaua profesiune de judecător-penitent la care m-am oprit după atâtea decepții și contradicții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
pur și simplu, adunarea și apoi zic: "Face atât. Ești un pervers, un satir, un mitoman, 'un pederast, un artist" etc. Nici un cuvânt mai mult. În filosofie ca și în politică sunt deci pentru orice teorie care-i refuză omului nevinovăția și pentru orice practică ce-l tratează drept vinovat. Vedeți în mine, prea scumpul meu prieten, un partizan luminat al servituții. Fără ea, la drept vorbind, nu există soluție definitivă. Am înțeles asta foarte repede. Odinioară, aveam pe buze, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
l-am întâlnit pe terasa unei cafenele; îmi strângea mâna și nu voia să-mi mai dea drumul, în timp ce-mi spunea: "Ah, domnule, nu- s om rău, dar am pierdut lumina". Da, am pierdut cu toții lumina, diminețile, sfânta nevinovăție a celui ce se iartă pe sine. Uitați-vă cum ninge. Trebuie să ies! Orașul Amsterdam adormit în noaptea albă, canalele de jad întunecat sub podurile mici încărcate cu zăpadă, străzile pustii, pașii mei înăbușiți: voi întâlni, pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
vârstă, să ne ocupăm de caz; după câteva zile de sondaje am ajuns la concluzia că nu putem întreprinde o asemenea acțiune întrucât nu există nici cel mai mic document în favoarea noastră. Juridic, în lipsa dovezilor, făptașul beneficiază de prezumție de nevinovăție și te poate acționa în judecată, comuniștii, cum spuneam, au făcut dispărută orice urmă probantă. Așa se explică de ce și familia lui Iacovlov n-a putut traduce pe nimeni în justiție. Seniorul legionar a mai subliniat un adevăr la îndemâna oricui
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ochi și bucuria întipărită pe fețele lor de copii, care își iau în serios rolul de școlari silitori. Cuvântul meu, rostit cu simplitate, a fost scurt și la obiect. Mă încântă și mă fortifică lumina din ochii micilor mei interlocutori, nevinovăția copilărească și tinerețea exuberantă din jurul meu - aflându-mă propriu-zis într-un stup de albine și albinuțe care în curând vor porni cu hărnicie să adune polenul și nectarul din cărțile pe care vor învăța cu atenție - cărțile fiind pentru ei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
am îndrumat cu vorba, cu inima, cu sufletul și chiar cu fapta - uneori. În toate împrejurările le-am fost și părinte copiilor mei - elevii mei și uneori chiar și pentru părinții lor. Când elevii mei comiteau greșeli din neștiință sau nevinovăție copilărească, i-am judecat prin ochii și inima fostului copil ce am fost și eu la rândul meu. În felul acesta unii copii erau mai apropiați de mine, decât de părinții naturali și așa i-am câștigat de partea mea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Dan, a murit. De un cancer. La înmormântare viața a făcut ca Veghea și Dan să fie, câteva momente, alături. Pe drum. Către cimitir. Și, o privire nevinovată, din treacăt, ochi în ochi, avea să le pună în evidență, amândurora, nevinovăția, a ce urma să se întâmple, ulterior. La câteva zile după asta, Veghea s-a apucat șă-și repare o porțiune dintr-un gard. Dan trecea pe acolo. Nu așa se face treaba aia. Dar cum? Altfel. Vrei să-mi arăți
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
joc de colegul nostru, deși tânără, Eva era o femeie trecută, a cărei îmbobocire lăsase doar amintiri : vorbea răgușit, era lălâie, avea buze groase și pieptul gras. Până și picioarele i se trunchiaseră. Doar ochii erau deosebiți, dar, lipsiți de nevinovăție, mai degrabă te înfiorau : tăioși și aspri când priveau cu interes, apoși, dacă erau indiferenți. Vopsită violent și îmbrăcată țipător, ieșea în fiecare seară pe Ulița Mare. Ceea ce rănea sensibilitatea noastră de adolescenți era hidoșenia la care ajunsese un trup
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
intervenția unor terțe persoane, străine de fraudă. Primul lucru pe care-l aveau de făcut era să-i cheme pe toți lucrătorii care instalau ascensorul, cu meșter cu tot și fiecare să dovedească faptul că nu e vinovat; odată stabilită nevinovăția, să meargă Împreună În fața stăpînilor și să le spună că nu mai putea fi decît un singur vinovat și că ăsta era chiar băiatul lor. — Eu unul nu mai gătesc cu atîția lucrători pe capul meu! — Dumneata ești un egoist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de pe mine. Ce mai contează? O siluetă tremurătoare păși înăuntru - femeia aceea pe care Karin i-o prezentase lui Daniel la dezbaterea publică. Daniel sări în picioare, răsturnând masa și vărsându-și berea pe pantaloni. Un spasm facial îi proclama nevinovăția. Și Mark era în picioare, repezindu-se spre femeie. O luă într-o strânsoare de urs, la care ea, spre uimirea lui Daniel, îi răspunse. —Păpușica Barbie! Unde-ai fost? Începusem să mă panichez din cauza ta. —Domnule Schluter! Am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să mai luăm o pereche! Pe cine-am putea convinge să vină? Crezi că Bob și Mary or fi acolo? — Bob s-ar putea să fie, dar cred că pe Mary n-ai s-o găsești, spuse tînărul cu abilă nevinovăție. — Nu! strigă fata neîncrezătoare. Doar nu vrei să spui că e... și Începură să-și vorbească pe un ton scăzut, curios, tainic, vesel, iar În cele din urmă se auzi glasul tînărului, cu gîlgîitul său molcom: Ah, nu știu! E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
vândut acestuia. În principiu acest lucru este posibil să existe, numai că el nu poate motiva articularea unei politici antidemocratice în care orice străin, prin chiar faptul că este așa ceva, presupune că ar fi, necondiționat și fără orice prezumție de nevinovăție, spion. Că așa stau lucrurile mi s-a impus cu oarecare limpezime încă din primăvara anului 1990, imediat după lansarea Proclamației de la Timișoara. Aceasta a apărut și datorită creșterii unor tensiuni naționaliste imediat după revoluție, provocate și întreținute ca să tensioneze
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]