1,528 matches
-
curioase fantazii în privirea poziției României ca stat independent, fantazii cărora le dau zbor cu ocazia discutării cestiunii Dunării. Dăm un specimen de asemenea natură, reprodus din ziarul oficios al guvernului unguresc: Oare nu i s-a făcut guvernului român nițel frică de propria Lui vitejie? Oare nu e chinuit de sentimentul că, în discursul tronului, s-a pripit pe-o înălțime piezișă, de pe care nu mai poate face un pas înainte, pe când întoarcerea [î]l amenință cu căderea în adâncimi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bun n-a fost .... D: Hai să trecem mai departe. (Cu o voce care indica, simultan, dorință, rugăminte și ordin) A: Poate chiar pe nemeritat pentru instituția prezidențială. T: Vă mulțumesc. A: Acum, acum sigur, lucrurile s-au mai lămurit nițel. (voce nesigură, și o expresie a feței ce contraziceau veridicitatea celor afirmate) D: Mulțumesc. (Un zâmbet ironic și privirea Îndreptată spre A, căutând, În ochii acestuia, confirmarea contrariului a ceea ce A tocmai a afirmat) Înregistrare nr. 2 Data și ora
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
afle întrun stadiu incipient. III.2.1. Meșteșugurile specializate în prelucrarea produselor agroalimentare Prelucrarea cerealelor în vederea preparării alimentelor de bază a constituit una dintre cele mai vechi ocupații casnice. în acest scop, primele trepte ale evoluției sociale au fost râș nițele și pivele. Mai târziu, în epoca modernă, apar morile (de vânt, apoi pe bază de aburi, urmate de cele electrice). În prezent comuna Țibănești dispune de peste 12 mori pentru porumb, aflate în proprietate privată care deservesc populația locală și o
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
că în aceste locuri roata olarului s-a utilizat încă din mileniul IV î.e.n., dându-se un avans de 2000 de ani față de celelalte civilizații care sunt considerate, în prezent, descoperitoarele roții olarului". Pentru măcinarea cerealelor se foloseau inițial râș nițele de piatră primitive (atestate în neolitic), dar și cele evoluate, compuse din două pietre mari de formă rotundă și apărute sub influență romană. Apoi, până la apariția motorului cu aburi, locuitorii măcinau meiul, grâul și secara utilizând o altă invenție a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
alții. Unii autori vorbesc în lucrările lor fie despre virtuți, fie despre păcate. Astfel, Tudor Arghezi schițează în mod admirabil mândria deșartă astfel: „E de necrezut ce părere bună are omul despre sine și ce ușor adoptă dogma infailibilității personale! Nițel să-i dai nas, o împrejurare, un succes, o situație, la care uneori ajunge pe negândite, ori numai o speranță, că nu-l mai recunoști!” George Coșbuc surprinde frumos chipul omului smerit: „Multe bunuri are omul Dar virtutea cea mai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
măcar până avea să se transforme și altcevaul de mine în banalitate. Și, probabil, că așa a și fost, însă n-o să știu niciodată, cu toți cititorii în stele, dacă i-a fost drag acest altceva, dacă a fost doar nițel îndrăgostit sau dacă s-a lăsat furat de neașteptatul prezenței mele în viața lui și de ceea ce eu simțeam pentru el. Dintre cele două străzi surate care încercuiau templul lui Apolo din Siracusa, am pornit pe cea elegantă, nu de
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de unde să știu atunci că-i plac tăcerile? dar nici mie nu-mi ieșeau prea multe cuvinte... am plecat din cafenea gândindu-mă: "ce caut eu aici?" m-am uitat la tine. stăteai zgribulit ca un pui de bogdaproste... deși nițel mai încolo te flanca un Audi... zgribulit sub glugă... cu mâinile, cu care nu știai ce să faci, strânse în buzunare... până la urmă ți-ai făcut curaj și m-ai luat stângaci în brațe... m-am uitat încă o dată la
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pic plecată - că mi se face ziua frumoasă de la două cuvinte, indiferent ce multe altele mai are de oferit ziua aia... și la tine mă uit cum stai în colțul tau și probabil îți spui: "las că se mai prostește nițel și-i trece încet încet..." uneori și eu aș vrea să treacă, dar e ca în capcana aia în care, cu cât te zbați mai mult să ieși, cu atât se strânge lațul mai tare... nu pot decât să sper
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
treaba la calculator... așa că... am adormit în fotoliul roșu, cu o pernă din alea roșii în brațe, după ce ți-am dat jos geanta doldora de hârtii... tricoul tău albastru l-am uitat acolo, pe marginea fotoliului, și s-a mototolit nițel... nu-i nimic! dacă îl calci la loc, totul e în regulă!... noapte bună am ajuns de 30 de minute, am băgat mașina în garaj și trebuie să termin musai un studiu pentru mâine! după ce ai plecat, am mers pe
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Astfel apar în roman, după o prelungită așteptare zugrăvită plastic pe sute și sute de pagini, după avânturi surde și retrageri vremelnice, după toată complexa motivare ce angajează ansamblul unghiurilor de vedere posibile “flăcările” răscoalei: “- Fii bun,Leonte, și scoală nițel, că s-a întâmplat o ...! La răsărit pe cer atărna o uriașă perdea de flăcări.Cu toate că satul se afla la peste trei kilometri, vâlvătaia părea atât de aproape, ca și când ar fi fost la marginea Amarei...Dintr-o vatră de jăratec
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
este prea bună. Revoluțiile artistice și cele sociale l-au contestat, ridiculizat și lovit în egală măsură. A fost transformat într-un simbol al suficienței meschine și al opacității la tot ceea ce va să însemne noutate. Și totuși, dacă gândim nițel mai profund, lăsând deoparte clișeele uzitate și uzate, vom realiza că burghezul, și nu altcineva, a dat până la urmă legitimitate tuturor acestor înnoiri. El a format publicul: nu țăranul îndârjit pe lotul lui de pământ și dând cu sapa-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Rășcanu, Chicoș, Iluță, Vârgolici, Dobre, Negură etc. Nu știu cum ai acționat tu, însă mi-a părut și încă îmi pare rău că nu l-am revăzut pe Ilucă și Mitică Vârgolici - le voi scrie și lor și bineînțeles îi voi critica nițel mai dulce dar oricum în așa fel ca autocritica lor să folosească pentru reîntâlnirea din 1977 - bineînțeles să sperăm că vom ajunge și vom depăși și pe 1987. Ce zici ? Aș fi dorit, de asemenea, să-l revăd pe Mitică
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
brațele suferinței Și culmea, au continuat Să ai aibe aceeași dorință Trei sferturi din pământ l-ați acoperit Cu livezi din fructul oprit Și țipați la Mine Cum că Eu sunt de vină De haosul ce e în lume!? Stați nițel și meditați Si încetați să mai arăta-ți Cu degetul înspre MINE Certându-Mă că v-am uitat. Însă conștientizați Că voi a-ți cam uitat Să-MI “valorificați” numele. Minunile ce vi le-am creat V-ar fi adus
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
instrucțiuni despre ce și cum și eu o urmez docil. Mă presează cu niște scule date naibii ca la presa de ulei, mă chinuiește și mă bombardează cu raze ɛ, ɞ, ɤ și cred că și δ. Gurița, cam pungită nițel, mă avertizează că acolo este o hibă mare, dincolo este una mică, dar rea și aceia și va trebui să-mi scoată toate borhăile din mine, să rămîn doar cu carcasa. De dus, o voi mai hîrîi ceva, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ca să mă explic și să mă sustrag. Întâmplarea de mai sus subîntinde două întrebări: 1. Ce a ajuns să însemne, la noi, „divertismentul“? O mică bălăcăreală cu gâdilici, o zgândărire a „flagrantului“, un moft echivoc, din care cineva să iasă nițel șifonat, nițel micșorat, nițel impur. Așa, ca să mai râdem! 2. Ce cred unii despre oamenii de cultură? Că stau de dimineața până seara în frac, cu mâna la tâmplă, rostind aforisme, citind Kant și ascultând Bach. Orice alt tip de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
explic și să mă sustrag. Întâmplarea de mai sus subîntinde două întrebări: 1. Ce a ajuns să însemne, la noi, „divertismentul“? O mică bălăcăreală cu gâdilici, o zgândărire a „flagrantului“, un moft echivoc, din care cineva să iasă nițel șifonat, nițel micșorat, nițel impur. Așa, ca să mai râdem! 2. Ce cred unii despre oamenii de cultură? Că stau de dimineața până seara în frac, cu mâna la tâmplă, rostind aforisme, citind Kant și ascultând Bach. Orice alt tip de „consum“ e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să mă sustrag. Întâmplarea de mai sus subîntinde două întrebări: 1. Ce a ajuns să însemne, la noi, „divertismentul“? O mică bălăcăreală cu gâdilici, o zgândărire a „flagrantului“, un moft echivoc, din care cineva să iasă nițel șifonat, nițel micșorat, nițel impur. Așa, ca să mai râdem! 2. Ce cred unii despre oamenii de cultură? Că stau de dimineața până seara în frac, cu mâna la tâmplă, rostind aforisme, citind Kant și ascultând Bach. Orice alt tip de „consum“ e un derapaj
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
măcar de ochii lumii, „d’un pamplezir“, posibilitatea, dacă nu chiar necesitatea strategică, de a se lua nițeluș în râs și pe ei înșiși: o țâră de modestie (chiar și de fațadă), un pic de dezacord (chiar prefăcut) cu sine, nițel dubiu de sine, două-trei glumițe pe socoteala propriului portret, ceva, cât de cât, ceva din arsenalul mereu la îndemână când trebuie terfeliți alții. Aș! Nu e cazul! Ce să mai spunem de politicieni? Ați văzut vreunul „calomniindu-se“ singur? Luându
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se definește mai ales prin ceea ce face când nu citește: când reflectează, când stă de vorbă, când tace, când râde, când se roagă. În rest, aproape totul este permis, dacă dozajul e corect. În materie de lectură, sunt bune și nițică gurmandiză, și ceva amor deștept pentru literatură, și un pic de antrenament de specialitate, și oarecare zel sistematic, și, mai ales, focalizarea tenace asupra unui set de întrebări. Sin gura lectură cu adevărat inutilă și vinovată este lectura suspicioasă: profesionistul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
drăguțe, cadouri drăguțe, restaurante drăguțe. (Tot astfel există emisiuni drăguțe, cu și pentru femei: două sau mai multe cucoane sporovăiesc drăguț, despre tot felul de întâmplări de viață, triste sau dră guțe, contemplă poșețele, rochițe sau pantofiori drăguți, se plâng nițel de bărbați, deși, una peste alta, sunt drăguți. „Drăguț“ funcționează bine în regim diminutival. Se împacă bine cu „mâncărică“, „hăinuțe“, „plimbărică“, „supiță“, „bârfuță“, „glumiță“ etc. Știu. Degeaba bombăn. Foarte multe telespectatoare adoră acest tip de emisiuni. Ce pot pentru ca să spun
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
adâncurile pădurilor. Când ploile erau mai abundente de umpleau șanțurile, copilașii neobosiți erau primii afară să se joace cu „tunuri”. Nu știți ce sunt, nu-i așa? Copii adunau în mânuțe noroi și-l scobeau în mijloc, după care turnau nițică apă în scobitură. În final dădeau cu bulgărele de pământ și sună exact ca și cum ar fi tras cu pușca. Asta numeau ei tunuri... Dar anii au trecut și în clasa a III-a am aflat vestea tragică a morții bunicii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sat. Iar tovărășica are, Mamă doamne ce picioare! Și ce sprint! Și ce detentă ! Parcă-i la campionat ! Fuge, fuge mititica, Doar de Gogu se dezbară ! Campioană-o face frica. Dar de-odată se oprește: -«Nu mai pot. Să stau nițel» Gândi apăsând cu mâna inima ce-i da afară. -«Că de cât să fac infarct, fac mai bine un vițel!» CAPITOLUL VI Valori naționale ale Cârțișoarei 1. Badea Cârțan Motto: (Duiliu Zamfirescu : «Badea Cârțan la Roma», 1895) (N. Iorga :«Oameni
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ne îndemna deși, în starea noastră, vinul se potrivea ca nuca-n perete. Ian serviți și nu bănuiți că omul acesta al meu, de când a îmbătrânit, nu numai că s-a betejit la urechi, dar îi și oleacă, poate chiar nițel mai mult, pe cât de mintos, pe atât de cărpănos; că s-a pus dumnealui să vă facă morală, că n-aveți încă armata făcută și mai știu ce alte pricini ori nod în papură v-a găsit și v-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dorm În frigăraia asta? Scutură din fața blonzie, umflată de somn, brr... Sfinte Dumnezeule, aicea lucrez. Dorm În casă, Relule, o cameră-i dormitor, ai să vezi. Cealaltă-i birou’ lu’ moș Victor și aicea-i birou’ meu. Doar c-ațipisem nițel, sfinte Dumnezeule, nu mai știu ce dracu’ visam când m-au trezit câinii... Puloverul lui negru are piepții ciuruiți de stropi de sudură, iar blugii Îi sunt Înroșiți de rugină și cu fermoarul rupt, lăsând să se vadă șortul negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
șușoteala părințelului: știi care-i problema, Relule? Trebuie neapărat să-l operăm pe moșu’ cumva să nu simtă. De-acum ar cam fi momentul. Îl văd că s-a mai liniștit de când a plecat văr-tu. Să-l mai lăsăm nițel așa, ca să mergem la sigur. — Poate doar să-l operezi de hernie și să-l faci bine fără să simtă, ca mare doctor ce-ar fi ieșit din tine dacă te-ar fi ținut tac-tu-n facultate, și râd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]