2,953 matches
-
de acest fel. Dacă l-ar fi interesat numai datele pentru Dicționar, le-ar fi cerut prin poștă. 516 care nimeni până azi nu și-a găsit timpul necesar, În afara unor formale declarații de intenții ce nu au ajutat cu nimic memoriei sale, Înțelegeți de ce trebuie să am sfatul Dvs. În cele ce trebuie să fac. Despre scrisoarea primită nu i-am spus nimic Gabrielei și aș ruga ca nici Dv. să nu-i pomeniți nimic, deoarece nu vreau să-i
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în "problema românească". În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • ... așa se scrie istoria!, Gheorghe Drăgan • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Corupția politică, Robert Harris • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătescu • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Morsa • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Prin culisele serviciilor secrete, Schmidt Mária • Puternicul și atotputernicul, Madeleine Albright • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România după douăzeci de ani (vol. 1 și 2), Vasile Boari, Nicolae Radu Murea
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
bine, cred eu, să mai știi ce se gândește despre tine în lume. Și în alte cercuri decât cele în care vă învârtiți, unde totul e numai lapte și miere. Și așa au început, încă din primul minut, să dezbată nimicurile Cristian Vasile și Mircea Eliade, și nu a durat mult până au decis că întâlnirea ar trebui sărbătorită și cu un vin. Au vorbit despre cărți și muzică și trendurile lor în schimbare, despre Europa și Asia și călătorii, și-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
îi facă propuneri indecente. A. a refuzat avansurile lui, însă acesta a imobilizat-o și a obligat-o să întrețină relații sexuale cu el. După consumarea faptei minora a fost lăsată să plece acasă. De rușine aceasta nu a spus nimic mamei sale, însă s-a dus la o vecină cu care se înțelegea bine și i-a spus ce traumă a suferit. Vecina a fost cea care a anunțat-o pe mamă, care a reclamat apoi violul organelor de poliție
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
să scormonească pământul cu grebla, la întâmplare. Pe urmă, deodată, începu să izbească ceva cu grebla. Nu săpa, ci lovea. Oare ce-o fi lovind? Un melc, o buruiană? La ce s-o fi gândind, cu atâta concentrare, în timp ce distrugea nimicul acela nevinovat? Eram de-a dreptul fascinat, dar n-aveam timp de pierdut. Am început să urc dealul, la adăpostul pădurii, observându-l din când în când în timp ce suiam, până când am ajuns într-un punct situat la capătul drumului, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
i ce-a devenit acum acea lumină? Se mistuise, devenise, în cel mai fericit caz, o firavă flăcăruie licăritoare, întrezărită într-o câmpie mocirloasă, iar marea mea „iluminare“ nu era decât un nonsens. Hartley a pierit, acum e una cu nimicul, pentru mine nu mai există și, până la urmă, n-am făcut decât să lupt pentru o Elenă-fantomă. On n’aime qu’une fois, la première. Câte nebunii am săvârșit în slujba acestui stupid galicism! Dar ce anume a schimbat lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
s-au înțeles la Paris, și-a mai durat... Dar de data asta, în ’64 ați avut noroc... Da, și vreau să vă spun că după aceea ne-a dus prin celule, și a trecut o zi două trei și... nimic. Iar e minciună... Da’ la un moment dat s-a deschis ușa de la celulă. Noi eram 12... A venit gardianu’ cu o listă: Cutare, cutare, luați-vă bagajul! Am mai rămas vre-o cinci... Și după vre-o cinci minute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în 1964, cam în iunie a apărut decretul, care spunea așa: „Vor fi eliberați toți deținuții politici până la 23 august în acest an.” Și-atunci ne-a dat la toți scrisoare, și am primit și-un pachet de-acasă... încolo... nimic. Cum v-ați regăsit familia la ieșirea din închisoare? Existau îndoieli, de pildă, că n-o să-i mai găsiți pe toți acasă, în viață? I-am găsit foarte bine, i-am găsit pe toți acasă. Bine i-am găsit, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
alte priorități în vederea deschiderii cursurilor. Am moțăit două nopți în sala de așteptare de la gară ... dar era arhiplină cu călători în tranzit și care așteptau trenuri mereu amânate sau anulate ... căci haosul din timpul războiului nu era încă reglementat. Bani ... nimic. Mama încă nu știa de mine, tata ... încă neeliberat ... nici atât. Nu. Universitatea nu era pentru mine. Aventura s-a terminat. Înapoi acasă căci școlile generale au început. A treia conjunctură Atenție!!! ... în drumul de la gara din Bârlad spre Inspectoratul Școlar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
urmat de 31 de zerouri, când Universul avea, la fel de inexprimabil, doar 0 urmat de alte 42 de zerouri, secunde. Ce temperatură o fi avut În momentul zero? Desigur infinită. Ce dimensiune ar fi avut? Un punct... Nici infinitul temperaturii, nici nimicul spațiului nu le putem concepe. Dar În ele rezidă saltul calitativ, schimbarea radicală prin care o lume anterioară, rămasă pentru totdeauna o enigmă, legi și substanță dar tot materie, devenea - nu dădea naștere, precum mineralul vieții biologice ori animalul omului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
amândoi credem În reîncarnare - scade entropia acelei ființe, adică crește polarizarea, maximul fiind un singur inel colorat și antiteza sa, albul. Dar aici geșește nițeluș: maxima evoluție e trădată de o codiță neagră de tot, ce-și află antiteza În nimicul din jurul pisicii. Ca mine... Cât mi-am ferit codița, tot n’am scăpat de puricii din ograda radioului. Așa că Înțelegeți-mi retragerea; precipitată, dar bine motivată. „Meridian“, 16 martie 2001, ora 12,50 23. Mă cheamă Moti. VIII Noaptea, toate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
timp pentru a impune un mod de viață și, mai ales, de gândire. Dar nașterea ei a coincis cu dezagregarea Imperiului roman - poate chiar a provocat-o -, existența exclusivă a lumii vremii, dar care nu Însemna decât entropia exclusivului În raport cu nimicul din jur, cel puțin din punctul de vedere al lumii civilizate de atunci. O lume nouă se năștea, Înzestrată firește cu negentropia specifică acestui moment. Care Însemna că diversitatea caracteristică și ea acestei stări se traducea În dobândirea identității de către
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de fapt dorința de acaparare de piețe de către cei care și-o pot permite. Finalul nu poate fi decât o existență națională nesemnificativă, compensată de un nou Imperiu, de astă dată financiar. Din nou e vorba de entropia exclusivului În raport cu nimicul din jur... Dar și acest Imperiu va vedea evadarea negentropiei, fragmentându-se În noi identități, În virtutea altui principiu, și el generator de Imperiu. Entropic. Iar asta pentru că lumea nu poate avea sfârșit. Până la urmă Însă, entropizarea e un proces spontan
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ale unui teren pe care-l moștenise la țară, i-a arătat soției ascunzătoarea unde ținea niște bani pentru vremuri grele, a reparat o fereastră și o chiuvetă care curgea și, în general, s-a ocupat de o sumedenie de nimicuri pe care le tot amâna de ani de zile. Între care și explicația pe care nu credea s-o mai aibă vreodată cu cumnatul său privind la unele aventuri ale cumnatei. Nu se întâmpla nimic dacă nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de veselă toleranță. Cel care se aventura să-i «dea de băut» în speranța unei vorbe de încurajare, constata repede că se înșelase amarnic. Filistina «generozitate» interesată provoca până la un prag insuportabil sporirea vehemenței critice a lui G. Mărgărit, revelația «nimicului» absolut al naivului conviv, al totalei sale insignifianțe. Labiș a înțeles că, dacă nu accepta acest examen incomod, dacă fuge biruit de spaimă în fața iureșului de negații sentențioase emise de G. Mărgărit, nu va avea niciodată prilejul să se împărtășească
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
într-un anumit sens, legătura omului cu eternitatea, prin aur ne-am imaginat că putem deveni, noi și bogățiile noastre, nemuritori. Indiferent de evoluțiile credințelor religioase, prin aur am crezut și mai credem că putem însemna ceva mai mult decât nimicul unei vieți fizice, trecătoare. Pentru a înșela statutul de ființă trecătoare conducătorii oamenilor se îngropau alături de bogățiile lor. Chiar dacă nu mai suntem în epoca primitivismului religios și azi luăm cu noi "dincolo" un însemn din aur. Apariția metalelor prețioase în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ca atare, mistere în sine. În colecția Dezbateri contemporane au apărut (selectiv): • 1989-2009. Incredibila aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
instinctive, telurice, ce izvorăsc din adâncul ființei noastre pământești, pe de o parte și aspirațiile nobile, spirituale, care se inspiră din normele sociale, pe de altă parte. El este o expresie a ființei omenești sub semnul completitudinii, și de aceea nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin. (...) Supra-eu-l, crește și se dezvoltă din Eu, anume din Eu-l preconștient, fiind manadatarul normelor morale sădite în copil de către mama sa înainte de apariția conștiinței". Nicolae Mărgineanu, Condiția umană, Editura Științifică, București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
meu, și-o voi face până-n secunda în care voi fi programat să intru în circuitul infinit al materiei universale, devenind un pumn de țărână... "Și pulbere țărână din tine s-a alege, Căci asta e a lumii nestrămutată lege; Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea." (V. Micle) ...Ce făcusem? La îndemnul cui? Al diavolului? Eram eu un iconoclast feroce care urmărea eliminarea cultului icoanelor din religia creștină? Puțin probabil. Comisesem actul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
voi face până-n secunda în care voi fi programat să intru în circuitul infinit al materiei universale, devenind un pumn de țărână... "Și pulbere țărână din tine s-a alege, Căci asta e a lumii nestrămutată lege; Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea." (V. Micle) ...Ce făcusem? La îndemnul cui? Al diavolului? Eram eu un iconoclast feroce care urmărea eliminarea cultului icoanelor din religia creștină? Puțin probabil. Comisesem actul de impietate mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prezintă o foarte bizară excepție, oferindu-i loc onorabil, într-un clasament exclusiv african, lui... Mahatma Gandhi. De ce și cum nu știu. Oricum, pretutindeni s-a vrut să se evidențieze contribuțiile remarcabile ale fiecărei etnii și nu văd în asta nimic excesiv naționalist, xenofob, condamnabil. Doar nu vă închipuiți că nemții ar include, în primii zece germani, un ne-neamț. Noi, generoși și mai democrați decât englezii, francezii, americanii, am oferit două locuri din zece lui Wurmbrand (exemplu de manipulare prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
românesc nu-i traversată de accidente, cabale, gonflări artificiale, aranjamente... chiar de culise Ion Toboșaru o examinează olimpian, de sus, atent doar la articulațiile majore ale fenomenului și ignorând programatic ceea ce ar putea coborî teatrul în prea lumeasca împărăție a nimicului banal. Dar de ce contururi crepusculare? Thalia să fi ajuns pe traiectorie descendentă, după apus urmând intrarea în umbra eclipsei eterne? Blaga spunea (în "Discobolul") că, pe timpul eclipsei, nu soarele este atins de întuneric, ci acei care-l privesc. Chiar dacă teatrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
aduc bucurie și satisfacție. Timpul non-activ nu este unul mort, marginal, ci susține și propensează timpul cu adevărat creativ, prolific din punctul de vedere al realelor beneficii și reverberații. Timpul alocat sinelui nu este În nici un caz vid, golit, al nimicului. Timpul cu adevărat liber este cel dominat, utilizat și trăit prin decizii individuale și gândite responsabil, prin dorința personală de a experimenta stări după cum simte fiecare, prin revalorizarea timpului substanțial, care, altfel, nu se consumă decât inutil. Timpul liber este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
e de greu să alegi ce să spui, să faci, să te faci și să te prefaci. Nimic mai trist decât duminică-dimineața Într-un oraș occidental. Nici urmă de mișcare, Într-un oraș văduvit de oameni și suflare. Golul și nimicul se află În esența lor. Poate că asta e adevărata față a lumii, o neutralitate perfectă. O poți umple după cum vrei! Ești la Geneva, te plimbi pe străzi pustii, poți să faci ce-ți place, să urli, să furi un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]